Cauzele exterioare ale depresiei

Acasa > VIATA DE FAMILIE

TEMA: Depresie | 1 | 30/4/2019

Cauzele exterioare ale depresiei

Cauzele exterioare ale depresiei cuprind acei factori externi, ce nu au o legatura directa cu noi insine, dar care ne pot influenta evolutia starii psihice.

Acestia nu sunt direct legati de creier, nu sunt mosteniti genetic si nu au legatura cu vreo boala sau cu ceva ce tine de organismul nostru.

- veti citi:
Cauzele exterioare ale depresiei nu au o legatură directa cu noi insine, dar ne pot influența evoluția stării psihice
Stresul și depresia
Evenimentele traumatizante din copilarie
Traumele din copilarie
Depresia la copilul adolescent: simptome și faze
Exercitiul fizic: cheia tratarii depresiei
Despre depresie, mai cititi:

Cauzele exterioare ale depresiei nu au o legatură directa cu noi insine, dar ne pot influența evoluția stării psihice

Cauzele exterioare ale depresiei cuprind acei factori externi, ce nu au o legatura directa cu noi insine, dar care ne pot influenta evolutia starii psihice.  Acestia nu sunt direct legati de creier, nu sunt mosteniti genetic si nu au legatura cu vreo boala sau cu ceva ce tine de organismul nostru. Factorii de mediu, cum mai sunt numiti, reprezinta, de fapt, ceea ce se intampla in viata noastra de zi cu zi. Acestia includ stresul zilnic de acasa sau de la serviciu, suferinta cauzata de pierderea cuiva drag sau alte intamplari traumatizante. Uneori specialistii ii numesc factori sociologici sau psihosociali, intrucat au in vedere evenimente ce se petrec in societate, care se raporteaza la un individ anume. Mai cititi: Cauzele genetice ale depresiei

Faptul ca experientele pe care le traim zilnic ne afecteaza modul de a gandi si de a simti este de mult timp dovedit. Relatia pe care o avem cu cei din jur, pierderile pe care le suferim, toate acestea au efect asupra gandurilor, emotiilor si comportamentului. Felul in care reactionam la aceste evenimente poate influenta dezvoltarea unei depresii clinice.

Stresul și depresia

Se pare ca exista o relatie complexa intre situatiile stresante, reactia mintii si a corpului la stres si debutul unei depresii clinice. Foarte multi oameni sufera de depresie in urma unui eveniment care le traumatizeaza vietile. Moartea cuiva drag, pierderea slujbei, sfarsitul unei relatii se numara printre cele mai raspandite cauze ale stresului puternic. Stresul poate insa aparea si ca efect al unor evenimente pozitive cum ar fi casatoria, mutarea in alt oras sau obtinerea unui nou job.

Oricare dintre aceste cauze, pozitive sau negative, pot fi legate indirect de declansarea unei depresii. Nu se stie daca un eveniment generator de stres poate fi el insusi cauza depresiei. Multe persoane reusesc sa treaca peste intamplarile traumatizante din viata, astfel incat e greu de spus daca acestea in sine declanseaza depresia. Altfel spus, acelasi tip de eveniment traumatizant poate declansa depresia la o persoana in timp ce la alta nu. Invers, unii oameni fac depresie chiar daca nu au o viata stresanta. Mai cititi: Stresul: 10 semne alarmante ale stresului

Depresia cauzata de factorii de mediu este declansata, asadar, indirect. De cele mai multe ori, cauza depresiei este, de fapt, o combinatie de factori genetici care indica predispozitia catre depresie cu factori de mediu, care creeaza contextul declansarii.

In cazul persoanelor care sufera de depresie cronica, efectele stresului pot fi mai complicate. Un eveniment precum moartea cuiva drag sau pierderea poate constitui acel pretext care declanseaza totul. O criza depresiva este urmata de altele. Cercetatorii vorbesc despre asa numitul  kindling effect (efect de excitare a sistemului nervos) care consta in faptul ca primul episod depresiv genereaza schimbari chimice in creier, la nivelul sistemului limbic, schimbari ce  genereaza urmatoarele episoade depresive.

Unele persoane devin depresive ca rezultat al stresului cronic. Acesta din urma survine in urma supraincarcarii cu sarcini acasa si la serviciu, in urma schimbarilor majore care se petrec in viata noastra etc. De asemenea, stresul cronic poate surveni in anumite momente de tranzitie prin care trecem cu totii (de la adolescenta la maturitate, cand majoritatea oamenilor se separa de familie in schimbul independentei). Spre mijlocul vietii apar schimbarile legate de fertilitate si virilitate (asa-numitele crize, specifice anumitor varste) care, la randul lor, sunt generatoare de stres. Iesirea la pensie poate fi si ea un factor stresant pe multiple planuri, de la cel emotional la cel financiar.

Mai cititi: Dieta nesanatoasa poate duce la depresie

Studiul efectelor pe care le au evenimentele stresante asupra depresiei a generat in cele din urma o teorie, a ceea ce specialistii numesc  learned helplessness (asa-numita neputinta indusa). Conform acestei teorii, cand oamenii trec prin evenimente stresante invata sa se simta neajutorati. Acest sentiment devine si mai puternic atunci cand persoana in cauza crede ca nu poate controla evenimentul care i-a produs suferinta.

Oamenii care sufera de depresie au o gandire negativa referitoare la propria capacitate de a depasi anumite situatii si acest lucru tine de experientele din trecut. Un exemplu concret de neputinta indusa este acela al copiilor care sunt mereu certati si carora li se spune ca nu sunt in stare de nimic. Acestia cresc cu ideea ca parintii, care le fac aceste reprosuri au dreptate si sfarsesc prin a crede ei insisi ca nu sunt capabili sa faca nimic bun. Aceasta atitudine negativa duce la vulnerabilitate, apoi la depresie.

Evenimentele traumatizante din copilarie

De multe ori, persoanele care sufera de depresie pun acest lucru pe seama unui singur eveniment traumatizant major, cum ar fi moartea cuiva apropiat, divortul, boala, pierderea bunurilor intr-un dezastru natural etc. Astfel de evenimente pot produce schimbari radicale in psihicul unei persoane. Efectele sunt resimtite insa diferit, statistic vorbind. Se pare ca barbatii care isi pierd sotia sunt mai predispusi la depresie decat femeile care isi pierd sotul. Explicatia ar putea consta in faptul ca, pentru un barbat, pierderea sotiei inseamna si alte pierderi adiacente, cum ar fi contactul cu copiii.

Recuperarea unei persoane care sufera de depresie poate fi si ea afectata de evenimentele traumatizante. Cu cat are o viata mai stresanta, cu atat o persoana se va recupera mai greu dupa un episod depresiv. Spre exemplu, pentru o femeie care are o casnicie nefericita si care sufera de depresie, un divort poate fi un obstacol in vindecarea de depresie, intrucat presupune o serie de factori producatori de stres. S-ar putea insa ca femeia respectiva sa perceapa divortul ca pe o eliberare si atunci acesta ar putea constitui un avantaj in recuperarea dupa depresie. Totul depinde, asadar, de structura sufleteasca a fiecaruia.

Traumele din copilarie

In general, persoanele care sufera de depresie au avut parte de anumite traume in copilarie, spre deosebire de persoanele care nu cunosc aceasta boala. Din categoria traumelor din copilarie fac parte abuzurile fizice sau sexuale, o educatie deficitara, divortul parintilor, boala psihica a unui parinte etc. Anumite studii arata ca astfel de traume declanseaza un prim episod depresiv inainte de 20 de ani. Dintre traumele copilariei, cea mai grava din acest punct de vedere este separarea de un parinte sau moartea unui parinte inainte de 11 ani.

Nu se stie inca foarte clar cum anume influenteaza aceste traume ale copilariei aparitia depresiei la individul adult, insa exista cateva teorii. Una dintre ele sustine ideea ca acei copii care au experiente nefericite cand sunt mici trec mai greu de la o etapa la alta a vietii si isi asuma mai greu noile roluri, pe masura ce inainteaza in varsta. O alta teorie sustine ideea ca acesti copii se dezvolta emotional mult mai greu, suferind de o lipsa de afectivitate. Dificultatile emotionale pe care le intampina sunt cauza unei stime de sine scazute, a senzatiei permanente de neputinta si a nevoii permanente de a avea pe cineva alaturi, care sa le dea siguranta. O alta teorie are in vedere dezvoltarea creierului copilului. Traumele din copilarie pot afecta dezvoltarea sistemului limbic, precum si abilitatea copilului de a se adapta la situatii noi si de a face fata emotiilor regulate.

Studiile sociologice arata ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, mai multi copii care au fost separati de mamele lor au suferit ulterior de depresie. Mai intai copiii au plans mult dupa mamele lor, apoi au devenit foarte agitati. Ulterior au devenit deprimati si au sfarsit prin a fi foarte retrasi. Aceasta pierdere severa a mamei este cunoscuta sub numele de depresie anaclitica. Un experiment facut pe maimute, care au avut aceeasi reactie, a confirmat faptul ca in urma unor astfel de traume se secreta o cantitate mare de cortizol (hormon al stresului). Secretia este mai intensa mai ales in primele faze. De asemenea, s-a constatat ca depresia se intensifica pe masura ce creste cantitatea de cortizol din sange. In cazul oamenilor care sufera de depresie, aproximativ jumatate au un nivel crescut de cortizol in sange.

Depresia la copilul adolescent: simptome și faze

Noi parintii suntem cei care trebuie sa observam daca adolescentul nostru trece printr-o perioada de depresie.

Psihologii ne dezvăluie frazele şi simptomele la care ar trebui să fie atenţi părinţii atunci cand copilul nostru ar putea trece printr-o perioada de depresie si mai ales care sunt cauzele care ar putea sta la baza acestei depresii.

Exercitiul fizic: cheia tratarii depresiei

Esti cu 75% mai predispus sa suferi de depresie, daca nu faci exercitii fizice.

Daca ai avut vreodata indoieli cu privire la legatura minte-corp, citeste si ia aminte: noi cercetari sugereaza ca activitatea fizica ar putea fi cheia pentru combaterea depresiei. Citeste in continuare aici.

Despre depresie, mai cititi:

Starea depresiva postpartum

Cauze ale starii depresive postpartum

Factori si mituri care pot contribui la depresia postnatala

Depresia postnatala, semne ingrijoratoare 

Depresia, a doua cea mai mare cauza de "handicap" din lume

Pentru intrebari medicale, va asteptam cu intrebari pe forumul Clinica Desprecopii.

Ad-Extra3:

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️