Temperamentul copilului: 9 caracteristici majore și cum îl putem ințelege MAI BINE

TEMA: Educatia copilului | 0 | 16/3/2024

Temperamentul copilului - 9 caracteristici majore si cum il putem intelege mai bine

La 7 ani, temperamentul copilului este bine definit. Este puțin probabil să se schimbe semnificativ în viitor. Totuși, aceste caracteristici innascute nu au nicio legătură cu abilitățile tale de părinte. Cu toate acestea, ajustarea comportamentală a unui copil de vârstă școlară depinde în mare măsură de interacțiunea sa cu temperamentul său și al tău, de modul în care ceilalți îi răspund, de nivelul său de confort în mediul său și cu persoanele din jurul său.

Iată 9 caracteristici majore ale temperamentului unui copil și cum le putem înțelege mai bine.

in acest articol veti citi despre:
Cum pot intelege mai bine temperamentul copilului meu?
La 7 ani, temperamentul copilului este bine definit
Caracteristici ale temperamentului
Cum ii afecteaza temperamentul pe copii si pe parintii lor
Personalitatea copilului: genetica versus educatia parintilor
7 dovezi ca dai o educatie buna copilului tau, deci practici un parenting corect
3 sfaturi de parenting corect
Educatia si temperamentul copilasului, lecturi recomandate:
Replici pe care nu ar trebui sa le spui niciodata copilului tau
Despre cum cladim increderea copilului nostru
Forum dedicat psihologiei copilului

Cum pot intelege mai bine temperamentul copilului meu?

Unii copii sunt previzibili, calmi și abordează noile experiențe într-o manieră pozitivă. Alți copii sunt mult mai dificili și nu reușesc să-și gestioneze trăirile emoționale și expresiile cu ușurință. Când personalitatea unui copil nu este compatibilă cu personalitățile celorlalți membri ai familiei, ea poate reprezenta o provocare pentru toată lumea. Desigur, niciun copil nu se comportă la fel tot timpul, însă fiecare copil are propriul său tip de personalitate.

Ușurința cu care un copil se adaptează mediului este puternic influențată de temperament, adaptabilitate și stilul său emoțional. În mare parte, temperamentul este o calitate innascută a copilului, o caracteristică cu care se naște. Acesta este parțial modificat și influențat (în special în primii ani de viață) de experiențele și interacțiunile cu alte persoane, cu mediul său și prin sănătatea sa.

La 7 ani, temperamentul copilului este bine definit

La 7 ani, copilul are un temperament bine definit. In momentul in care un copil atinge anii de scoala, temperamentul sau este bine definit si destul de evident pentru cei ce-l cunosc. Temperamentul nu prezinta posibilitatea de a se schimba mult in viitor. Aceste caracteristici innascute nu au nici o legatura cu abilitatile tale de parinte. Cu toate acestea, ajustarea comportamentala a unui copil de varsta scolara depinde foarte mult de interactiunea dintre temperamentul sau si al tau, de modul in care ceilalti ii raspund, de cat de confortabil se simte in mediul sau si cu oamenii din jurul lui.

Caracteristici ale temperamentului

Prin constientizarea anumitor caracteristici ale temperamentului, iti poti intelege mai bine copilul, ii poti aprecia unicitatea si te poti confrunta mai bine cu problemele de “slaba potrivire” care ar putea duce la neintelegeri si conflicte.

Exista cel putin 9 caracteristici majore care formeaza temperamentul.

Nivelul de activitate: nivelul de activitate fizica, motorie, neliniste sau comportamentul agitat pe care un copil il demonstreaza in activitatile zilnice (si care ii poate afecta somnul).

Ritmicitatea sau regularitatea: prezenta sau absenta unui model regulat pentru functiile fizice de baza precum: apetitul, somnul si tranzitul intestinal.

Abordare si retragere: modul in care raspunde, initial, copilul la un nou stimul (rapid si indraznet sau lent si ezitant), fie ca vorbim de oameni, locuri, mancare, schimbari in rutina sau alte tranzitii.

Adaptabilitate: gradul de usurinta sau de dificultate cu care un copil se adpateaza la schimbare sau la o situatie noua, si cat de bine isi poate modifica tanarul reactia.

Intensitate: nivelul de energie cu care un copil raspunde unei situatii pozitive sau negative.

Stare: starea, pozitiva sau negativa, sau gradul de placere ori dusmanie in vorbele si comportamentul unui copil.

Atentie: abilitatea de a se concentra sau indeplini o cerinta, ce implica sau nu distragerea atentiei.

temperament copil

Distragerea atentiei: usurinta cu care un copil poate fi distras de la o cerinta de stimuli ai mediului (de obicei, vizuali sau auditivi).

Pragul senzorial: cantitatea de stimulare necesara unui copil pentru a raspunde. Unii copii raspund la cea mai mica stimulare, pe cand altii necesita stimulare intensa.

Ad-Extra3:

Cum ii afecteaza temperamentul pe copii si pe parintii lor

Fiecare copil are un model diferit din cele noua caracteristici temperamentale. Majoritatea copiilor, insa nu toti, tind sa cada intr-una din cele trei categorii largi si, oarecum, vag definite: usor, lent sau timid ori dificil sau provocator. Aceste etichete sunt utile, insa niciuna nu ofera o pictura completa a unui copil. Multor parinti li se pare mult mai dificil sa se gandeasca la copilul lor in termenii celor noua trasaturi de temperament.

Copilul nu foarte complicat raspunde lumii din jurul lui intr-o maniera usoara. Starea sa este pozitiva si este usor de moderat. Se adapteaza cu usurinta la scoli si la oameni noi. De obicei, cand se intalneste cu o situatie frustranta, el o depaseste cu un nivel scazut de anxietate. Probabil ca parintii sai il descriu ca fiind “o bucurie in jurul sau”. Aproximativ 40% din copii se incadreaza in aceasta categorie.

Un alt profil temperamental poate dezvalui un oarecare deficit de imprietenire sau un copil timid ce tinde sa aiba usoare stari de intensitate, de obicei, insa nu intotdeauna negative. Se adapteaza lent la persoanele si mediile nefamiliare, este ezitant si timid cand isi face noi prieteni si tinde sa se retraga atunci cand intalneste oameni si circumstante noi. Pus fata in fata cu confruntarea unei situatii noi, este foarte posibil sa abia probleme de anxietate, simptome fizice sau de separare. Totusi, cu trecerea timpului, va accepta mult mai usor oamenii si situatiile noi odata ce ii devin mai familiare.

Copilul dificil si provocator tinde sa raspunda lumii intr-un mod intens si negativ. In perioada de copilarie ar putea fi descris ca fiind un copil agitat. In perioada adolescentei el ar putea fi predispus la temperament isteric si greu de induplecat. Uneori poate fi exploziv, incapatanat, intens ,se poate adapta foarte greu la situatii noi. Unii copii cu temperament dificil pot prezenta probleme de adaptare scolara, fiind posibil ca profesorii sa se planga de probleme in sala de curs sau pe terenul de joaca. De obicei, atunci cand copiii au temperamente dificile, au foarte multe probleme de comportament, cauzand multe necazuri mamei si familiei lor.

Este important sa diferentiezi un temperament dificil de alte probleme. De exemplu, bolile recurente sau cronice, stresul emotional si fizic pot cauza dificultati comportamentale care nu sunt o problema de temperament.

Personalitatea copilului: genetica versus educatia parintilor

Natura. Ereditatea. Genetica. Constructia biologica. Auzim mult in aceste vremuri de importanta pe care o au aceste aspecte in fomarea copilului. Pe vremuri, nu mult in urma, educatia era privita ca ceva suprem, si parintii erau considerati responsabili pentru tot -bine sau rau - ceea ce copilul lor facea, sau era.

