Beretele roz...

Odata intrate in minunata lume a adultilor, tinerele femei sunt intampinate de o armata binevoitoare de berete roz, care isi gasesc rostul si implinirea in viata pogorand potopuri de sfaturi (necerute, bineinteles) peste semenele lor. Afara de nesatioasa lor bunavointa, probabil contabilizeaza in excel-uri elaborate ce si cum a facut fiecare din sfatuitele sale.

De exemplu, daca te casatoresti de tanara, te intreaba de ce te-ai grabit. "Ce? Esti gravida?" Daca, dimpotriva, nu te-ai casatorit pana-n 30 si ceva de ani, incep sa dea din cap a paguba, ca nu mai ai nicio sansa. "E clar! Esti din aia pretentioasa si ai pus cariera inainte". Fapt, desigur, de neiertat.

Odata ce ai facut pasul cu voalul pe fata, nici nu ti-ai revenit bine de la jet lag-ul capatat la intoarcere din luna de miere si incep intrebarile cu acea privire plina de intelesuri: "Si? Cand faceti si voi unu' mic?". Intrebare pusa cu o obstinatie in crescendo si demna de cauze mai bune pe parcursul lunilor si anilor urmatori. In cele din urma persiasiunea beretelor adunata implacabilului ceas biologic te inving si cedezi. Ca esti si tu om. Asadar, faci tot ce e necesar, chiar fugi de la servici in ziua ovulatiei, faci repede sex procreativ cu sotul extras de la birou dintre doua sedinte si cand in fine vine ceasul anume hotarat, anunti fericita vestea cea mare.

Cum vrei sa nasti?

In etapa urmatoare, cand viata ta se desfasoara intre vomitatul de dimineata si cel de seara, revin in forta sa te intrebe cum vrei sa nasti. Daca iti inchipui ca exista un raspuns corect la aceasta intrebare, afla ca te inseli. Nu egzista. Daca spui ca intentionezi sa nasti natural, se uita dezaprobator la tine, ca numai femeile de la tara mai nasc acum natural. Daca declari preferinta pentru cezariana, inseamna ca nu vei fi niciodata mama adevarata, daca nu vrei sa suferi durerile agonizante ale nasterii naturale. Esti doar o fandosita.

Si? Cand ii faceti lu' asta micu o surioara sau un fratior?"

Odata ce copilul se naste cuminte de ziua lui, urmeaza runda a doua de priviri si ranjete cu subintelesuri: "Si? Cand ii faceti lu' asta micu o surioara sau un fratior?". Asta in conditiile in care tu inca mai esti in cele mai negre depresii post-partum, mai ai vreo 10 kile de slabit pana sa ajungi sa incapi (poate) din nou in cei mai largi blugi ai tai, nu te-ai mai depilat de dinainte de nastere, ai uitat sau nu vrei sa stii ce e ala sex si ele te intreaba cand mai faci un copil?? Este momentul in care incepi brusc sa-i intelegi pe sotii lor de ce nu ajung acasa inainte sa se faca noapte, de ce au mereu acea expresie de condamnat ...

Urmeaza chestionarele legate de alaptat, iar daca faci greseala sa anunti ca nu ai de gand sa alaptezi copilu' pana acesta intra in clasa pregatitoare, esti luata deoparte cu ingrijorare si ti se tin discursuri lungi despre cum vei traumatiza grav copilul prin refuzarea alaptatului pana cand copilul invata bine alfabetul.

Primii ani trec repede.....in filme.

In realitate ai impresia ca timpul se dilata si toata viata nu vei mai face altceva decat sa schimbi "pemparsi" si sa pregatesti biberoane. Dupa cateva glaciatiuni abia copilul incepe in sfarsit sa mearga, apoi chiar sa vorbeasca. Intri in perioada in care spui de un milion aceeasi poveste, pana incepi sa urasti toti lupii si toti vanatorii si toti purcelusii, iar piticii incep sa iasa din povesti si sa intre grotesc in visele tale.

Tu, o tanara si inocenta mama, te mandresti ca puiul tau a inceput sa vorbeasca, stie chiar si o mica poezioara, dar entuziasmul tau de mama fara experienta este tuflit in secunda doi de beretele roz. "Aa, pai al meu la varsta lui recita Luceafaru' pe olita. Daca nu stie macar "iarna pe ulita" la varsta asta, nu-i a buna. Poate ar trebui sa-l duci la un psiholog, draga." Afli apoi cu stupoare ca nu are nicio sansa sa reuseasca in viata daca la 2 ani jumate nu ai inceput deja sa vorbesti cu el in engleza...sau germana.

Dupa asa o sesiune naucitoare, ajungi acasa descurajata si te intrebi daca ai mancat destul brocoli in timpul sarcinii...

De ce al tau este asa ramas in urma fata de toti ceilalti copii din generatia web 2.0. Intri grabita pe facebook sa vezi alte mame ce zic, sa te consulti cu cele ca tine despre ce ai de facut. Ele insa nu par deloc ingrijorate, posteaza doar filmulete cu copii ce rad adorabil si cu pisici haioase, poze dulci si mesaje cu asigurari ca vom fi iubite atata timp cat vom darui tot ce putem noi, femeile, sa daruim. Si singura imagine care iti vine in minte in acele momente este cum in timp ce mamele posteaza relaxate pe facebook, copiii lor rezolva integrale. Este desigur un gand greu de suportat, cand vezi ca al tau este inca in faza cand mazgaleste peretii cu desene care nu prefigureaza deloc vreun viitor Grigorescu.
Cititi in continuare: Cand este momentul optim de a deveni parinte?

Cititi comentariile si impartasiti cu noi parerile voastre despre acest articol la ACEST subiect de pe forum

autor: membru Desprecopii.com: Elena - Toate drepturile rezervate Desprecopii

Teste care va pot ajuta sa va intelegeti mai bine:

Cat de tare doresti sa devii mama?
Ce fel de tata vei fi?

Despre meseria de mama, mai cititi:

Confesiunile unei mame de baiat

Copiii mamelor care lucreaza sunt mai grasi si mai inactivi?

Copilul singur la parinti

A tolera, toleranta..

10 secrete ale meseriei de mama

Parintii laudarosi: cum reactionam?

Cum ti se schimba viata cand devii parinte!

Cat de vitregi sunt parintii vitregi ...

Cand un parinte moare ...

Mai multi copii = mai multe bucurii

Ce simti cand vezi copiii crescand ...

Copilul unic la parinti: despre crestere si educatie

Copii mici - decizii mici; copii mari- decizii mari

Cum ne-a schimbat diabetul viata ...

Sindromul Femeii Frumoase... pentru mamicile care vor sa isi faca copilul fotomodel

Incepe scoala  11 sfaturi de organizare pentru parinti

A deveni mama: o transformare dramatica

Cat de vitrega e mama vitrega?

Fratii  ajutati-i sa se inteleaga bine  

Ad-Extra3:

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️