Nasterea lui Alex cel frumusel
- Cum termenul de 40 de saptamani se apropia si Alex nu dadea nici un semn cum ca ar vrea afara.....m-am apucat sa topai prin casa, sa dansez, poate s-o declansa ceva. Asta se intampla joi. Vineri se implineau cele 40 de saptamani de sarcina. Dupa ce am facut eu toate figurile Britney Spears joi dupa amiaza, noaptea nu am putut sa dorm, am dormit putin dar prost, incepuse sa ma doara un pic mai tare cand se contracta uterul. Pe la 4 dimineata m-am dus la baie si mi-a cazut o bucatica de dop. Asa ca m-am dus la bucatarie, mi-am facut unghiile cu oja, mi-am pregatit sacosica si am asteptat sa se trezeasca Vali sa mergem la spital.
Ia sa va povestesc si eu cum fu cu nascutu'
lui Alex cel frumusel.
Cum termenul de 40 de saptamani se apropia si Alex
nu dadea nici un semn cum ca ar vrea afara.....m-am apucat sa topai prin casa,
sa dansez, poate s-o declansa ceva. Asta se intampla joi. Vineri se implineau
cele 40 de saptamani de sarcina. Dupa ce am facut eu toate figurile Britney
Spears joi dupa amiaza, noaptea nu am putut sa dorm, am dormit putin dar prost,
incepuse sa ma doara un pic mai tare cand se contracta uterul. Pe la 4 dimineata
m-am dus la baie si mi-a cazut o bucatica de dop. Asa ca m-am dus la bucatarie,
mi-am facut unghiile cu oja, mi-am pregatit sacosica si am asteptat sa se
trezeasca Vali sa mergem la spital. Pe la 8 am plecat. Doctorul de garda
(intrucat doctora mea nu era de gasit) a zis ca nu e obligatoriu sa nasc in ziua
aia (vineri) chiar daca cazuse dopul. Asa ca voia sa ma trimita acasa, ca o sa
nasc peste 2-3 zile. Eu fiind satula de atata asteptare i-am zis ca nu ma duc
acasa, eu vreau sa nasc su cu asta basta. Asa ca am ramas la spital. Pe la 12
dupa amiaza mi-a dat pe col cu nustiu ce solutie si mi-a zis sa stau o jumatate
de ora intinsa in pat (incerca sa imi induca nasterea). Eu binenteles ca m-am
dat jos de pe masa, m-am dus in salon unde mai erau niste fete dragute care
asteptau sa nasca si m-am apucat sa le spun bancuri. Dupa vreo 10 minute de
povestit (in picioare binenteles) mi-a picat fisa...aoleeeeuuuu trebuie sa stau
intinsa!!!!!
Pe la ora 5 au inceput sa se regularizeze contractiile.
Intrucat n-aveam stare de contorizat contractiile, o inveseleam pe o fatuca,
care avea contractii din 5 in 5 minute. Asa ca dinspre patul ei (care era langa
al meu) se auzea “haaahahaha hihihihi, au au auuuuuuuuuuuu, haaahahaha
hhahhhhihi, auuuu au”.
Pe la ora 8 si ceva imi zice doctorul, vezi ca
nasti abia maine dimineata. Eu, zic OK, imi pun geanta pe umar si ma duc jos la
bufet sa mananc. Ma intalnesc acolo cu Vali si imi iau un gratar de porc cu
salata si cartofi prajiti. Cum mancam eu (contractiile erau din 5 in 5 minute):
bagam o bucata de friptura in gura, mestecam, ma uitam la ceas......mai ca mai
am 2 minute pana la urmatoarea contractie...merge si un cartof :o), contractia
dura pana intr-un minut, strangeam din dinti, dupa ce trecea..pac si niste
salata, “hai Vali mai povesteste ceva, dar sa termini in 4 minute”!
La
ora 12 noaptea deja ma durea rau, asa ca l-am sunat pe Vali si i-am zis ca eu nu
pot sa stau asa pana dimineata (cand imi zisese doctorul ca o sa
nasc).
La 12.45 noaptea, aveam dilatatie 4 cm asha ca m-au dus in sala de
travaliu. Cum la ora aia cam toata lumea din spital dormea m-am plimbat pe hol,
pana la baie si inapoi in pat, si tot asa. Asistentele dormeau alaturi. La un
moment dat mi-a amortit fata si mainile, am sculat-o pe asistenta pe stilul
“doamna asistentaaaaaaaaaa, mi-a amortit fatza!”. S-a sculat, a venit la mine si
mi-a zis ca am o cadere de calciu, dar daca imi face calciu...la contractiile pe
care le am, o sa ma sui pe pereti de durere. Asa ca am asteptat sa-mi treaca
amorteala. Intre contractii (care deja erau mai dese) ma gandeam ce vazusem eu
la televizor....ca daca esti relaxat si te gandesti la lucruri frumoase, tot
organismul e relaxat, se secreta endorfine, uterul e relaxat..........AIUREA!
cand incepea contractia se alegea praful de toata relaxarea mea. Stateam si
respiram sub patura ca mi se parea mie ca daca respir acolo ma doare mai putin
decat cand scot nasul din patura.
Tot timpul asta ma uitam la
ceas.....si ma gandeam...oare ce inseamna “dimineatza” in viziunea doctorului, o
fi ora 6, o fi ora 9?.........era ora 2 si ceva noaptea si ma durea continuu (eu
credeam ca adorm intre contractii si ma trezesc numai cand ma doare, hehehe). La
un moment dar mi-a venit sa imping, si am zis hmmmmmm.....sa vezi ca nasc acuma
:))))
Si cum impingeam cat puteam (independent de vointza mea) s-au rupt
membranele, asa ca am strigat iar “doamna asistentaaaaaaaaa, mi s-a rupt apa!”.
S-a sculat, a venit, me-a controlat dilatatia.......era 10 cm. Hai ca nasti mi-a
zis, a chemat-o si pe cealalta asistenta ca sa ma dea jos din pat. M-au dat jos,
asistenta l-a sunat pe doctor (care fiind de garda dormea si el ca omu’). Ala
cand a auzit ca m-au dat jos din pat a inceput sa urle...la loc in pat cu ea ca
pica copilu pe jos. OK......urca-te la loc in pat. Pe urma suna doctorul, dati-o
jos din pat si hai in sala de nasteri ca vin imediat.
M-au suit pe masa de
nastere si in asteptarea doctorului am inceput: “mi-e sete!” “mi s-a uscat
gatul!” “vreau apa!”. Asa ca mi-a adus una din asistente un pahar cu apa. Eu
impingeam si o tot bateam pe asistenta la cap “i se vede capul? i se vede
capul?” .....aveam si eu un fix.
A venit doctorul, asistenta era langa
mine si mi-a zis....la urmatoarea contractie impingi, ok zis si facut. Am impins
pana am ramas fara aer, asha ca am cascat gura sa respir si n-am pierdut ocazia
sa intreb “se vede capul? a iesit bebele?” Asistenta m-a linistit.......la
urmatorul impins iese ....... aiurea. Am impins de 4 ori pe o contractie. La al
patrulea impins a iesit Alex, cu ajutorul asistentei care si-a pus antebratul pe
burta mea si a apasat. Pentru ca eu deja nu o mai credeam cand imi zicea ca acum
iese acum iese, m-am uitat, asa ca l-am vazut pe Alex fix cand a iesit
:))))).
Doctorul a ramas intepenit cand a vazut cat e de mic (2,400 kg)
si mi-a zis sa ma dau cu fundul mai jos pentru ca e cordonul ombilical foarte
scurt si nu ajunge sa puna bebelusul pe masa de alaturi. M-am miscat eu si m-am
apucat sa ii numar degetele de la mana, de la distanta. Pe la degetul nr. 3
pierdeam sirul asa ca o luam de la capa...unu, doi, trei, patru,
cinci...huh...deci la o mana are 5 degete...e ok pana acum. :):) Alex a marait
un pic, n-avea el chef de zbierat ca din gura de sharpe...cum vazusem eu la
altii. Plus ca ma asteptam sa fie plin de vernix, sange si alte
cele........aiurea iar! Zici ca era gigolo Alex proaspat venit de la plaja. Cu
par negru parca dat cu gel, si piele curata curata si bronzata si lucioasa de
parca atunci s-ar fi dat cu ulei.
Asistenta de la copii proaspat sculata
din somn a venit si l-a luat. Doctorul s-a apucat sa execute lucru manual,
broderie la epiziotomie (nu am simtit cand m-a taiat, pentru ca atunci cand
impingi te doare la iesire).
Am inceput atacul (ma si mir cum de m-a
suportat personalul medical din sala, hihi): “unde e Alex? cine l-a luat? de ce?
i-a pus banda la mana cu numele? cand? de unde stie aia ce sa scrie pe manda?”
Dupa care am inceput sa-l toc pe doctor: “ma doare cand ma coaseti” (deja imi
facuse o anestezie locala). El: nu te doare ca ti-am facut anestezie. Eu: ba ma
doare, ca anestezia mi-ati facut-o mai sus iar acum ma coaseti mai jos......asa
ca mi-a mai facut o injectie.
Cam asta a fost...rezultat: bebe Alex cel
frumusel, 2,400 kg, 46 cm , Apgar 9, nascut la ora 2.45. Toata povestea de la
urcat pe masa de nastere pana la coborare a durat cam 20 de minute........din
care cusutul a fost 15 min. :))))
Apoi m-au pus pe targa la loc in sala
de travaliu, mi-au pus o punga cu gheatza pe burta si m-au pus sa imi masez
uterul care era tare si mic cat o minge de tenis.
L-am sunat si pe Vali
sa vina la spital. Cand a venit a vrut sa se duca sa-l vada pe Alex care deja
era infasat, spalat si cazat la salonul de bebei. Eu cand am auzit ca se duce
acolo, am sarit ca arsa...vreau si eu sa-l vad. Asa ca m-a carat asistenta cu
targa la usa salonului de bebei ca sa scape de gura mea.
Asta e tot,
povestea de mai sus e relatata exact asa cum s-a intamplat, sa nu-mi cereti o
varianta mai “serioasa” pentru ca nu am :o)
Luiza&Vali&bebe
Alex
P.S. sa va mai zic ca doctorul avea ochelari si ca in lentile vedeam tot
ce facea el acolo? (lucru de care a fost informat ... ca tot aveam eu chef de
vorba pe masa dupa ce nascusem, hihi).
Alex cel
frumusel!
semneaza: Luizax - karkotash shef!
Subiect de pe forum: forum/topic.asp?TOPIC_ID=4299
autor: Ana
Luiza Gijca, Bucuresti, RO - membra a
clubului desprecopii.com
toate drepturile rezervate - (c) desprecopii.com
2002-2003
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Ultimile 3 comentarii
nu am copii, dar cand voi face vreau cezariana DAAAAAR, povestea e supeeeeerbaaaaa, am ras cu lacrimi. " merge si un cartof" - aici am cedat looooooooooool multa sanatate si multumim ca ne-ai povestit. citind povestea ta, parca ma razgandesc cu privire la cezariana. am spus "parca" .... :))))
Eu nu am copii dar povestea pe care am citit-o a fost bestiala. E prima oara cand intru pe acest forum si mi-a placut foarte mult. Numai bine la toata lumea. Raluca
daca ai un medic in care sa ai incredere nasterea este cel mai frumos lucru din viata unei femei .daca nu devine un cosmar de care nu poti scapa nici dupa multi ani.
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII