Hartuirea intre copii se reflecta in problemele de sanatate mentala mai tarziu

TEMA: Relatii sociale | 0 | 17/3/2017

Studiile spun ca 1 din 4 elevi este hartuit la scoala. Studiile psihologilor au descoperit ca, in comparatie cu cei care nu s-au expus in nici un fel, hartuirea in copilarie are legaturi cu marirea nevoii de tratament psihiatric mai tarziu in viata. Pentru cei care au fost atat batausi cat si agresati, riscul de a necesita tratament psihiatric la maturitate este de 2,1 ori mai mare decat a celor cu nici o expunere.

in acest articol veti citi mai multe despre:
1 din 4 elevi este hartuit
Hartuirea in copilarie = tratament psihiatric
Majoritatea "batausilor" sunt baieti
Intimidarea si hartuirea intre copii: cum ne ajutam copilul sa se descurce
Despre relatiile sociale ale copilului la scoala
Forum de Parenting modern

Hartuirea in copilarie si probleme de psihiatrie mai tarziu

Un studiu care a urmarit mai mult de 5.000 de copii din Finlanda sugereaza ca prevenirea hartuirii sau "bullying-ului" din copilarie poate ajuta si la reducerea tratamentului pentru probleme psihiatrice in maturitatea timpurie.

Cercetatorii au descoperit ca atat hartuirea freventa in jurul varstei de 8 ani, cat si situarea in pozitiile de agresor si agresat in acelasi timp conduc la un risc dublu de a avea probleme psihice care necesita tratament in perioada adulta timpurie.

1 din 4 elevi este hartuit

“Cred ca aceasta este o descoperire importanta care ar trebui luata in serios”, spune autorul indrumator Dr. Andre Sourander, de la Universitatea din Turku, Finlanda. Conform Centrului National de Prevenire a Hartuirii, in SUA aproximativ unul din patru elevi declara ca a fost agresat pe parcursul anului scolar.

Psihiatrii au tot mai multe dovezi care sugereaza ca agresivitatea primita si “oferita” contribuie la problemele de sanatate mintala de mai tarziu, insa putine studii mari au examinat acesta problema de-a lungul timpului.

Cercetatorii au folosit datele adunate in 1989 de la 5.034 de participanti cu varsta de 8 ani care au raspuns la sondaje privind hartuire / bullying-ul. Parintii copiilor si profesorii, au raportat de asemenea, daca acestia au fost agresati sau au agresat pe altii.

Per total, aproximativ 90% dintre copii nu au avut nici un fel experienta privind hartuirea, in nici unul din cele doua roluri. 3% au fost batausi, 5% au fost agresati si 2% au fost atat batausi cat si agresati.

Cercatatorii au analizat apoi informatiile dintr-o baza nationala de date despre sanatatea acelorasi copii atunci cand erau cu varsta cuprinsa intre 16 si 29 de ani, cautand sa vada daca au primit tratament pentru tulburari psihice cum ar fi schizofrenia, depresia, anxietatea sau abuzul de substante.

Aproximativ 12% din cei care nu au fost batausi sau agresati au primit tratament pentru tulburari psihice mai tarziu in viata. Aceasta comparativ cu aproximativ 20% din randul batausilor, circa 23% din randul persoanelor care au fost agresate si aproximativ 31% din cei care au fost atat batausi cat si agresati.

Cercetatorii au descoperit ca, in comparatie cu cei care nu s-au expus in nici un fel, hartuirea in copilarie avea legaturi cu marirea nevoii de tratament psihiatric mai tarziu in viata, dupa luarea in considerarea a altor factori care pot fi legati de probleme psihice. Pentru cei care au fost atat batausi cat si agresati, riscul de a necesita tratament psihiatric la maturitate este de 2,1 ori mai mare decat a celor cu nici o expunere.

Majoritatea "batausilor" sunt baieti

Cei mai multi batausi din acest studiu au fost baietii, existand simptome psihice la varsta de 8 ani, noteaza cercetatorii. Postura de bataus se coreleaza cu problemele psihice de mai tarziu, daca au fost deja identificate in copilarie simptome de tulburare.

Echipa din spatele studiului scrie ca a fi batatus “este echivalent cu un important semnal de alarma”, conform caruia copilul are nevoie de o anumita interventie pentru a preveni si imbunatati efectele starii de agresor.

“Aceste studii sunt convergente cu alte descoperiri in domeniu, existand unele preocupari foarte importante pe latura de sanatate mentala, probleme care sunt legate de agresiune”, a declarat Catherine Bradshaw, expert in abuzuri, de la Universitatea Virginia din Charlottesville si expert la Centrul de Prevenire a Violentei de Tineret – John Hopkins, din Baltimore.

Prevenirea cercetatorilor este ca acest studiu nu poate explica modul in care expunerea la bullying - fie in calitatea de victima, fie in cea de agresor - a putut conduce mai tarziu la tulburari psihice in randul copiilor.

Ar putea exista o serie de motive care sa explice legatura dintre expunerea la agresivitate si problemele de sanatate mentala, a spus Bradshaw, motive care nu au fost implicate in cercetare. “Ar putea exista multe exiplicatii, unele biologice, altele de natura sociala” a spus ea.

Ad-Extra3:

Hartuirea este traumatizanta pentru copii.

“Trebuie sa intelegem cat de importante sunt pentru copii experientele scolare” a spus el prin e-mail. “Ar trebui sa integram in scoli programe pentru sanatatea mentala prin campanii impotriva bullying-ului. Interventiile timpurii pot preveni consecinte pe termen lung.” - a spus psihiatrul care a facut acest studiu.

Intimidarea si hartuirea intre copii: cum ne ajutam copilul sa se descurce

Copiii se nasc cu puterea de a gandi, de a face zgomot si a se misca :)) Inca din momentul in care incep sa respire, puterea le apartine. Ca adulti, ii putem ajuta sa invete cum sa isi foloseasca acea putere intr-un mod responsabil. Daca alegem sa-i lasam sa se descurce pe cont propriu, ne putem astepta de asemenea sa provoace cel putin cateva daune de-a lungul drumului.

Cum ne invatam copilul cum sa se fereasca de cei care il intimideaza si cum il educam sa nu intimideze alti copii... iata sfaturile de la Desprecopii: