Dementa digitala si dezvoltarea inteligentei la copil

Tema: Sport pentru copii | 0 | 22/11/2012

Un renumit medic psihiatru german avertizeaza parintii despre pericolele la care se expun copiiilor care petrec prea mult timp in fata calculatorului si televizorului.

Limiteaza internetul dezvoltarea inteligentei copilului?

Dr. Manfred Spitzer, un renumit medic psihiatru german - a avertizat deja parintii intr-o carte renumita cu privire la pericolele foarte reale ale copiilor care petrec prea mult timp in fata televizorului. Acum, intr-o a doua carte, numita Dementa Digitala el sfatuieste parintii ca jocurile clasice - pe care le stim si noi, parintii - (acele facute cu ajutorul degetelor si fara suport digital) sunt mult mai folositoare pentru creierul unui copil decat explorarea internetului pe un laptop.

Mai cititi si: Siguranta copiilor pe Internet

Desi face parte din generatia celor care au invatat tabla inmultirii pe de rost , Dr. Spitzer explica ca munca sa ca medic neuropsihiatru i-a dovedit ca, atunci cand copiii mici folosesc calculatorul prea mult timp, dezvoltarea creierului sufera, deficitele fiind ireversibile si imposibil de recuperat mai tarziu in viata.

Medicii din Coreea de Sud au fost primii care au descris acest fenomen, numindu-l "dementa digitala", de unde si titlul cartii lui Spitzer. Simplist, mesajul poate fi rezumat astfel: Internetul ne tampeste! Acest mesaj, i-a determinat pe cei care se simt confortabil in lumea digitala sa se revolte. In urma publicarii cartii lui Spitzer, ei nu au pierdut nici un prilej de a-si exprima nemultumirea in intreaga Germanie.

Mai cititi si: Copiii si internetul...

Si totusi, Spitzer a acumulat o multitudine de informatii stiintifice care stau la baza teoriei sale, iar studiile si datele pe care le ofera lasa suficient spatiu pentru consternare.

Tot ce facem are consecinte asupra creierului

Potrivit studiului sau, multi tineri folosesc astazi mai mult de un mediu in acelasi timp: ei dau telefoane in timp ce se joaca pe calculator sau scriu e-mail-uri. Asta inseamna ca unii dintre ei "impacheteaza" 8.5 ore de utilizare mass-media pe zi in 6,5 ore. Acest multitasking se regaseste in costul concentrarii - experimentele cercetatorilor americani au stabilit acest lucru. Si pentru Spitzer, aceste rezultate inseamna doar un singur lucru: "multitasking-ul este o activitate inspre care generatiile viitoare nu ar trebui incurajate".

Pentru ca tot ceea ce face o persoana lasa urme in creier. Cand dezvoltarea este optima, link-uri de memorie sunt formate si construite in timpul primelor luni si ani de viata, iar structura se contureaza ca baza pentru tot ceea ce am invatat. Oamenii de stiinta numesc aceasta capacitate a creierului de a se adapta la noile provocari, "neuroplasticitate". Acesta este unul dintre motivele succesului evolutiv al speciei umane. Spitzer o vede, deasemenea, ca o sursa de pericol in prezent.

Atunci cand soferii depind exclusiv de tehnologia de navigare, ei nu dezvolta capacitatea de a se orienta , desi, desigur, creierul le ofera posibilitatea de a invata cum sa faca acest lucru. Acelasi lucru este valabil pentru copiii care utilizeaza tabletele SMART ca sa comunice, in loc sa invete sa scrie. Creierul este controlat. Si, deoarece computerele inlocuiesc multe ore de curs si alte functii care sunt de fapt practici bune pentru copii, "au, in mod inevitabil, un efect negativ asupra procesului de invatare", sustine Spitzer.

Mass-media digitala ar trebui sa fie interzisa in salile de clasa

Afirmand ca pana in prezent nu exista studii independente, care sa stabileasca in mod neechivoc ca procesul de invatare in clasa este mai eficient datorita calculatoarelor, Spitzer merge atat de departe incat recomanda ca mass-media digitala sa fie interzisa in salile de clasa. Chiar mai drastic, el scrie: "In realitate, mass-media digitala in scoala primara sau gradinita este de fapt o modalitate de a creea dependenta". Un lucru foarte serios pentru generatiile care iau calculatoarele si internetul ca pe o sursa de informatii si ca modalitate de comunicare prin intermediul retelelor sociale. Internetul a devenit a patra tehnologie culturala, alaturi de citire, scriere si aritmetica.

Spitzer citeaza un pedagog si reformator educational elvetian Johann Heinrich Pestalozzi (1746-1827), care a scris ca procesul de invatare implica inima, impreuna cu creierul si mainile. El crede ca ar fi mai bine pentru copii sa invete sa numere pe degete, pentru a-i ajuta sa le compare cu numerele , in loc sa se bazeze pe computere. Intr-o tara ca Germania, a carei resursa principala consta in oameni destepti si idei inovatoare, poate ca avertismentele lui Spitzer ar trebui luate cat mai in serios.