- veti citi:
Anxietatea separarii de mami: fiecare copil trece prin aceste sentimente
Prima provocare - anxietatea separarii la bebelusi
Intensificarea fenomenului - anxietatea separarii la copiii mici 
Recidiva - anxietatea separarii la copiii prescolari 
Teama (anxietatea) despartirii de mamica: 3 solutii care trebuie incercate
Anxietatea de separare: atunci cand un frate/sora incepe scoala

Anxietatea separarii de mami: fiecare copil trece prin aceste sentimente

Anxietatea separarii este un fenomen foarte des intalnit la copiii mici si se manifesta, in general, prin frica de a ramane singuri, fara parinti, chiar si pentru cateva minute. De cele mai multe ori, apare subit, fara a fi neaparat legata de un eveniment anume. Este posibil chiar sa se declanseze si dupa ce copilul a dat o perioada impresia ca nu are nicio problema cand mami sau tati pleaca la serviciu si el trebuie sa ramana cu bona. Nu trebuie sa te ingrijorezi! Este un fenomen normal, care apare in jurul varstei de 8 luni si care, cu putin ajutor, va disparea de la sine. 

 Este posibil ca anxietatea sa revina ulterior, in diverse stadii de dezvoltare a copilului, pana la varsta prescolara. Ca parinti, ne simtim adesea frustrate de acest fenomen subit si, de multe ori, ne incearca un sentiment de vinovatie. De aceea este important de stiut ca anxietatea separarii nu este o boala, ci un fenomen emotional absolut normal la copii. Mai mult, unii specialisti sustin ca aparitia ei este sanatoasa pentru dezvoltarea ulterioara a copilului.

Prima provocare - anxietatea separarii la bebelusi

Desi pot exista variatii de la un bebelus la altul, primul puseu de anxietate a separarii apare in jurul varstei de 8 luni, atunci cand bebelusul realizeaza brusc ca parintii sai sunt persoane diferite de el si ca au o existenta separata de a lui. Pentru copil, acest lucru este ca o furtuna emotionala. Realizeaza brusc ca mami si tati pot pleca de langa el. In mod straniu, nu realizeaza totusi si faptul ca mami si tati se vor intoarce. De obicei, aceasta faza dureaza cateva saptamani, insa uneori se poate prelungi timp de cateva luni, pana in momentul in care bebelusul constientizeaza faptul ca mami nu pleaca pentru tot restul vietii, ci se duce doar pana la baie sau pana la bucatarie si se intoarce.  

Cum sa ii faci fata...

Ia-ti masuri de precautie! - Pe la 6 luni (daca nu ai facut-o pana atunci), fa-i cunostinta bebelusului cu eventuala bona sau cu rudele si prietenii. Lasa-l sa petreaca cateva minute singur cu diverse persoane. Ca orice fiinta, are nevoie de putina practica pentru a putea face fata situatiilor care vor urma, iar un astfel de antrenament ar putea minimiza anxietatea de mai tarziu.

Scurteaza momentul de ramas bun! - Prelungirea inutila a momentului in care iti iei ramas bun, cu imbratisari, pupici si tot tacamul, ii da copilului ocazia sa se intrebe daca nu cumva e ceva in neregula cu plecarea ta. Un "Pa!" scurt, urmat eventual de o replica concisa de tipul "Ne vedem mai tarziu!" este modul ideal de a pleca din casa inainte ca bebelusul sa inceapa sa planga. Si, foarte important, nu te intoarce niciodata din drum in speranta ca asa ii vei arata ca nu ai plecat pentru totdeauna. Nu vei face decat sa agravezi lucrurile.

Ai grija la limbajul trupului! - Incearca sa exprimi incredere nu doar prin cuvinte, ci si prin gesturi. Mergi ferm spre usa, zambeste in timp ce pleci, chiar daca ti se rupe inima cand ii vezi fetisoara intristata. Atitutdinea ta ferma ii va da un sentiment de siguranta fata de persoana cu care ramane, pentru ca va simti astfel ca tu ai avut incredere in ea de vreme ce l-ai lasat in grija ei.

Nu te furisa! - Multi parinti prefera sa se strecoare pe usa atunci cand copilul nu observa, sperand ca astfel vor evita tragedia despartirii. Este o metoda gresita de abordare a fenomenului. Furisandu-te nu vei face decat sa slabesti increderea copilului in tine pentru ca se va simti pacalit de fiecare data cand vei proceda astfel. Inlocuieste metoda cu alt mod de distragere a atentiei mult mai bun - roaga, spre exemplu, bona sa ii distraga atentia bebelusului cu  o jucarie, cu un cantecel etc. imediat dupa ce ti-ai luat la revedere si ai disparut pe usa.

Intensificarea fenomenului - anxietatea separarii la copiii mici  

In cazul multor copii, indiferent daca au trecut sau nu prin faza anxietatii de separare  inainte de un an, fenomenul poate sa apara si in perioada cuprinsa intre 12 si 24 de luni. Este perioada in care copiii dezvolta un puternic atasament fata de parinti si de aceea, anxietatea separarii este mult mai intensa, manisfetandu-se adesea prin tipete isterice si prin crize prelungite de plans. In plus, la aceasta varsta, copilul incepe sa simta nevoia de a avea un oarecare control asupra propriei vieti. Stie ca mami si tati se vor intoarce, dar el prefera sa nu plece deloc. Si pentru ca stie, de asemenea, ca plansul genereaza efecte imediate, vor apela la aceasta metoda pentru a-si convinge parintii sa nu plece. 

Cum sa ii faci fata...

Inventeaza un ritual de luat ramas bun! - Spre exemplu, doi pupici si o imbratisare speciala sau un "Bate palma!" pot da copilului o oarecare siguranta, creand o anumita ordine in binomul plecare - revenire.

Da-i o sarcina de rezolvat! - Inventeaza o mica responsabilitate pentru perioada absentei. Roaga-l sa inchida usa dupa tine sau sa patureasca niste hainute cat timp lipsesti. Asa va simti ca are si el o anumita responsabilitate si asta ii va mari increderea in sine. In plus, va avea sentimentul ca daca va rezolva corect sarcina data, mami si tati vor reveni in mod sigur.

Ofera-i repere temporale! - In mod sigur, este prea mic pentru a intelege daca ii spui ca te vei intoarce peste 3 ore. Daca ii vei spune insa ca te intorci dupa ce papa masa de pranz, sansele de a-l face sa inteleaga ca vei reveni acasa sunt mult mai mari. Incearca sa-ti respecti intotdeauna promisiunile facute in aceasta privinta!

Aminteste-i ca te vei intoarce! - Chiar daca pare bizar, atunci cand copilul tipa "Mami, nu pleca!!!", raspunde-i cu o intrebare de genul "Ce face mami cand pleaca?". Raspunsul va veni de la sine& "Mami se va intoarce!" si oricat de neobisnuit ar parea, asta il va linisti un pic.

Recidiva - anxietatea separarii la copiii prescolari  

Pentru majoritatea parintilor, aceasta este cea mai obositoare forma de anxietate. Exact in momentul in care ti se pare ca micutul tau a devenit oarecum independent, teama de despartire, insotita de tipetele adiacente reapare. De obicei, aceasta manifestare tarzie nu mai apare din senin, ci este legata de un fenomen colateral cum ar fi nasterea unui fratior sau a unei surioare, inceperea scolii, mutarea in alta casa etc.

Din fericire, acest tip de anxietate nu dureaza mai mult de cateva saptamani. Atunci cand cauza este aparitia unui nou membru in familie, anxietatea apare din cauza fricii de a trece pe locul doi si de a fi uitat de parinti. Cand este vorba despre o noua gradinita / scoala, sentimentul de  nesiguranta in preajma persoanelor straine este cel care genereaza panica.

Inventeaza un ritual de culcare! - Acest lucru este sanatos, din mai multe puncte de vedere. Din perspectiva anxietatii separarii, rutina de dinainte de culcare este o solutie pentru a-i arata copilului ca lucrurile in viata se fac intr-o anumita ordine si ca daca ea este respectata, atunci totul decurge bine.

Nu ceda tentatiilor emotionale! - Un prescolar care trece printr-o faza de anxietate s-ar putea sa aiba si alte simptome, dand impresia ca in loc sa progreseze involueaza. Spre exemplu, unii vor sa suga suzeta sau vor sa doarma cu parintii din nou. Este important sa nu cedezi acestor tentatii, chiar daca este obositor. Gandeste-te ca daca vei ceda, va fi mult mai greu dupa aceea sa il readuci la normal. Asa ca pastreaza-ti pozitia ferma in ceea ce priveste rutina pe care ai reusit sa o creezi in privinta obiceiurilor copilului. In schimb, saruta-l si imbratiseaza-l mai des. Pastrandu-ti fermitatea, ii vei crea sentimentul ca totul este in regula si ca nu are de ce sa se teama.

Teama (anxietatea) despartirii de mamica: 3 solutii care trebuie incercate

Pana la un moment dat, majoritatea bebelusilor vor manifesta o adevarata teama si suparare la ideea - sau probabilitatea -  separarii de parinti. Desi dureros pentru parinti (si evident pentru copii), teama separarii apare la toti bebelusii. Daca va ganditi la frica de separare in termeni evolutivi - unde multi experti considera ca ar avea originea- are sens: un copil se supara pe buna dreptate atunci cand este despartit de persoana de care el este cel mai apropiat si asta pentru ca acea persoana este cea care va avea grija sa nu se rataceasca si il va feri de cei rai citeste in continuare cele 3 solutii aici >

Anxietatea de separare: atunci cand un frate/sora incepe scoala

Denisa, o fetita in varsta de 2, a fost devastata cand sora ei, Alexandra, a inceput scoala. Ea i-a spus in mod repetat mamei ei cat de dor ii este de Alexandra, si plangea daca aceasta uita sa ii dea un pupic inainte de a pleca la scoala citeste in continuare aici >

Mai cititi Teama (anxietatea) despartirii si Anxietatea de separare: atunci cand un frate/sora incepe scoala

autor: redactor Desprecopii.com A.G. - Toate drepturile rezervate (c) 2021

Ad-Extra3:

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️