Buburuza mea, Catalina Ioana!
-
Inca de cand am scris povestea nasterii cozonacelului,
mi-am dorit sa o scriu si pe aceasta.
Aparitia fetitei noastre imi intareste credinta ca toate se intampla cu un scop. Cam la un an de la nasterea baiatului ne-am hotarat ca e timpul sa-i facem un fratior sau o surioara
Inca de cand am scris povestea nasterii cozonacelului, mi-am dorit sa o scriu
si pe aceasta.
Aparitia fetitei noastre imi intareste credinta ca toate se
intampla cu un scop. Cam la un an de la nasterea baiatului ne-am hotarat ca e
timpul sa-i facem un fratior sau o surioara.
Cum prima sarcina am obtinut-o greu, am zis sa incepem din timp. Am ramas insa insarcinata din prima luna de incercari . Bucuria a durat putin pt ca la 6-7 sapt s-a oprit in evolutie& a fost o perioada de mari dureri sufletesti , in care ma bucura doar zambetul baietelului meu. Dupa ce am avut verde din nou la incercari am fost ff inversunata si am facut totul ca la carte: am folosit si graficul temp, si test microscop pt ovulatie si semnele fertile ale organismului: col, secretie. Efortul a fost cu folos, pentru ca pe data de 1 iunie 2010 a fost conceputa buburuza mea, Catalina Ioana.
Sarcina a fost ceva mai grea decat prima, simteam burta mai grea dar eram si mai solicitata: copil mic, casa mai mare. Cu toate astea mi-am pozat aproape saptamanal burtica si m-am simtit f sexy .
Nasterea a fost programata pe 15 februarie 2011, la 39 de sapt si 2 zile. Asteptam nerabdatoare sa treaca zilele sis a-mi tin fetita in brate. Nu-mi era frica de operatie, doar mai trecusem odata printr-o cezariana, doar de cele 24 de ore dupa oeratie imi era putin teama. S-a dovedit ca nu aveam de ce sa-mi fac griji. La spital am ajuns la ora 8 dimineata, dr era deja acolo, mi-a facut fole de internare, m-am schimbat, mi-am luat bagajul si am intrat in sala de pre-travaliu. Am avut noroc/ghinion ca am fost singura cezariana din ziua respective. Noroc a fost pt ca m-a bagat imediat in operatie, iar ghinion pt ca am fost singura in salon la terapie si m-am plictisit. Timpul trece altfel cand mai schimbi o vorba cu cineva. Revenind, in jur de ora 9 eram deja in sala de operatie, iar la 9:25 a venit pe lume buburuza mea: doar 2900 gr si 50 cm, sanatoasa, destul de paroasa si ff fortoasa. Cum a scos-o dr a inceput sa tuseasca, le-a stopit pe toate asistentele, apoi dup ace au aspirat-o a tipat, tare, tare, tare. Mi-au adus-o spalata, infasata dar tot suparata. Mi-au pus-o sa o sarut pe obrajori, asistentele ne-au facut si poze chiar atunci in sala. Sunt niste momente special si sunt f fericita ca le am imortalizate in acele poze... Cele 24 de ore de dupa de care imi era teama nu au fost asa rele, am avut de data aceasta anestezie rahi-epidurala si mi-au tot bagat calmante pe cateter iar durerile au lipsit aproape cu desavarsire. A doua zi dimineata m-au mutat pe salon si aproape ca am luat-o la fuga. Cum am ajuns sus, m-am spalat si am fugit la bebelusi. Am luat-o in brate si m-am indragostit , era asa frumoasa, cu pielea fina, ochi mari si gurita mica, mirosea divin. Am pus-o la san si a tras cu putere, cred ca s-a indragostit si ea. Doctorul a venit de 2 ori si nu m-a gasit in salon. Eram tot timpul in miscare, cand la bebelus cand pe holuri sa fac miscare. Mi-am revenit mai repede decat prima oara, de data asta mi-su dat-o si in salon peste noapte (erau saloane de 2 paturi) si a fost cuminte, cuminte, de la inceput dormea 4-5 ore legate noaptea. Laptele mi-a venit dupa 2 zile, iar in atreia zi cand ne-au externat eram deja cu program de masa. |
S-a mai nascut o stea! Mai multe povestiri despre nastere aici >>. Nasterea: modalitati si calmarea durerii
Forum specializat, comunitate si suport Nasterea unei
stele! |
Acasa ne-am acomodat f frumos, fratiorul ei o iubeste, o pupa tot timpul, ii
da jucariile lui atunci cand e suparata si o da in leagan cand e suparata
.
Cineva imi povestea ca dupa nasterea baiatului s-a simtit cea mai fericita
mamica, iar dupa nasterea fetei, s-a simtit cea mai implinita mamica.
Asa ma simt si eu: cea mai fericita si implinita mamica din lume. Copilasii sunt sufletul meu si as face orice pentru ei. Ii iubesc enorm si multumesc mereu Domnului ca mi-a dat asa copii sanatosi si frumosi si asa o viata frumoasa!
Madalina si
frumoasa ei familie!
autor: madutza bra, membra a Comunitatii Desprecopii.com - cititi aici topicul original de pe forumul S-a mai nascut o stea
Desprecopii.com - Toate drepturile rezervate - (c) desprecopii.com 2011
Forumuri recomandate
Nasterea unei stele!
Mamicile povestesc experientele lor la
nastere. Clipe unice, traite la maxima
intensitate.
Clubul scutecelor (0-4
ani)
Generatia in blugi de maine - deocamdata
in scutece. De la 0 la 4 ani.
Despre nastere si sanatatea familiei mai cititi:
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII