Ce murdarie ar trebui sa manance bebelusul? Despre imunitate si germeni
Ce murdarie ar trebui sa manance bebelusul? Despre imunitate si germeni
Ar trebui bebelușul să mănânce murdărie? Da, întrebarea este serioasă.
Expunerea timpurie la germeni poate ajuta sistemul imunitar al copilului să se auto-regleze. Așa cum creierul bebelușilor are nevoie de hrană, stimulare și antrenament, la fel funcționează și sistemul lor imunitar. Expunerea la germeni din diverse surse, cum ar fi mâinile murdare sau nasurile pline de mucozități, poate contribui la dezvoltarea pe termen lung a unui sistem imunitar puternic, potrivit studiilor internaționale.
veti citi
Ce murdărie ar trebui să mănânce bebeluşul?
Deci, ce ar trebui să facă un copilaş? Să mestece jucăriile de pe podea, să se joace în noroi, să fie în apropiere de animale. Dar să stea departe de gripă.
De cand merge la gradinita copilul e mereu bolnavior: dar de ce mai multe boli acum insemna mai putine mai tarziu
Imunitatea copilului: cum incepe dezvoltarea sistemului imunitar
Despre imunitatea copilului
Ce murdărie ar trebui să mănânce bebeluşul?
Da, intrebarea este pe bune. Prea multă curăţenie poate fi rea pentru copilul tău – din acest motiv dăinuie teoria conform căreia copilăriile hipersanitizate pot fi parţial responsabile pentru alergii, astm şi alte boli. Ideea este că expunerea timpurie la germeni învaţă sistemul imunitar al unui copil să se auto-regleze. Precum creierul bebeluşilor are nevoie de alimentare, stimulare şi antrenare, la fel funcţionează şi sistemul lor imunitar.
Observă modul în care murdăria şi viruşii ajută copiii să-şi dezvolte imunitatea.
Dacă murdăria şi viruşii reprezintă o formă de educaţie, atunci care anume reprezintă programa perfectă? Cercetarea nu oferă un răspuns precis, şi, desigur, agenţii patogeni care chiar îmbolnăvesc copiii au costul lor. Cu toate acestea, dovezile sugerează că unii viruşi şi gândaci gastrointestinali, care ar putea sau nu să provoace boli, ar putea proteja mai târziu copilul împotriva alergiilor, astmului şi inflamaţiei. Pe de altă parte, probabil că infecţiile respiratorii ale bebeluşilor nu îi protejează pe micuţi în acelaşi mod.
Deci, ce ar trebui să facă un copilaş? Să mestece jucăriile de pe podea, să se joace în noroi, să fie în apropiere de animale. Dar să stea departe de gripă.
Ideea că germenii protejează împotriva alergiilor a început să câştige teren în urmă cu aproximativ 20 de ani. Un cercetător numit David Strachan a descoperit că micuţii cu mai mulţi fraţi, în special fraţi mai mari, aveau mai puţine şanse de a dezvolta febra fânului. Lucrarea lui Strachan (la fel ca majoritatea cercetărilor care au urmat) nu a dovedit o relaţie de cauzalitate. Nici nu a explicat exact modul în care copiii şi-ar putea schimba reciproc sistemul imunitar. Dar a subliniat teoria că orice fel de germeni, de la mâini murdare la nasuri pline de muci, ar putea ajuta copiii pe termen lung. Cercetătorii au legat de reducerea riscului de apariţie a alergii şi creşterea la o fermă. Ditto pentru îngrijirea timpurie de zi. (Totuşi, cu limitări. De exemplu, într-un studiu, îngrijirea de zi părea să protejeze copiii predispuşi la alergii numai dacă frecventau programul înainte de vârsta de 3 luni.) Dar ce presupun fermele sau îngrijirea de zi care ar putea ajuta la formarea sistemului imunitar – scat, muci sau altceva?
Cercetătorii au analizat o baza de date din Filipine, care a urmărit copiii începând cu momentul în care se aflau în uter, în anii 1980. Datele includeau informaţii despre gospodăriile în care s-au născut copiii, precum şi despre bolile şi simptomele pe care le-au raportat mamele lor înainte ca ei să împlinească 2 ani. Cercetărorii au descoperit că acei copii care au fost expuşi la mai multe fecale de animale şi care au avut mai des diaree înainte de a avea 2 ani, la începutul vârstei de 20 de ani, au avut tendinţa de a prezenta niveluri mai mici de proteină reactivă C. Acest lucru ar putea însemna că ei au avut mai puţină inflamaţie cronică asociată cu o serie de maladii, de la artrită reumatoidă până la boli de inimă, şi, prin urmare, o mai bună reglementare a sistemului imunitar, spune antropologul Thom McDade de la Universitatea Denver - USA, care a condus lucrarea.
De asemenea, s-a dovedit în studii că germenii care locuiesc in intestin prezintă riscuri mai mici de dezvoltare a astmului şi a afecţiunilor alergice. Helicobacter pylori este o bacterie care trăieşte în căptuşirea stomacului a cel puţin jumătate din populaţia lumii, adesea fără simptome, deşi este asociată şi cu ulcere. Într-o lucrare, preşcolarii care au fost testaţi pentru helicobacter pylori şi au avut rezultate pozitive au fost mai puţin susceptibili de a suferi eczemă atopică, o hipersensibilitate similară cu cea a unei alergii. Într-un alt studiu, helicobacter pylori a fost legată de un risc mai mic de dezvoltare a astmului în copilărie.
Hepatita A, un virus transmis de alimente şi apă contaminate, pare, de asemenea, să susţină formarea imunităţii: Copiii cu o anumită variantă genetică comună care au fost expuşi la hepatita A păreau a fi mai puţin susceptibili de a suferi de o serie de tulburări alergice, conform revizuirii lui Graham Rook de la Colegiul Universitar din Londra. (Hepatita A pare să facă acest lucru prin ajustarea echilibrului diferitelor tipuri de celule imune.)
Căptuşeala de argint a protecţiei împotriva astmului ulterior sau a condiţiilor alergice este mai greu de detectat pentru infecţiile respiratorii. Lucrările care sortează dovezile au găsit, în general, dovezi slabe care să arate că nasul plin de mucus şi durerile de gât îi ajută pe copii să rămână sănătoşi mai târziu. De fapt, copiii spitalizaţi pentru virusul sincital respirator sever sau bronsiolită pot avea mai multe şanse să dezvolte astm mai târziu, potrivit lui Anne Wright, de la Centrul de Respiraţie din Arizona. Şi gripa, de asemenea, ar putea stimula dezvoltarea astmului. Bronşita precoce sau răcelile frecvente păreau să nu diminueze riscul apariţiei eczemei atopice – de fapt, bronşita părea a o creşte. Tema aici pare a fi: Ingerează, nu inhalează.
Toate acestea au sens în termeni evolutivi. Unii germenii de astăzi s-au colonizat şi ne-au afectat strămoşii, inclusiv alte mamifere. În anumite cazuri, este posibil să fi evoluat ca răspuns la prezenţa lor. Şi astfel, aceste organisme pot ajuta acum la stabilirea sau menţinerea unui aspect al reglementării noastre imunitare normale.
Probabil că viruşii respiratorii nu au jucat acest rol, spune Rook, deoarece au fost sporadici şi tranzitorii, prezenţi la unele grupuri de oameni, dar nu şi la altele. Infecţiile virale, precum rujeola, oreionul, rubeola, sau varicela, probabil că nu au avut nici ele acest rol, din aceleaşi motive ca viruşii respiratorii. Însă agenţii patogeni, ca helicobacter pylori şi hepatita A, care infectează intestinul şi sunt consideraţi a fi foarte vechi au sens ca regulatori ai dezvoltării imune. La fel şi microbii găsiţi în noroi, sol şi vegetaţie putrezită, dar şi viermii mici numiţi helminths.
Oamenii de ştiinţă trebuie să-şi dea seama căror creaturi să le acorde atenţie, iar apoi să afle cât de exact interacţionează aceste organisme cu sistemul imunitar. Iar informaţiile trebuiesc triate prin intermediul altor factori care afectează probabil modul în care un copil răspunde la tocana de germeni a vieţii – precum vârsta la care copilul este expus germenilor, ce alte infecţii a prezentat deja şi care sunt predispoziţiile sale genetice.
În concluzie, din aceste motive nu vom putea prezenta în curând un plan de urmat pentru stimularea sistemului imunitar al copilului tău prin expunerea sa la helicobacter pylori la vârsta de o lună şi la viermi paraziţi la trei luni, de exemplu, (mai ales având în vedere riscurile infecţiei deliberate). Însă ceea ce ştim ajută la explicarea motivului pentru care acea oră petrecută de copil în grădină sau jucându-se cu câinele este probabil numai spre binele său.
Ad-Extra3:
De cand merge la gradinita copilul e mereu bolnavior: dar de ce mai multe boli acum insemna mai putine mai tarziu
De cand merge la gradinita copilul e mereu bolnavior: ba are otita cu febra, ba are mereu mucisosi, ba tuseste ... Parca nu se mai termina bolile - spune o mamica a carui copilas a inceput gradinita de cateva luni. Iata insa sfatul pediatrilor si de ce de ce mai multe boli acum insemna mai putine mai tarziu pentru copil :) si de imunitatea se cladeste pas cu pas.
Lipsa microbilor poate duce la cancer in copilarie
Viata noastra moderna, tot mai lipsita de microbi, este cauza celui mai frecvent tip de cancer la copii, potrivit unuia dintre cei mai eminenti oameni de stiinta din Marea Britanie. Si anume leucemia limfoblastica acuta, care afecteaza 1 din 2000 de copii citeste in continuare aici.
Imunitatea copilului: cum incepe dezvoltarea sistemului imunitar
Sistemul imunitar al bebelușilor nu este la fel de puternic ca cel al adulților. Dar alăptarea și vaccinarea bebelușului vă vor ajuta să il protejați de boli grave.
Imunitatea pasivă transmisă de la mamă la naștere nu durează prea mult și va începe să scadă în primele săptămâni și luni după naștere. Iata cum putem stimula sistemul imunitar al bebelușului inca din primele saptamani de viata si ce trebuie stiut citeste mai departe aici.
Despre imunitatea copilului mai citeste
De ce prea multa curatenie poate afecta sistemul imunitar al copilului
autor: redactor Milena Sadova, redactor Desprecopii - Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2024
referinte medicale: American Journal of Pediatrics; motherandbaby.co.uk
Dirt Is Good: The Advantage of Germs for Your Child's Developing Immune System
Ad-Extra3:
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII