O alta toamna, un nou inceput... de scoala

Acasa > Scolarul

Tema: Educatia copilului | 2 | 12/9/2010

O alta toamna, un nou inceput... de scoala

• Ca profesor, simt ca fac parte din categoria oameni-calauza. Astept sa sune soneria care iti sparge timpanele si sa intru in clasa cu inima cat un purice, la gandul ca treizeci de perechi de ochisori imi vor sorbi cuvintele rostite cald pentru intaia oara. Imi place sa simt vibratia sufletelor care abia invata sa viseze, sa vad cum le cresc aripi sub ochii mei si sa simt bucuria celui care stie ca a contribuit intr-un fel sau altul la formarea unor oameni. Tocmai de asta, exclam cu sufletul plin de simtiri care-si asteapta transformarea in clipe de bucurie, ca in fiecare toamna: A inceput scoala!!!  Iata gandurile de inceput de scolar al unei profesoare de la Desprecopii.com.

Uneori imi amintesc vag de prima mea zi de scoala... larma vesela in curtea mica, ticsita de ghemotoace umblatoare, albe si albastre, agatate de ghiozdane imense si de buchete multicolore. Alteori imi trec prin minte primele zile din viața mea de licean... curtea imensă, impanzita de castani cu frunze muiate in miere si rugina, pe sub care se amesteca emotii inabusite, zambete fugare, priviri intrebatoare, teama de necunoscut si dorinta de a explora noul. Atunci, demult, nu stiam ca zilele acestea de-nceput vor reveni mereu, in fiecare toamna, altfel... Am aflat-o intr-o zi de septembrie, aceeasi ca in fiecare an... cand nu mai purtam uniforma si nici ghizdan in spate, ci catalog sub brat si cand dorinta de a explora se transformase in alt fel de emotie  aceea de a cunoaste omuleti pe care eu urma sa ii transform pe indelete in oameni mari. Zi de toamna, invaluita in aroma de frunze plutitoare si de vise al caror nume nu-l stiam inca  - prima zi de scoala a unui profesor... pe care de atunci incoace o retraiesc in fiecare an cu alta emotie.

Parinte si dascal, pastrand in suflet vie amintirile inceputurilor mele de scoala, m-am trezit zilele acestea intrebandu-ma ce atitudine ar trebui sa adopt fata de un inceput de an scolar intr-un sistem de invatamant atat de denigrat, in care, odata intrat nu stii cum vei iesi din el. Intamplarea face ca timp de cateva luni a trebuit sa ma rup de scoala, din cauza unui concediu de studii prelungit si poate ca acesta este motivul pentru care vad lucrurile putin diferit de alti colegi de breasla. La asta se adauga, in mod cert, firea mea de fiinta visatoare fara sanse de vindecare, care nu-mi da voie sa ma afund in pragmatismul cotidian pe care il simt in privirile incruntate ale colegilor mei. Un lucru e cert: de cateva saptamani astept cu sufletul incarcat de dorinta sa inceapa scoala. Uneori am senzatia ca e ceva transmisibil si ca sufletul meu, in care mai pastrez farame de copilarie, vibreaza la entuziasmul care a cuprins-o pe fetita mea din momentul in care am inceput sa facem impreuna lista cu rechizite.

In ultimele zile, entuziasmul meu se izbeste insa tot mai des de reactii ale oamenilor de langa mine, pentru care scoala inseamna un salariu cu 25% mai mic, inseamna umilinta unor declaratii ale autoritatilor care uita, de cele mai multe ori, ca au ajuns acolo unde au ajuns datorita unor oameni care le-au purtat candva mana ca sa invete sa scrie si i-au ajutat sa silabiseasca primele propoziții, inseamna povara unor sarcini absurde impuse de o lege a invatamantului care se vrea occidentala, dar care nu este adaptata la realitatile tarii. Si totusi mie mi-era atat de dor de scoala... Cum sa spun asta cu voce tare, fara sa fiu acuzata de inconstienta sau de optimism pueril? Cum sa le spun colegilor mei ca mie mi-e dor sa-i vad pe prichindei alergand prin curtea scolii cu ghiozdane imense in spate si pe adolescenti impartindu-si zambete sirete pe sub castanii batrani din fata scolii? Cum sa le spun ca astept sa sune soneria care iti sparge timpanele si sa intru in clasa cu inima cat un purice, la gandul ca treizeci de perechi de ochisori imi vor sorbi cuvintele rostite cald pentru intaia oara? Cum sa le spun ca mi-e dor sa simt vibratia sufletelor care abia invata sa viseze, ca astept sa vad cum le cresc aripi sub ochii mei si sa simt bucuria celui care stie ca a contribuit intr-un fel sau altul la formarea unor oameni. Cuvinte mari..., vor spune ironic unii. Coboara cu picioarele pe pamant! îmi vor spune cu revolta altii. Le voi zambi sincer, fara rautate si le voi spune un singur lucru, pe care mi-l repet din cand in cand atunci cand ma aflu pe marginea prapastiei: A fi tu insuti, fara compromisuri si fara lamentatii inutile, e una din provocarile vietii. Nu te invata nimeni sa zambesti, la fel cum nu te invata nimeni sa plangi. Exista insa oameni-calauza care au fost meniti sa invete sufletele calatoare prin viata sa puna mereu zambetul si lacrima intr-o balanta invizibila si sa incline mereu balanta spre zambet.

Ca profesor, eu ma simt unul dintre acesti oameni-calauza. Si asta ma face sa-mi transform pesimismul (atat cat exista) in zambet curat si sa exclam cu sufletul plin de simtiri care-si asteapta transformarea in clipe de bucurie, ca in fiecare toamna:  A inceput scoala!!!

autor: Anamaria Ghiban, redactor Desprecopii.com, (c) Toate drepturile rezervate, septembrie 2010

Tot despre inceputul scolii, cititi reactia parintilor:

• Incepe scoala - cum o asteptam? 
• Cat va costa noul an scolar? 
  

 Cititi sfatul mamicilor de la Desprecopii.com la topicul: Cum pregatim copilul de clasa I ?

 Va recomandam sa mai cititi:

• Incepe scoala: 11 sfaturi de organizare pentru parinti
• Importanta familiei in procesul de invatare
• 10 metode de a creste un copil rasfatat - si cum va puteti schimba abordarea asupra disciplinei copilului
• Modurile de inteligenta ale copiilor si modul lor specific de invatare
• Cum sa construiesc un meniu sanatos pentru copilul meu?
• Copiii au nevoie de disciplina

In floarea copilariei (4-12 ani)
Nici prea mici si nici mari de tot :-). Intrebari, dileme, raspunsuri, prietenie, sanatate

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️