Pot parintii ajuta totdeauna copilul intr-un mod pozitiv? Trei cercetatori diferiti, intr-o carte numita "Nu in Genele Noastre", spun ei, "nu ne putem gandi la nici un comportament social uman, care sa fie construit pa o structura genetica, intr-un asa mod incat sa nu fie posibila modificare lui, dupa conditionarile sociale." Daca copilul tau este un dracusor, un tauras, sau un visator, un agitat, sunt studii care sugereaza ca copilul a fost nascut asa. Dar totusi sunt anumite lucruri, anumite masuri pe care parintele poate sa le ia in considerare.

Citeste in continuare despre personalitatea copilului: genetica versus educatia parintilor

7 dovezi ca dai o educatie buna copilului tau, deci practici un parenting corect

Cand parentingul corect da roade...

Exista momente in viata fiecarui parinte cand poate vedea, nu fara emotie si satisfactie, ca toata munca si efortul pe care il depune in cresterea si educarea copilului sau da roage.

Fie ca se numeste educatie fie ca se numeste mai pretentios, parenting - acest efort pe care il depun parintii are nevoie si de mici momente de satisfactie. E foarte frumos sa vezi ca lectiile pe care i le-ai oferit de nenumarate ori copilului tau au fost intelese iar acum sunt practicate pe cont propriu.
Aici sunt 7 momente in care tu, ca parinte - stii ca ai procedat corect in educarea copilului tau:

3 sfaturi de parenting corect care te pot ajuta in meseria de parinte:

Copilul meu nu ma asculta - sau despre cum setam reguli care sa fie respectate
Comunicarea nonverbala te poate face un parinte mai bun: cateva aspecte pe care trebuie sa le stii
Cand esti inconjurat doar de 'experti' in parenting: ganduri si morala

Educatia si temperamentul copilasului, lecturi recomandate:

Cum ne comportam cu copiii altor parinti?
Anxietatea separarii la copil
Cum apare rasfatul
2 ani: inceputul crizelor de independenta
15 luni: educatia unui copil inca bebelus
Bunele maniere si pregatirea pentru viata a copilului intre 1-4 ani
3 ani: Varsta mersului la gradinita
Gradinita: este copilul pregatit?
Apropiati-va de copii prin povesti
Crizele de isterie ale copilului
Cum sa refuzati copilul fara a spune NU
5 calitati pe care sa i le cultivi copilului tau
Cum abordam manifestarile de tip negativist
3 ani: ramas bun pruncie, bine ai venit copilarie!

Despre EDUCATIA COPILULUI poti citi aici alte materiale foarte interesante

Gradinita: cand trebuie inceputa si de ce este importanta pentru educatia copilului

Replici pe care nu ar trebui sa le spui niciodata copilului tau

Atunci cand le vorbim copiilor incercam sa o facem pe intelesul lor, insa sunt destule situatii in care replici spuse sub impulsul momentului pot darama tot ce am cladit pana in momentul acela prin comunicare. Cu totii rostim uneori cuvinte pe care apoi le regretam, iar pentru un copil, astfel de cuvinte inseamna durere, furie sau, de foarte multe ori, confuzie. De aceea, atunci cand ne adresam lor, celor mai dragi dintre fiintele care ne inconjoara, ar trebui sa gandim de doua ori inainte de a rosti anumite propozitii si sa incercam sa gasim calea cea mai putin bulversanta pentru ei de a le comunica ceea ce simtim noi, parintii adulti.

Iata cateva fraze pe care parintii nu ar trebui sa le spuna niciodata copiilor lor, dar pe care le rostesc adesea, fara a se gandi prea mult la consecintele dezastruoase pe care le pot avea citeste in continuare ce replici nu trebuie sa spui niciodata copilului tau.