Igiena INTIMĂ la bebelușul băiețel - sfaturi pentru părinți | Comentarii articol
21/6/2018
Comenteaza / Pune o intrebare
✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️
Subiecte tratate:
Tema:
Ultimile 92 comentarii
iulia este o circumfetisista, n-o luati in seama.
Prin circumcizie se amputeaza preputul care este tesut erogen. Este demonstrat stiintific ca circumcizia desensibilizeaza penisul, reducand astfel stimularea erotica. In plus, lipsita de protectia data de preput, pielea glandului se ingroasa si desensibilizeaza. De asemenea, prin interventia chirurgicala se creaza o intrerupere in circulatia sanguina la nivelul penisului, conducand astfel la risc ridicat de disfunctii erectile de-a lungul timpului.
Draga iulia, nu mi se pare corect sa aduci ca argument in favoarea circumciziei faptul ca majoritatea barbatilor sint circumcisi in Israel. Nu inseamna ca tot mapamondul trebuie sa se circumcida pentru asa fac evreii! Daca circumcizia e obligatorie din motive de ordin religios, restul lumii de alta religie ar trebui sa aiba voie sa faca cercetari si sa actioneze conform descoperirilor. Daca nu stii pe ce se bazeaza TITUS M si Ovidiu, poate ar fi bine sa citesti, daca chiar te mai intereseaza informarea in domeniu, vezi ca sint multe linkuri in comentarii. Cu incheierea: nu vrea nimeni sa te faca sa te simti vinovata pentru ca baietii tai sint circumcisi, dar lasa-i pe cei de alta religie sa se documenteze.
draga ovidiu eu iti spun ca esti informat gresit. eu traiesc intr-o tara in care 97% sint circumcisi ,dureri n-am auzit pe nimeni sa se plinga, copii au cu duiumul,femeile sint peste masura de satisfacute iar totul depinde de cine face "operatia"(daca se poate numi asa)si mai depinde si la ce virsta o faci.eu nu stiu pe ce te bazezi atit tu cit si titus. acum deja e prea tirziu sa faci circumcizia si sa ai amintiri placute ,dar daca o faci la un bebe de 8 zile poti fi sigur ca in citeva zile uita.mai ginditi-va si informati-va mai bine.merita.
Ministerul Sanatatii din Canada spune ca principala cauza a disfunctiei erectile (impotentei) este slabirea nervilori receptori la nivelul penisului ori ingreunarea circulatiei sanguine. (flyer Shoppers Drug Mart, Gov Educational Campaign). Studii clasice anatomice si cercetari mai recente medicale publicate in Jurnalul Britanic de Urologie arata ca, majoritatea terminatiilor de nervi receptori din penis se afla in preput. Prin decalotare fortata sau circumcizie se pot pierde uneori chiar toti acesti nervi. Circumcizia, de asemenea, va crea o intrerupere in circulatia sanguina la nivelul penisului. Amndoua sint cauze cunoscute ale impotentei. Fiul tau odata circumcis va prezenta un risc mai ridicat de disfunctie erectila in viata.
Fiul tau necircumcis si nedecalotat o va duce EXCELENT. El are un risc mai redus de infectie decat baietii circumcisi deoarece: 1. glandul sau si meatul sint protejate impotriva contaminarii, datorita prezentei preputului 2. preputul este un organ complex, specializat, care produce ANTICORPI si LISOSOME, amadoua substante naturale care ajuta la prevenirea infectiilor. Lisosomele sint prezente si in lacrimi, cu acelasi scop. 3. penisul intact al fiului tau nu este mai greu de curatat pentru ca este auto-curatator prin natura sa, la fel ca ochii. Nu ai nimic de curatat. Doar imersia in putina apa fara sapun cand face baie este suficienta. Sapunul irita si poate duce la infectii sau desensibilizare. Asigura-te ca ABSOLUT NICIODATA nu vei retrage preputul lui. Nici altcineva, chiar cadru medical fiind. Unii oameni “binevoitori” s-ar putea sa iti dea acest sfat foarte rau. Retragerea fortata ar putea fi foarte traumatica pentru el, la fel de grav ca un viol. De asemenea, accidente serioase se pot intampla, inclusiv pierderea senzitivitatii sau necesitatea circumciziei reparatorii. Lasa-l pe el sa aiba placerea (si de ce nu, putina durere…) a primei experiente sexuale mai traziu, cand el va dori asta, la fel cum procedeaza fetele. O sa isi venereze parintii pentru ca i-au respectat corpul si dreptul de auto-decizie.
Adela, andreipopa20002000@yahoo.ca
Adela mersi de raspuns, si eu am un baietel. Legat de problema decalotarii si a circumciziei fortate pot spune din experienta ca am fost expus la niste experiente traumatice in copilarie. Nu vreau sa intru in detalii, sint prea intime, vreau doar sa spun ca citind despre studiile din SUA si mai ales "Procesul Circumciziei", mi-am explicat de ce eu am avut totdeauna o problema cu durerea. Nu o pot suporta nici la cele mai reduse nivele la care la majoritatea oamenilor nu le pasa. Nici chiar o "banala" durere de cap. Port tot timpul cu mine, la serviciu sau acasa, o cutie cu calmante. Problema insa in Romania este alta. Oamenii pot citi sau nu ce se posteaza prin forumuri. Dar atata timp cat sistemul medical nu adopta o politica clara de educare a parintilor, asa de exemplu cum face Canada, iar Parlamentul o lege de protectie, baietii vor fi abuzati sexual, riscand la randul lor sa devina abuzatori.
Ovidiu, ce bine ar fi daca toate mamicile si taticii de pe forum care sunt pro decalotare ar citi ce ai scris!
Nu sint de acord cu definitia din articol a preputului drept "o bucata de piele". Stiinta medicala site ca este un organ complex. La fel, nici cu modul in care este definita aici operatia de circumcizie nu ma satisface. Iata definitia mea, bazata pe mai multe lucrari medicale serioase, publicate: Circumcizia medicala reprezinta interventia chirurgicala penila prin care se amputeaza preputul. Acesta este un organ unic, complex si specializat aflat in prelungirea tesutului penil al trunchiului penisului si care acopera, conferind protectie si senzatie erotica, glandul penisului, pastrand caracteristica naturala a glandului de organ intern. Circumcizia medicala nu mai este recomandata in prezent de catre nici o autoritate medicala din lume, cu exceptia cazului de accident, cand are rol reparatoriu.
Decalotarea repezinta actiunea, de regula fortata, de retragere prematura a preputului nematurizat al unui baiat, inainte ca acesta sa se detaseze in mod natural de glandul penisului. Spre comparatie cu fetele, decalotarea baietilor echivaleza cu deflorarea fortata prematura a unei fetite. De ce decalotarea fortata este contraindicata: 1. Starea normala a penisului, nedecalotat, cu preputul atastat de gland, se numeste fimoza si este o stare normala, naturala, care nu conduce la nici o problema. Acesta dispare in timp, pe masura ce copilul creste. Decalotarea prematura fortata nu este necesara. Ea se produce in mod natural, cand organismul se va maturiza, pe la pubertate, cand baiatul se va juca sau va avea primul contact sexual. 2. Decalotarea prematura prezinta urmatoarele riscuri: a. Durerea este extrema, comparabila cu durerea provocata de smulgerea unghiilor. Studii serioase din SUA au demonstrat ca acest tip de durere extrema altereaza centri receptori din creier, cu efect permanent si pe termen lung asupra dezvoltarii individiului, care va conduce la o suportabilitate mai redusa la durere la varsta adulta, comparativ cu altii, sau cu fetele, care nu au fost expusi la socuri de acest fel. b. Poate conduce la scaderea senzitivitatii pensiului. Prin fortarea mecanica prematura si posibilele ciupiri sau rupturi de tesut, care se pot intampla, unele terminatii de nervi receptori se pot distruge ireversibil, diminuand senzatia de placere. Aceste terminatii nervoase sint conectate direct la centrul placerii din creier. c. Risc de infectii. Prin iritatiile sau ranile sangerande produse reprezinta o poarta cu risc mare pentru agenti patogeni, care pot conduce la infectii. Desi infectiile nu se trateaza sau previn chirurgical, unii medici incompetenti sau rau-voitori s-ar putea apoi sa profite de necunoasterea parintilor si sa forteze copilul intr-o circumcizie nenecesara, pentru “rezolvarea” acelor infectii. d. Risc de accidente mecanice. Prin decalotare prematura se pot produce rupturi majore ale preputului sau alte accidente la nivelul penisului, care de obicei nu au alta solutie decat circumcizia. Ignorati sfatul celor care va “recomanda” decalotarea si amintiti-va ca ei sint aceeasi cu cei care promoveaza circumcizia, intentia lor reala fiind ca fiul vostru sa ajunga, in final, la interventie chirurgicala penila. Fiul vostru se va descurca singur cand va creste, asa cum se descurca fetele la primul contact sexual din viata lor, fara sa fie nevoie sa le defloreze parintii sau medicii. Atentie: Preputul uman este o marfa extrem de cautata azi, tot mai greu de gasit pe pietele vestice. Romania este o piata ieftina si atractiva. Decalotarea fortata a baietilor nu este cu nimic diferita de o deflorare fortata la fetite, practicata de unele triburi din Africa, sau de un viol al copilului. Parintii acelor baieti sau medicii care o fac sau recomanda se fac vinovati de grav abuz sexual al copilului. Unii baieti pot ramane cu probleme psihice sau fizice cauzate de acest abuz. Exista cazuri documentate si studii serioase cunoscute in medicina.
PROCESUL CIRCUMCIZIEI Autor: Paul M. Fleiss Revista “Mothering”, Nr 85/1997 Lumea vestica (Europenii, NT) nu are nici o traditie in circumcizie. In antichitate, Imperiul Roman si Grecia Antica au adus vesticii in contact cu populatii din Orientul Mijlociu, unii dintre ei marcandu-si copii cu circumcizii sau alte mutilari sexuale. Pentru a proteja acesti copii, grecii si romanii au dat legi care interziceau circumcizia (1). Dupa secole, Biserica Catolica a dat legi similare (2,3). Raspunsul traditional al vesticilor la circumcizie a fost repulsie si indignare. Circumcizia a inceput in America in timpul isteriei anti-masturbare din Epoca Victoriana, cand cativa doctori Americani au circumcis baieti ca sa ii pedepseasca pentru ca se masturbau. Doctorii victorieni stiau foarte bine ca circumcizia degradeaza, desensibilizeaza si slabeste penisul. Totusi, imediat au pretins ca circumcizia vindeca epilepsia, convulsiile, paralizia, elefantita, tuberculoza, eczema, udatul patului, incontinenta fecala, prolaps rectal, visele umede, hernia, durerile de cap, nevrozitatea, isteria, vederea slabita, idiotienia, retardarea mentala si si nebunia. (4). De fapt, nici o procedura din istoria medicinei nu a fost folosita pentru a vindeca si preveni asa de multe boli, cum a fost folosita circumcizia. In anii 1970, manuale medicale de capatai Americane inca promovau circumcizia de rutina a nou nascutilor ca o masura de prevenire a masturbarii. (5). Motivatiile antisexuale pentru o operatie care presupune taierea unei parti a penisului sint evidente. Practica radicala a circumciziei de rutina a nou nascutilor nu a inceput pana in timpul Razboiului Rece. Acesta institutionalizare a ceea ce a fost circumcizia obligatorie a fost parte al aceluiasi current care a patologizat si medicalizat nasterea si in mod activ a descurajat alaptatul la san. Sectorul medical privat si spitalele conduse de corporatii au institutionalizat circumcizia de rutina fara ca sa fi consultata vreodata populatia Americana. Nu a existat nici o dezbatere publica sau referendum. A fost doar faptul ca in anii ’70 o serie de procese au fortat spitalele sa obtina consimtamantul parintilor pentru a face acesta contraindicata dar foarte profitabila intervetie chirurgicala. Circumcizatorii au raspuns inventand noi motive “medicale” pentru circumcizie in tentative de a inspaimanta parintii sa isi dea acceptul. Astazi motivele pentru circumcizie au fost actualizate ca sa exploateze temerile si anxietatile contemporane; dar intr-o zi ele vor fi la fel considerate irationale. Acum ca scuza curenta ca acesta procedura previne cancerul si bolile cu transmitere sexuala au fost puternic discreditate, circumcizatorii fara indoiala ca vor inventa altele noi. Dar daca circumcizatorii ar fi fost intr-adevar motivati de pure consideratii medicale, atunci acesta procedura ar fi murit de mult timp, odata cu altele ca vindecarea de catre lipitori, gaurirea craniului si castrarea. Faptul ca, cu toate acestea, circumcizia nu a disparut inca sugereaza ca necesitatea de a circumciza a venit prima, iar motivatia mai apoi. Milioane de ani de evolutie au dezvoltat corpul uman intr-un model de rafinament, eleganta si eficienta, fiecare parte a sa avand o functie si un scop de a exista. Evolutia a determinat ca genitalele mamiferelor sa fie invelite intr-un preput din piele protectiv cu rol multiplu. Fiecare fiinta umana normala se naste cu preput. La femei protejeaza glandul clitorisului; la barbati protejeaza glandul penisului. De aceea, preputul este o parte esentiala a anatomiei sexuale umane. Parintii ar trebui sa se bucure de sosirea pa lume a unui copil cu cat mai putine griji posibile. Nasterea unui fiu in SUA, totusi inca, este adesea insotita de anxietate si confuzie. Majoritatea parintilor sint presati sa isi dea fii unui necunoscut, care, in spatele unor usi inchise, ii leaga si le taie preputul (in anul 1997, cand a fost scris articolul NT). Industria circumciziei de miliarde de dolari bombardeaza Americanii cu confuzie si tactici calculate de inspaimantare. Informatiile despre preput aproape totdeauna lipsesc din discutiile despre circumcizie. Campaniile de circumcizie in masa din ultimele decenii au dus la ignoranta despre structura remarcabila a preputului si rolul lui versatil in sexualitatea umana. Ignoranta si dezinformarea despre preput sint regula in literatur medicala Americana, in educatie si practica. Majoritatea manualelor Americane prezinta penisul uman fara explicatii direct circumcis, ca si cum asa ar fi prin natura sa. Ce este preputul? Preputul este un organ unic specializat, senzitiv si functional. Nici o alta parte a corpului nu mai serveste aceluiasi scop. Ca si o extensie modificata ca pielii trunchiului penil, preputul acopera si de obicei se extinde dincolo de gland impaturnadu-se, si isi gaseste punctul circumferential de atasare imediat dincolo de corona (marginea glandului). Preputul este, de aceea, un organ in doua straturi. Lungimea reala este de doua ori lungimea externa, curpinzand 80 la suta sau mai mult din tesutul penil acoperitor, (6) sau cel putin 25 la suta din lungimea flasca a penisului (2). Preputul contine o concentrare bogata de vase sanguine si terminatii nervoase. Este in linie cu muschiul peripenic, un strat muscular cu fibre longitudinale. Aceste fibre musculare sint circulare, formand un fel de sfincter care asigura protectie optima a tractului urinar impotriva agentilor contaminanti de orice fel. La fel ca suprafata interioara a genelor sau interiorul obrazului, suprafata interioara a preputului consta in membrana mucus. Este divizata in doua zone distincte: mucoasa moale si mucoasa crestata. Mucoasa moale se intinde spre glandul penisului si contine glande sebacee ectopice care secreta emolienti, lubrifinati si anticorpi protectivi. Glande similare se afla in pleoape si interiorul cavitatii bucale. Adiacent mucoasei moi si exact langa buza preputului se afla mucoasa crestata. Strucura sa extraordinar de senzitiva consta in benzi de pliuri concentrice, la fel ca marginea de elastic de sus a unei sosete. Aceste pliuri expandabile permit buzei preputului sa se deschida si ruleze inapoi, expunand glandul. Mucoasa crestata da preputului forma sa caracteristica ascutita la varf, ca o lumanare. In partea de sub gland, punctul de atasare al preputului este avansat spre meat (deschiderea uretrala) si formeaza un ligament ca o banda numit frenul. Este identic cu frenulul care tine limba atasata de partea de jos a cavitatii bucale. Frenulul preputului il tine la loc peste gland, si, impreuna cu fibrele musculare, ajuta la revenirea preputului retractat in pozitia sa normala peste gland. Retractia preputului La nastere, preputul este de regula atasat de gland, la fel cum unghiile sint atasate de deget. Spre pubertate, penisul de obicei isi incheie procesul de dezvoltare, si preputul se va separa de gland. (8). Aceasta separare apare la timpul sau potrivit; nu exista o varsta prestabilita pana la care preputul trebuie sa fie separat de gland. Un medic intelept descria procesul astfel “preputul, de aceea, poate fi asemanat cu un boboc de trandafir care sta inchis ca un bot. La fel ca un boboc de trandafir, va inflori cand va veni timpul potrivit. Nimeni nu poate deschide un boboc de trandafir ca sa il forteze sa infloreasca” (9). Chiar daca glandul si preputul se separa in mod natural in copilarie, maginea preputului se dilata in mod normal doar de ajuns sa permita trecerea urinei. Acesta caracteristica nemaipomenita protejeaza glandul de expunere prematura la mediul exterior. Penisul se dezvolta in mod natural in timpul copilariei. Nu trebuie ca parintii, medicii sau alti ingrijitori sa manipuleze penisul copilului. Singura persoana care trebuie sa il retraga este copilul insusi, cand el va descoperi ca preputul sau este gata de retractare. Parintii trebuie sa fie atenti la oricine care incerca sa retracteze preputul fiului lor, si in mod special atenti la oricine care intentioneaza sa il taie. Preputul uman este in mare cerere pentru un numar de intreprinderi comericale, iar marketingul preputului de copii sterpelit este o afacere de miliarde de dolari anual. Companiile farmaceutice si cosmetice utilizeaza preput uman ca material de cercetare. Corporatiile ca de exemplu Advanced Tissue Sciences, Organogenesis si BioSurface Technology folosesc preput uman ca materie prima pentru unele tipuri de bandaje. (10.) Care sint functiile preputului? Preputul are numeroase functii protective, senzoriale si sexuale. 1. Protectiva: La fel cum pleoapele protejeaza ochii, preputul protejeaza glandul si ii pastreaza suprafata moale, umeda si senzitiva. Mentine de asemenea caldura optima, echilibrul PH si curatenia. Glandul singur nu contine glande sebacee – care sa produca sebum sau uleiuri care sa hidrateze pielea. (11). Preputul produce sebum care mentine suprafata glandului sanatoasa. 2. Aparare imunologica: membranele mucoase care lineaza toate orificiile corpului sint prima linie de aparare imunologica a corpului. Glandele din preput produc proteine antibacteriene si antivirale ca de exemplu lisozimele (12). Lisozima este de asemenea prezenta in lacrimi si laptele de mama. Celulele epiteliale specializate Langerhans, componente ale sistemului imunitar, se afla din abundenta in preput. (13). Celulele plasma din mucoasa de la marginea preputului secreta imunoglobine, anticorpi si protejeaza impotriva infectiilor. (14). 3. Senzitivitate erogena: preputul este senzitiv ca si varful degetelor sau buzele gurii. Contine o varietate mai bogata si o concentratie de nervi receptori specializati ca orice alta parte a penisului (15). Aceste terminatii nervoase specializate pot detecta miscarea, schimbari usoare in temperatura si texturi gradate fine. (16.17.18.19.20.21.22.23). 4. Acoperire in timpul erectiei: cand devine erect, truchiul penisului se ingroasa si lungeste. Preputul in doua straturi furnizeaza pielea necesara pentru a acomoda organul in stare extinsa si sa permita tesutul penil sa gliseze liber, lin si placut peste trunchi si gland. 5. Functii de auto-stimulare sexuala: teaca in doua straturi da posibilitatea peilii trunchiului sa gliseze inainte si inapoi peste trunchiul penil. Preputul poate in mod normal sa alunece complet, sau aproape complet, inapoi la baza penisului, si de asemenea sa alunece inainte dincolo de gland. Acesta gama larga de miscari este mecanismul prin care penisul si declansatorii orgasmici din preput, frenul si gland sint stimulati. 6. Functii sexuale in timpul actului sexual: una din functiile preputului este de a facilita miscarea lina si placuta dintre suprafetele mucoase are celor doi parteneri in timpul actului sexual. Preputul da posibilitate penisului sa alunece in si afara din vagin intr-un mod non abraziv in interiorul propriei sale teci de piele auto-lubrifianta. Femeia este astfel stimulata prin presiunea miscarii mai degraba decat prin frictiune numai, cum se intampla cand preputul barbatului lipseste. Preputul confera intimitate intre cei doi parteneri prin acoperirea glandului si mentinerea lui ca organ intern. Experienta sexuala este imbunatatita cand preputul aluneca inapoi pentru a permite organului intern al barbatului, glandul, sa intalneasca organul intern al femeii, cervixul – un moment de suprema intimitate si frumusete. Preputul s-ar putea sa mai aiba alte functii care inca nu au fost recunoscute sau intelese. Oamenii de stiinta Europeni au detectat recent receptori estrogen in celulele sale basale epidermale. (24). Cercetatorii de la Universitatea din Manchester au gasit ca preputul uman contine glande apocrine.(25). Aceste glande specializate produc feromonii, care sint mesagerii chimicali ai naturii. Mai sint nevoie inca de studii pentru a intelge pe deplin aceste caracteristici ale preputului si rolul care il au. Ingrijirea preputului Un penis natural nu are nevoie de o atentie deosebita. Preputul unui copil, ca pleoapele sale, se curata singur. Asa cum este contraindicat sa ridicam pleoapele ochilor ca sa spalam globul ocular, la fel este contraindicat sa retragem preputul unui copil si sa ii spalam glandul. Introducerea in apa curata, fara sapun, in timpul baii este tot ce e nevoie pentru a pastra curat un penis intact (25). Substanta emolienta de sub preputul unui copil se numeste smegma. Acesta este probabil cea mai prost inteleleasa si cea mai malificata substanta din natura, fara nici o justificare. Smegma este curata, nu murdara, este necesara si are beneficii. Hidrateaza glandul si il pastreaza lin, moale si suplu. Proprietatile sale antibacteriene si antivirale patreaza penisul curat si sanatos. Toate mamiferele produc smegma. Thomas J. Ritter, MD, a subliniat importanta ei cand comenta ca “Regatul animal probabil ar inceta sa existe fara smegma”(27). Exista studii care sugereaza ca cel mai bine este sa nu se utilizeze sapun pe gland sau in interiorul preputului. (28). Retragerea fortata si spalarea preputului unui copil distruge flora bacteriana benefica ce protejeaza pensiul de agentii patogeni daunaori care ar putea duce la iritatii si infectii. Cea mai buna metoda de a avea grija de pensiul unui copil este sa il lasati in pace. Dupa pubertate, barbatul poate cu grija sa-si limpezeasca glandul preputului cu apa calduta, conform propriilor sale nevoi. Cat de comuna este circumcizia? Circumcizia este aproape neauzita in Europa, America de Sud si Asia non-musulmana. De fapt, doar 10 – 15 la suta din barbatii lumii sint circumcisi. Marea majoritate a lor sint musulmani. (29). Circumcizia nou nascutilor acum in vestul SUA a coborit la 34.2 la suta (30). Aceasta rata redusa s-ar putea sa surprinda barbatii Americani nascuti in timpul epocii in care aproape 90 la suta din baieti erau circumcisi automat, cu sau fara consimtamantul parintilor lor. In ce fel circumcizia face rau organismului? Dezbaterea “medicala” despre “potentialele beneficii medicale” ale circumciziei rar vorbeste depre efectele ei reale. 1. Circumcizia erodeaza: in functie de cat tesut se taie, circumcizia jefuieste un barbat de pana la 80 la suta sau mai mult din tesutul penil. In functie de lungimea preputului, taierea lui face penisul mai scurt cu pana la 25 la suta sau mai mult. Cercetari atente anatomice au demonstrat ca circumcizia taie mai mult de 1 metru de vene, artere si capilare, 80 metri de nervi si mai mult de 20000 de terminatii nervoase.(31). Tesutul muscular al preputului, glandul, membrana mucoasa, tesutul epithelial sint distruse de asemenea. 2. Circumcizia desensibilizeaza: circumcizia desensibilizeaza penisul in mod radical. Amputarea preputului inseamna distrugerea retelei bogate de nervi si toti receptorii nervosi din preput. Circumcizia aproape totdeauna strica sau distruge frenulul. Pierderea de tesut protectiv desensibilizeaza glandul. Pentru ca membrana care acopera glandul expus permanent este acum subiectul frecarii si iritarii constante si se keratinizeaza in timp, devenind uscat si dur. Terminatiile nervoase din gland, care intr-un penis intact sint imediat sub suprafata membranei mucoase, sint acum ingropate de straturi successive de keratina. Glandul erodat incepe sa capete un aspect mohorat, cenusiu, sclerotic. 3. Circumcizia slabeste organul: Amputarea unei cantitati asa de mari de tesut penil imobilizeaza pielea ramasa, impiedicand-o sa mai gliseze liber peste trunchi si gland. Acesta pierdere in mobilitate distruge mecanismul prin care glandul este stimulat in mod normal. Cand un penis circumcis devine erect, restul de piele imobilizata se intinde, uneori asa de strans incat pielea ramasa nu este de ajuns ca sa acopere trunchiul in erectie. Pielea cu par pubic de la baza si scrotul sint adesea trase spre trunchi, unde parul nu exista in mod normal. Membrana mucoasa a glandului externalizata chirurgical nu contine glande sebacee. Fara protectia si emolientii din preput glandul se usuca, facandu-l predispus la crapaturi si sangerare. 4. Circumcizia desfigureaza: Circumcizia altereaza drastic infatisarea penisului. Externalizeaza pentru totdeauna glandul care este in mod normal un organ intern. Circumcizia lasa o cicatrice chirurgicala circumferentiala mare pe trunchiul penisului. Pentru ca circumcizia de obicei necesita ruperea fortata a preputului de gland, bucati din gland pot fi rupte, de asemenea, lasandu-l ciupit si cu cicatrici. Fasii din preput ar putea sa adere de glandul crud, formand agatatori si poduri de piele deplasata care atarna. (32). In functie de cantitatea de tesut care se taie si cum se formeaza cicatricile, un penis circumcis poate fi permanent rasucit sau curbat in timpul erectiei. (33). Contractarea tesutului cicatrizat poate trage truchiul penisului inspre abdomen, de fapt scurtandu-l sau ingropandu-l complet. (34). 5. Circumcizia intrerupe circulatia sangvina: Circumcizia intrerupe circulatia normala a sangelui prin sistemul tesutului penil si al glandului. Sangele care curge in arterele majore penile este obstructionat de linia tesutului cicatrizat la punctul de incizie, crand un suvoi invers in loc de a alimenta ramurile si retelele capilare dincolo de cicatrice. In lipsa sangelui, meatul se poate contracta si cicatriza, impiedicand jetul de urina. (35). Acesta conditie, cunoscuta sub numele de stenoza meatala, adesea necesita chirurgie corectiva. Stenoza meatala este intalnita aproape exclusiv la baietii care au fost circumcisi. Circumcizia mai distruge vasele limfatice, intrerupand circulatia limfei si uneori cauzand limfoderma, o conditie dureroasa si desfiguranta in care restul de piele din penis se umfla cu lichid limfatic care a fost prins in interior. 6. Circumcizia face rau dezvoltarii creierului: studii recente publicate in jurnale medicale de prim rang au raportat ca circumcizia are efecte pe termen lung asupra dezvoltarii creierului (36), alterand puternic centri perceptiei din creier. Baietii circumcisi au un nivel mai scazut de limita a durerii comparativ cu fetele sau baietii intacti. (37). Neuropsihologistul James Prescott sugereaza ca circumcizia poate cauza si alte probleme neurologice mai grave (38.39). 7. Circumcizia este o masura neigienica si nesanatoasa: Unul din cele mai comune mituri despre circumcizie este ca face penisul mai curat si mai usor de intretinut. Acest lucru nu este adevarat. Ochii fara pleoape nu vor fi mai curati, nici un penis fara preputul sau. Glandul externalziat in mod fortat, artificial, si meatul unui penis circumcis sint in mod constant expuse la frecare si murdarie, facand ca un penis circumcis sa fie de fapt mai murdar. Pierderea pielii protective lasa tractul urinar vulnerabil al invaziile bacteriene si agentii virali. Plaga facuta de circumcizie este mai mare decat majoritatea oamenilor isi inchipuie. Nu este doar in zona circulara de unire dintre stratul exterior si interior a tesutului ramas. Inainte ca nou nascutul sa fie circumcis, preputul sau trebuie rupt de gland, practic jupuit de viu. Acest lucru creaza o arie deschisa de carne vie, sangeranda, acoperita in cel mai fericit caz de un strat de protomucoasa nedezvoltata. Microbii pot usor intra in tesutul distrus si prin suvoiul de sange la glandul crud, si mai usor, prin incizie. Chiar si dupa ce rana se vindeca, glandul externalizat si meatul sint inca fortate sa fie in contact constant cu urina, fecalele, scutecele tratate chimical si alti contaminanti. Femeile partenere ale barbatilor circumcisi nu raporteaza rate mai joase de cancer cervical, (40) nici faptul ca circumcizia ar preveni cancerul penil.(41). Un studiu recent arata ca rata de cancer penil este mai mare in SUA decat in Danemarca, unde circumcizia, cu exceptia muncitorilor imigranti din Orientul Mijlociu, este aproape neauzita.(42). De fapt, cercetatorii ar trebui sa investigheze posibilitatea ca circumcizia de fapt duce la o crestere a ratei acestor maladii. Circumcizia nu previne contactarea sau trasmiterea bolilor cu transmitere sexuala. De fapt SUA are atat cea mai mare rata de barbati circumcisi barbati din lumea vestica cat si cele mai mari rate a bolilor cu transmitere sexuala, inslusiv SIDA. Studii serios controlate arata ca barbatii circumcisi Americani sint la risc mai mare de a contacta boli cu transmitere sexuala , in special gonoree, (43), non gonoccal urethrita, (44), virus papilloma, (45), herpes simplex tip 2, (46) si clamidia.(47). 8. Circumcizia este totdeauna riscanta: circumcizia are totdeauna risc de serioase, uneori tragice consecinte. Rata de complicatii chirurgicale este de 1 la 500.(48). Aceste complicatii includ sangerari necontrolate si infectii mortale.(49). Exista multe rapoarte publicate de cangrena cauzata de circumcizie.(50). Bacteriile patogene ca stafilococus, proteus, pseudomonas, coliform si chiar tuberculoza pot cauza infectii soldate cu moartea. (51.52). Aceste microorganisme intra in rana pentru ca e usor sa intre, si nu pentru ca copilul ar fi predispus la infectie. Jurnalele medicale au publicat numeroase cazuri de nou nascuti la care li s-a taiat partial sau in totalitate glandul in timpul operatiei de circumcizie.(53.54.55). La altii complet constienti si fara sa li se administreze anestezie li s-a ars intregul penis cu un aparat de cauterizare.(96.97.98). Numarul din Sept 1989 al Jurnalului de Urologie a publicat o lista de patru asemenea cazuri. (99). Articolul il descria ca pe o operatie de schimbare de sex numita “genito-plastie feminizatoare”, facuta la acesti copii in tentativ de a-i schimba in fete. In Martie 1997 Arhivele Pediatriei si Medicina Adolescentilor descria situatia de groaza unui tanar care a aflat ca “ea” s-a nascut ca baiat normal, dar circumcizatorul i-a ars penisul cand era copil.(60). Multe alte cazuri similare au mai fost raportate.(61.67). Circumcizia nou nascutilor are o rata raportata a mortalitatii de 1 la 500000.(63.64). 9. Circumcizia face rau mamelor: studii stiintifice arata in mod constant ca circumcizia intrerupe dezvoltarea comportamentala a copilului. Studii efectuate la Universitatea Colorado arata ca circumcizia este urmata de somn prelungit, neodihnitor non REM (misare rapida a ochiului). (65). In replica la bombardamentul prelungit al cailor neutrale cu durere insuportabila, copii circumcisi se retrag intr-un fel de semicoma care dureaza zile sau chiar saptamani. Numeroase alte studii au dovedit ca circumcizia intrerupe legatura mama-copil in timpul crucial de dupa nastere. Alte cercetari au aratat ca circumcizia intrerupe ciclul de alimentatie. Intr-un studiu efectuat la Universitatea Washington, majoritatea copiilor nu au putut sa manance imediat dupa circumcizie, iar cei care au facut-o nu s-au uitat in ochii mamelor lor. (66). 10. Circumcizia violeaza drepturile umane ale pacientului: nimeni nu are dreptul sa taie vreo parte din genitalele altuia fara sa aiba consimtamantul competent, complet informat al persoanei respective. De vreme ce copilul este cel care poarta consecintale, circumcizia violeaza dreptul sau legal de a refuza tratamentul si cauta tratament alternativ. In 1995, Comitetul de Bioetica al Academiei Americane de Pediatrie a declarat ca numai un pacient competent poate da consimtamant informat (67), un copil este evident prea tanar sa consimta la ceva. El trebuie protejat de oricine care ar incerca sa profite de lipsa sa de aparare. Conceptul de permisiune parentala informata da drept parintilor numai situatii clare de necessitate urgenta ca de exemplu in caz de boala, accidente sau diformitate. Penisul uman in starea sa normala, necircumcisa, nu satisface nici una din conditiile de mai sus. Medicii au obligatia sa refuze operatiile de circumcizie. Ei mai trebuie sa educe parintii care, din ignoranta sau dezinformare, solicita acesta interventie chirurgicala pentru fii lor. Obligatia profesionala a medicului este sa protejeze interesele copilului. Este extrem de neetic sa forteze un copil la o amputare care aproape ca sigur ca nu ar fi ales-o vreodata pentru el. Bunul Simt. Cel mai bine este sa fii intact, asa cum natura a voit. Vasta majoritate a barbatilor care au avut sansa pretuiesc faptul ca sint intregi si tin la preputul lor; pentru acelasi motiv tin la celelalte organe de perceptie. Parintii din Europa si Asia ne-musulmana niciodata nu si-au fortat baietii la circumcizie. Nu le-ar trece prin minte sa taie pensiul baietilor lor mai mult decat sa taie parte din urechile lor. Respectarea dreptului copilului de a pastra genitalele sale intacte este normal si natural. Este o idée conservatoare in sensul bun al cuvantului. Un tata circumcis care are sentimente amestecate pentru fiul sau nascut intact s-ar putea sa necesite indrumare psihologica gentila si intelegatoare pentru a-l ajuta pentru pierderea sa, si sa depaseasca propriile anxietati despre organele genitale barbatesti normale. In asemenea cazuri, mama ar trebui sa isi protejeze fiul, invitand sotul ei sa impartaseasca rolul protectiv si sa il ajute sa isi difuzeze sentimentele negative. Majoritatea parintilor doresc ce-i mai bine pentru copii lor. Parintii intelepti isi asculta inima si au incredere in instinctul lor de protejare a copiilor impotiva raului. Experienta arata ca copii se dezvolta cel mai bine intr-o atmosfera de incredere, dragoste, gentilete, respect, acceptare, spiritual-hranitoare si intimitate. Taierea preputului copilului tau distruge aceasta incredere. Circumcizia raneste si face rau copilului si persoanei care acel copil va deveni. Parintii care respecta integritatea fiului lor ii lasa mostenire dreptul lui din nastere – corpul sau, perfect si frumos in integritatea sa. Paul M. Fleiss, MD, MPH, este profesor clinic asistent in pediatrie la Universitatea Carolina de Sud. El este autor a numeroase articole stiintifice publicate in reviste medicale majore, nationale si internationale. Text original la: http://www.mothering.com/10-0-0/html/10-1-0/10-1-circumcision85.shtml Note (1.) T J. Ritter and G. C. Denniston, Say No to Circumcision: 40 Compelling Reasons, 2nd ed. (Aptos, CA: Hourglass, 1996), 6-20. (2.) "Incipit Libellus De Ecclesiasticis Disciplinis et Religione Christiana Collectus. Liber II.XC, XCI" in Patrologice Cursus Completus, vol. 132 (Paris: Apud Gamier Fratres, Editores et J. P. Migne Successores, 1880), 301-302. (3.) S. Grayzel, The Church and the Jews in the XIIth Century, vol. 2, ed. K. R. Stow (Detroit, MI: Wayne State University Press, 1989), 246-247. (4.) See Note 10, 17-40. (5.) M. F. Campbell, "The Male Genital Tract and the Female Urethra," in Urology, eds. M. F. Campbell and J. H. Harrison, vol. 2, 3rd ed. Philadelphia: W. B. Saunders, 1970),1836. (6.) See photographic series: J. A. Erickson, "Three Zones of Penile Skin. "In M. M. Lander, "The Human Prepuce," in G. C. Denniston and M. P Milos, eds., Sexual Mutilations. A Human Tragedy (New York: Plenum Press, 1997), 79-81. (7.) M. Davenport, "Problems with the Penis and Prepuce: Natural History of the Foreskin" (photograph 1), British Medical Journal 312 (1996): 299-301. (8.) J. Oster, "Further Fate of the Foreskin," Archives of Disease in Childhood 43 (1968): 200-203. (9.) H. L Tan, "Foreskin Fallacies and Phimosis," Annals of the Academy of Medicine, Singapore 14 (1985): 626-630. (10.) F. A. Hodges, "Short History of the Institutionalization of Involuntary Sexual Mutilation in the United States," in G. C. Denniston and M. F. Milos, eds., Sexual Mutilations: A Human Tragedy (New York: Plenum Press, 1997), 35. (11.) A. B. Hyman and M. H. Brownstein, "Tyson's 'Glands': Ectopic Sebaceous Glands and Papillomatosis Penis," Archives of Dermatology 99 (1969): 31-37 (12.) A. Ahmed and A. W. Jones, "Apocrine Cystadenoma: A Report of Two Cases Occurring on the Prepuce," British Journal of Dermatology 81 (1969): 899-901. (13.) G. N. Weiss et al., "The Distribution and Density of Langerhans Cells in the Human Prepuce: Site of a Diminished immune Response?" Israel Journal of Medical Sciences 29 (1993): 42-43. (14.) P. J. Flower et al, "An immunopathologic Study of the Bovine Prepuce," Veterinary Pathology 20 (1983):189-202. (15). Z. Halata and B. L. Munger, "The Neuroanatomical Basis for the Protopathic Sensibility of the Human Glans Penis," Brain Research 371 (1986): 205-230. (16.) J. R. Taylor et al, "The Prepuce: Specialized Mucosa of the Penis and its Loss to Circumcision," British Journal of Urology 77 (1996): 291-295. (17.) H. C. Bazett et al, "Depth, Distribution and Probable Identification in the Prepuce of Sensory End-Organs Concerned in Sensations of Temperature and Touch, Thermometric Conductivity," Archives of Neurology and Psychiatry 27 (1932): 489-517 (18.) D. Ohmori, "Uber die Entwicklung der Innervation der Genitalapparate als Peripheren Aufnahmeapparat der Genitalen Reflexe," Zeitschrift fur Anotomie und Entwicklungsgeschichte 70 (1924): 347-410. (19.) A. De Girolamo and A. Cecio, "Contributo alla Conoscenza dell'innervazione Sensitiva del Prepuzio Nell'uomo,' Bollettino della Societa Italiona de Biologia Sperimentale 44 (1968):1521-1522. (20.) A. S. Dogiel, "Die Nervenendigungen in der Haut der ausseren Genitalorgane des Menschen," Archiv fur Mikroskopische Anotomie 41 (1893): 585-612. (21.) A. Bourlond and R. K. Winkelmann, "Linnervation du Prepuce chez le Nouveau-ne", Archives Belges de Dermatologie et de Syphiligraphie 21 (1965):139-153. (22.) R. K. Winkelmann, "The Erogenous Zones: Their Nerve Supply and its Significance," Proceedings of the Staff Meetings of the Mayo Clinic 34 (1959): 39-47. (23.) R. K Winkelmann, "The Cutaneous innervation of Human Newborn Prepuce," Journal of Investigative Dermatology 26 (1956): 53-67 (24.) R. Hausmann et al., "The Forensic Value of the immunohistochemical Detection of Estrogen Receptors in Vaginal Epithelium," International Journal of Legal Medicine 109 (1996):10-30. (25.) See Note 12. (26.) American Academy of Pediatrics, Newborns., Care of the Uncircumcised Penis: Guidelines for Parents (Elk Grove Village, IL: American Academy of Pediatrics, 1994). (27). See Note 1. (28.) See Note 1. (29). S. A. Aldeeb Abu-Sahlieh, "Jehovah, His Cousin Allah, and Sexual Mutilations," in Sexual Mutilations. A Human Tragedy, eds. G. C. Denniston and M. F Milos (New York: Plenum Press, 1997), 41-62. (30.) National Center for Health Statistics of the United States Department of Health and Human Services, 1994. (31.) See Note 17. (32.) G. T Klauber and J. Boyle, "Preputial Skin-Bringin Complication of Circumcision," Urology 3 (1974): 722-723. (33.) J. P. Gearhart, "Complications of Pediatric Circumcision," in Urologic Complications, Medical and Surgical, Adult and Pediatric, ed. F. F. Marshall (Chicago: Year Book Medical Publishers, 1986), 387-396. (34.) R. D. Talarico and J. E. Jasaitis, "Concealed Penis: A Complication of Neonatal Circumcision," Journal of Urology 110 (1973): 732-733. (35.) R. Persad et al., "Clinical Presentation and Pathophysiology of Meatal Stenosis Following Circumcision," British Journal of Urology 75 (1995): 90-91. (36.) A. Taddio et al., "Effect of Neonatal Circumcision on Pain Responses during Vaccination in Boys," Lancet 345 (1995): 291-292. (37.) A. Taddio et al., "Effect of Neonatal Circumcision on Pain Response during Subsequent Routine Vaccination," Lancet 349 (1997): 599-603. (38.) J. W. Prescott, "Genital Pain vs. Genital Pleasure: Why the One and Not the Other?" Truth Seeker 1 (1989): 14-21. (39.) R. Goldman, Circumcision: The Hidden Trauma (Boston: Vanguard Publications, 1997), 139-175. (40.) M. Terris et al., "Relation of Circumcision to Cancer of the Cervix," American Journal of Obstetrics and Gynecology 117 (1973): 1056-1065. (41.) C. J. Cold et al., "Carcinoma in Situ of the Penis in a 76-Year-old Circumcised Man," Journal of Family Practice 44 (1997): 407-410. (42.) M. Frisch et al., "Falling Incidence of Penis Cancer in an Uncircumcised Population (Denmark 1943-90)," British Medical Journal 311 (1995): 1471. (43.) B. Donovan et al., "Male Circumcision and Common Sexually Transmissible Diseases in a Developed Nation Setting," Genitourinary Medicine 70 (1994): 317-320. (44.) G. L Smith et al, Circumcision as a Risk Factor for Urethritis in Racial Groups," American Journal of Public Health 77 (1987): 452-454. (45.) L S. Cook et al, "Clinical Presentation of Genital Warts among Circumcised and Uncircumcised Heterosexual Men Attending an Urban STD Clinic," Genitourinary Medicine 69 (1993): 262-264. (46.) I. Bassett et al., "Herpes Simplex Virus Type 2 infection of Heterosexual Men Attending a Sexual Health Centre," Medical Journal of Australia 160 (1994):697-700. (47.) E. O. Laumann et al, "Circumcision in the United States: Prevalence, Prophylactic Effects, and Sexual Practice," Journal of the American Association 277 (1997):1052-1057. (48.) W. F. Gee and J. S. Ansell, "Neonatal Circumcision; A Ten-Year Overview: With Comparison of the Gomco Clamp and the Plastibell Device," Pediatrics 58 (1976): 824-827. (49.) G. W. Kaplan, "Complications of Circumcision," Urologic Clinics of North America 10 (1983): 543-549. (50.) S. J. Sussman et al, "Fournier's Syrndrome: Report of Three Cases and Review of the Literature," American Journal of Diseases of Children 132 (1978):1189-1191. (51.) B. V. Kirkpatrick and D. V. Eitzman, "Neonatal Septicemia after Circumcision," Clinical Pediatrics 13 (1974): 767-768. (52.) J. M. Scurlock and P. J. Pemberton, "Neonatal Meningitis and Circumcision," Medical Journal of Australia 1 (1977):332-334. (53.) G. R. Gluckman et al., "Newborn Penile Glans Amputation during Circumcision and Successful Reattachment," Journal of Urology 153 (1995): 778-779. (54.) B. S. Strimling, "Partial Amputation of Glans Penis during Mogen Clamp Circumcision," Pediatrics 87 (1996): 906-907. (55.) J. Sherman et al., "Circumcision: Successful Glandular Reconstruction and Survival Following Traumatic Amputation," Journal of Urology 156 (1996): 842-844. (56.) J. R. Sharpe and R. P. Finney, "Electrocautery Circumcision," Urology 19 (1982): 228. (57.) C. K. Pearlman, "Caution Advised on Electrocautery Circumcisions," Urology 19 (1982): 453. (58.) C. K. Pearlman, "Reconstruction Following latrogenic Burn of the Penis," Journal of Pediatric Surgery 11 (1976): 121-122. (59.) J. R Gearhart and J. A. Rock, "Total Ablation of the Penis after Circumcision with Electrocautery: A Method of Management and Long-Term Followup," Journal of Urology 142 (1989): 799-801. (60.) M. Diamond and H. K Sigmundson, "Sex Reassignment at Birth: Long-Term Review and Clinical implications," Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine 151 (1997): 298-304. (61.) J. Money, "Ablatio Penis: Normal Male infant Sex-reassigned as a Girl," Archives of Sexual Behavior 4 (1975): 65-71. (62.) D. A. Gilbert et al., "Phallic Construction in Prepubertal and Adolescent Boys," Journal of Urology 149 (1993): 1521-1526. (63.) R. S. Thompson, "Routine Circumcision in the Newborn: An Opposing View," Journal of Family Practice 31 (1990): 189-196. (64.) T. E. Wiswell, "Circumcision Circumspection," New England Journal of Medicine 336 (1997): 1244-1245. (65.) R. N. Emde et al., "Stress and Neonatal Sleep," Psychosomatic Medicine 33 (1971):491-497. (66.) R. E. Marshall et al, "Circumcision: II. Effects upon Mother-Infant Interaction," Early Human Development 7 (1982): 367-374. (67.) Committee on Bioethics, "Informed Consent, Parental Permission, and Assent in Pediatric Practice," Pediatrics 95 (1995): 314-317. For More Information Organizations Doctor's Opposing Circumcision (Doc) 2442 N.W. Market Street, Suite 42 Seattle, WA 98107 206-368-8358 weber.u.washington.edu/-gcd/DOC/ The National Organization of Circumcision information Resource Center's (NOCIRC) PO Box 2512 San Anselmo, CA 94979-2512 415-488-9883 www.nocirc.org The National Organization to Halt the Abuse and Routine Mutilation of Males (NOHARMM) PO Box 460795 San Francisco, CA 94146-0795 415-826-9351 www.noharmm.org Nurses for the Rights of the Child 369 Montezuma, Suite 354 Santa Fe, NM 87501 505-989-7377 www.cirp.org/nrc/ Books Bigelow, Jim, PhD. The Joy of Uncircumcising! Exploring Circumcision: History, Myths, Psychology, Restoration, Sexual Pleasure and Human Rights. 2nd ed. Aptos, CA: Hourglass, 1995. Denniston, George C, MD, MPH, and Marilyn Fayre Milos, RN, eds. Sexual Mutilations: A Human Tragedy (Proceedings of the Fourth International Symposium on Sexual Mutilations, Lausanne, Switzerland, 1996.) New York: Plenum Press, 1997. Goldman, Ronald, PhD. Circumcision: The Hidden Trauma: How on American Cultural Practice Affects Infants and Ultimately Us All. Boston: Vanguard Publications, 1997. Goldman, Ronald, PhD. Questioning Circumcision: A Jewish Perspective. 2nd ed. Boston: Vanguard Publications, 1997. O'Mara, Peggy, ed. Circumcision: The Rest of the Story -- A Selection of Articles, Letters, and Resources 1979-1993. Santa Fe, NM: Mothering, 1993. Ritter, Thomas J., MD, and George C. Denniston, MD. Say No to Circumcision! 40 Compelling Reasons Why You Should Respect His Birthright and Keep Your Son Whole. 2nd ed. Aptos, CA: Hourglass, 1996. Video Whose Body, Whose Rights? Examining the Ethics and the Human Rights Issue of Infant Male Circumcision. Award-winning documentary. 56 min. VHS. Personal use: VideoFinders, 1-800-343-4727 Educational Facilities UC Center for Media and Independent Learning 2000 Center Street, 4th Floor, Berkeley, CA 94704 510-642-0460 For World Wide Web ordering and preview: www.cirp.org/CIRP/pages/reviews/whosebody/ Paul M. Fleiss, MD, MPH, is assistant clinical professor of pediatrics at the University of Southern California Medical Center. He is the author of numerous scientific articles published in leading national and international medical journals
Parinti, Cred ca atunci cind trebuie sa luam decizii medicale majore, in special cand e vorba de copii nostri, in siutatii cind se pune problema AMPUTARII unei parti din corpul lor, ar trebui sa adoptam urmatoare atitudine “agresiva” si sa punem intrebari directe si incomde. Membri personalului medical sint pusi acolo ca sa ne serveasca si sint platiti din banii nostri, publici. Iata cateva atitudini si intrebari care eu consider ca sint bune: 1. Incercati pe cit posibil sa cititi din surse credibile si serioase si sa fiti chiar mai informati decit cadrele medicale. Faceti asta din timp, chair daca copilul este sanatos. O sursa credibila de informatie medicala poate fi recunoscuta dupa citeva indicii, unul din ele fiind pemiza medicinei ca majoritatea oamenilor se nasc normali si functionali, si au capacitatea de a-si mentine acesta stare de sanatate de-a lungul vietii prin mijloace naturale: viata activa si alimentatie echilibrata. 2. Nu discutati niciodata, nu crereti si nu luati sfaturi de la alte cadre medicale decit de la medic. Daca aceste alte persoane totusi insista in a va da sfaturi, cereti-le sa se abtina si plangeti-va IMEDIAT la superiorii lor. Nu este treaba lor si s-ar putea sa fiti expusi in mod inutil la o multime de elemente pseudo-stiintifice riscante din “folclorul medical”. Este o risipa inutila de timp si resuse pentru voi. 3. Intrebati medicul : “Care este recomandarea autoritatilor medicale romane in acesta chestiune? Care sint potentialele beneficii si TOATE riscurile, pierderile si efectele negative, cunoscute, ale acestei proceduri medicale? 4. Daca in continuare sinteti nedumeriti, intrebati “Care este opinia medicala majoritara a comunitatii internationale in acesta problema?” 5. Subliniati ca nu va intereseaza sa aflati care este opinia personala a medicului. Tineti mine ca atunci cind va da recomandari in nume personal sau “soptite” este foarte probabil sa nu fie impartial si sa raspunda motivat finaciar sau influentat de o anumita cultura, religie, traditie sau valori personale, care s-ar putea sa nu corespunda, sau chiar sa intre in conflict cu cele care le aveti voi sau cu stiinta medicala in general. In cazul concret al circumciziei medicale la copii, raspunsul care medicul este OBLIGAT sa vi-l dea este: “Recomandare autoritatilor medicale romane, ca si opinia majoritara internationala, este ca circumcizia este CONTRAINDICATA. Circumcizia desensibilizeaza penisul, expune in mod artificial glandul, care este organ intern, si, la fel ca orice interventie chirurgicala are riscuri, inclusiv riscul real de DECES. Toate potentialele beneficii care s-ar putea sa le aduca au solutie non chirurgicala. Potentialele beneficii nu sint suficiente pentru ca contrabalansa riscurile. (AMA, 2000). Singura situatie, foarte rara, in care poate ar fi necesara este in caz de accident. Decalotarea fortata este contraindicata tocmai pentru ca prezinta acest risc de accident, cu posibila urmare circumcizia.” Parintii ai caror copii au fost abuzati si mutilati prin circumcizie ar putea sa ceara daune in justitie. Acest site ofera consultanta legala.
Pretentia anumitor medici romani ca circumcizia/interventia chirurgicala penila/ va preveni viitoarele infectii de penis este o aberatie care nu a fost niciodata luata in serios de comunitatea medicala. Daca ar fi sa credem, atunci ar trebui sa amputam pleoapele ca sa prevenim infectiile la ochi sau degetele dupa o infectie la unghii. Desigur, nimeni nu contesta faptul ca acestea odata taiate nu se vor mai infecta vreodata, simplu pentru ca nu mai exista.
ATENTIE PARINTI DE BAIETI La ora actuala medicina este asa de evoluata, incit absolut orice problema legata de penisul fiului vostru poate fi rezolvata prin tratament nechirurgical. Informati-va si cereti medicului vostru sa se informeze. In acest site gasiti toate informatiile necesare. Doar situatiile extrem de rare de diformitati congenitale sau accident posibil sa mai nesite interventia chirurgicala MINIMA. Interventia chirurgicala, chiar si minimala, este NEDORITA pentru ca desensibilizeaza penisul. Parintii ar trebui sa reclame la Procuratura cadrele medicale care ii hartuiesc permanent cu “recomandari” de a-si mutila copii. Inaintati o plingere pentru tentativa de vatamare corporala cu desfigurare. Trimiteti apoi plingeri la Colegiul Medicilor si Min Sanatatii. Lumea asa a facut in trecut in America, ca sa scape de ei. Numai asa va puteti ajuta. Parintii care au avut ghinionul de a fi pacaliti de medici rau-voitori sau incompetenti mutilaindu-si fiul, s-ar putea sa aiba temei legal intr-un proces impotriva acestor cadre medicale, chiar daca Romania nu are inca o lege speciala a mutilarilor genitale. Exista in lume precedente juridice. Cautati un avocat bun. FIUL VOSTRU MUTILAT MERITA TOTI BANII DIN LUME.
Scrie un comentariu