Comentarii la articole
0 | 7/2/2023

Comentarii la articole
-
In aceasta pagina gasiti toate observatiile voastre la diverse articole din site-ul nostru.
Ele nu sunt grupate pe articole ci ordonate in functie de data trimiterii.
Daca doriti sa vedeti lista unui anume articol, urmati "linkul" cu numele articolului si - in pagina articolului - apasati pe "Lista de discutii pe aceasta tema"!
Cauta in comentarii
Puteti sa folositi formularul de mai jos si tipul de sortare pentru a accesa comentariile la articole
Sortati dupa titlul articolului!
Nr. Comentarii: 18394
Output "
"
✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️
Subiecte tratate:
Tema:
Comentarii vizitatori
Citeste toate comentariileCe sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII
Buna fetelor, pe 24 iulie, anul acesta, am pierdut si eu un ingerash....Cand am aflat ca sunt insarcinata am fost putin speriata,nepregatita dpdv psihic, insa dupa 2 saptamani m-am obisnuit cu idea, am inceput sa-mi fac iluzii si implicit sa iubesc fiinta ce crestea in mine, la 6 saptamani I-am auzit inimioara batand, am fost extrem de fericita.......insa dupa doar 3 saptamani a venit vestea oribila...cand am mers la ecograf, mi-a zis doctora ca inimioara lui nu mai bate.....sunt foarte trista!Mi-e teama ca a doua oara voi pati acelasi lucru....nu stiu ce sa mai fac....dupa 3 luni as vrea sa incerc din nou....
Buna mamici/viitoare mamici (sunteti toate!),Vreau sa va spun ca si eu imi imaginam acum un an cum e sa iti tii in brate propriul copil - pentru ca nu aveam desi vroiam, sa-l simti in burtica, sa-l tin la piept in primele minute dupa nastere. Treceam prin aceleasi stari ca si voi.Ma gandeam ca daca nu reusesc voi infia, dar ca totusi ti se refuza ceva important.Dar anul trecut am ramas gravida. Si eram f fericita dar faceam multe lucruri ca sa treaca timpul cat mai repede, sa ajung intr-o sapt mare, sa stiu ca voi ajunge sa nasc, nu sa il pierd. Asa ca ma bucuram pe jumatate, cu atentie.Am citit despre primele minute dupa nastere, si imi pregatisem si ce sa ii spun, sa ii urez bine ai venit, sa ii spun ca il iubesc si sa insist sa mi-l puna la piept, sa ii fie si lui bine dupa socul schimbarii mediului. Dar cand a venit asistenta sa mi-l arate, si el se uita fix la mine, m-am bucurat ca e ok, dar nu i-am spus nimic, nici nu i-am zambit, am fost rece :-(((, ma gandeam ca eu inca nu sunt bine (vazusem taietura cezarianei care mai urma sa dureze 30 min). Asistenta a plecat...Baietelul meu, ca si al colegei de salon, ca si al unor prieteni, nu e frumos in primele zile (doar acum cand are 4 luni, stiu ca copiii de o sapt sunt toti frumosi, doar privitorul e de vina fiind obisnuit doar cu oameni mari). Si nici acum in anumite momente.Asa ca vreau sa demontez aceste mituri, mai ales pentru mamele care nu vor trai aceste clipe. Nu mai pierdeti timp si pareri de rau pt ele, ele nu exista asa cum credem noi cele fara experienta! Iar in prima zi dupa operatie, desi nu ma durea nimic, senzatia ca nu pot sa misc picioarele si senzatia ca nici nu le voi mai misca vreodata ma facea sa ma gandesc daca sa nu ai copii nu e o varianta mai buna...Imi iubesc mult copilul, nu ma supar niciodata pe el cand plange si trebuie sa incerc vreo 5 metode ca sa il linistesc, zi sau noapte. Nu ma mai intereseaza nici un concediu, el e cel mai frumos concediu. Tot ce fac e in functie de el, sa nu plec mai mult de 2 ore ca sa fiu aproape sa il alaptez.Deci ceea ce ma face mama nu e ca l-am nascut, nu am simtit asta cand l-am vazut prima data.Ceea ce ma face mama e ca atunci cand plange (si nu numai) ma gandesc ca daca eu care ii sunt cea mai aproape nu il ajut, cum il vor ajuta ceilalti?! Atunci cand plange nu simt ca e copilul meu, ci simt ca eu sunt persoana cea mai indicata sa ajute un om, iar daca eu nu voi face asta, ceilalti sunt sanse mult mai mici sa o faca.Acum sunt momente cand seamana cu mine 95% (doar albastrul ochilor nu e al meu), sunt si momente cand nu seamana cu mine deloc (pare mai grasut). Legatura dintre noi e puternica, dar nu din cauza ADNului, ci pentru importanta pe care o avem unul in viata celuilalt. Cel putin acum, asa e. Dar cred ca asa va fi mereu. La urma urmei avem parinti cu care nu ne intelegem asa de bine, desi avem aceeasi proportie de ADN ca si cu un copil..Si bineinteles ca regret ca nu i-am spus din prima ca il iubesc si nu am avut grija de el. Aproape ca nu pot sa ma iert pentru asta, doar sotul mi-a zis ca era din cauza anesteziei, sa nu ma ma mai simt asa.Nu stiu.. doar ca l-am vazut ca era bine iar eu eram cu o taietura mare.. eram alta persoana, eram rece! Sper ca era bine!.. mai stiu si cand plangea in salonul nou nascutilor mai ales la baita ca femeile alea nu erau f gentile.. saracutul...ma mai duceam eu pe acolo sa le fac sa aiba mai multa grija... dar cred ca exact asta simte si o mama cu un copil care nu e al ei de la inceput... suntem la fel de mame! important e sa va simtiti persoana responsabila pentru el, pentru fiecare clipa aproape! asta cred eu ca inseamna mama.
Fetita mea are 7 ani si 7 luni.In urma unei meningite si a mai multor convulsii la varsta de 4 luni jumatate a ramas cu mai multe sechele: probleme cu ochiul si mana dreapta urmare a unei paralizii; nu vorbeste, spune cateva cuvinte ( mama, mancam ) si mai pronunta vocale, consoane instantaneu, nu se joaca cu copii, nu mananca singura cu lingura, nu se fereste de pericole, etc.Aude, la medic merg in fiecare luna, ia sirop Timonil de la 1 an si 2 luni.Daca cineva are un sfat....
merg si fructe normale ?????
as vrea sa le pot controla, dar am ajuns sa plang de nervi, chiar daca nimic in jur nu e in neregula, ma enerveaza si culoarea din jur, nu mai suport nimic, si ma trezesc c aimi curg lacrimi de la nervi ca nu ma pot exterioriza, as parea o nebuna, la prima sarcina nu am avut chiar asa rau
BUNA.ACUM TREI ZILE AM NASCUT O FETITA DE 3.050G SI ASTAZI A FACUT FEBRA 38.6 MEDICUL PEDIATRU DIN MATERNITATE A ZIS CA NU ARE NIMIC SA O LASAM IN PACE CA E DE LA PLANS.EA DE SAMBATA PANA AZI A SCAZUT IN GREUTATE 300G.CARE SA FIE CAUZAI
Multumesc pentru articol. Noi suntem in cautare de un AfterSchool in zona Berceni. Puteti sa ne recomandati acolo o locatie? Am incredere in parerea acestui site de specialitate.
Salut, Eu sunt de parere ca timpul (2-3 luni dupa nastere), joca cu cel mic si o alimentatie corecta sunt tocmai ce avem nevoie. Corpul femeii este creat pentru a da nastere, nu este o stare anormala prin urmare stie sa manevreze situatia de unul singur foarte bine.
Si eu sunt mama vitrega a unui bait de 13 ani ,sunt cu tatal lui de 12 ani ,(nu eu am fost motivul despartirii ,ci au devortat cand ea era insarcinata in 4 luni ,de ce nu stiu)oricum locuim in SUA ,si in 13 ani de zile am vz copilul de 2 ori ,vorbim cu el ,trimitem bani lunar desi mama lui vrea mai multi nu avem de unde ,lunar avem si noi cheltuieli si daca trimitem lui mai m,ulti bani noi va trebui sa renuntam la altceva si nu vreau ..stiu toata lumea crede ca in SUA ..este extraordinar ,si curg banii din cer ,dimpotriv amulta munca ,chiriile sunt mari .platile mari si lunar ramanem in casa acum extra 100 150 doalri si trebuiesc sa ii pun deoaprte pentru orice eventualitate ,mentionez ca am si eu o fata de 28 de ani din pacate fosta sotie inca il mai asteapta pe el ,doreste tot timpul sa vb cu sotul meu si asta ma dernjeaza ...
am un baetel de 2 ani si 7 luni,are 12 kg si 89 cm,e norma?aaa si mananca doar la san si cateodata mancare.
Eu am grupa de sange A2, sotul B3, bunicii de mama A2, de pe tata bunica A2 si bunicu B3, iar baiatul nostru are grupa 0, e posibil? multumesc
imi e de folos acest articol, desi aceasta blestemata urticarie imi face zile fripte. Baietelul meu de 3ani si 11 luni a facut alergia aceasta acum 2 saptamini. Am dat vina pe tot ce se poate si nu se poate, caldura mare, nuci, almonts, capsune, pepene rosu.... cam toate fiind consumate la aparitia primelor bubite.La inceput am crezut ca e o simpla alergie , dar mai puternica, dupa trei zile a inceput tot mai mult si mai mult, am mers la medic si mi-au pus diagnoza de urticarie.... Cam la o saptamina de tratament am inceput sa vad efectul, dar oricum apar dispar, si iar apar si iar dispar.... Ma intreb cit va dura, ca tratamentul a fost indicat pentru 7 zile...?????
cand aveti de gand sa faceti dragoste nu aveti decat sa trimiteti copilu la culcare, lasati sa treaca cateva minute, maxim o ora, copilul doarme:p asigurat, se inchide usa cu cheia si...dati bataie ce e atat de greu? si inainte de copil ce, nu e pericol sa ne surprinda parintii sau prietenii?? atunci cum ne descurcam? e o tampenie sa crezi ca daca iti educi copilul sa ciocane la usa si il obisnuiesti sa doarma la ore fixe, gata, s au dus si partidele de sex pe fereastra. in scurt timp, fiecare isi gaseste "doza de fericire " in bratele altor persoane.
Telefonul dauneaza copiilor!!!
Buna! Am 12 ani si as ori sa stiu daca conteaza culoarea parului atunci can imi va veni ciclul.Am secretia vaginala de anul trecut si par pubian .....si nu mia venit .Apropo bravo pt prima ta zi e menstruatie nuti face griji mama ta te va ajuta chiar daca iti va fi jena dar nu trebuie sa o spui cu gura sa vorbesti cu ea poti trimite prin biletele si apropo conteaza mult sa o intrebati pe mama cand ia venit ciclul si de care are abundent sau redus??
Sunt o viitoare mireasa si te ador pt acest articol ! Foarte bun !!!! Felicitari
Buna,am un baietel de 15 luni si are 11kg si 82 cm,ati putea sa-mi spuneti mai mult sau mai putin ce inaltime o sa aiba pe la 18 ani?!va multumesc frumos
am si eu o fetita de 8 luni si o zi si de cam de vro doua trei saptamani ii apar bubite gen ca niste basici se sparg si incep sa sape am fostla multi doctori dar mi-au spus ca e doaro simpla alergie dar nu-i dispare deloc cum ii trece cateva ii apar altele nu stiu ce sa mai fac da-ti -mi un sfat
am o fetita de 8 luni si areniste bubite k sapa si pe langa asta ii mai ies icontinoare nui trece deloc
Buna ziua. Ma numesc Camelia sunt deja mamica unui baietel de 3 ani si 7 luni, foarte asteptat care ne-a facut cei mai fericiti parinti. Ne-am hotarat ca daca va mai vrea Dumnezeu sa i facem si un fratior iar acum sunt insarcinata in 35 de saptamani, luna viitoare in august, in jurul datei de 10 va veni pe lume al doilea baietel al nostru. Imi fac griji mai mult ca la prima nastere, nu stiu de ce, vreau sa fie bine sa ajungem cu bine acasa iar curiozitatea mea cea mai mare este cum va fi primit de fratiorul lui acasa. Lui Andrei i plac f. mult copiii, daca vede pe strada o mamica cu un bebe se duce la carut si maungaie bebelusul si ii pupa manutele dar mi-e teama sa nu cumva sa devina gelos pentru ca inevitabil va trebui sa ma ocup mai indeaproape de cel mic...aste este temerea mea dar sper sa fie bine pana la urma. va pup si va tin la curent