In Romania, 1 din 3 copii este umilit sau hartuit in fata colegilor

TEMA: Relatii sociale | 0 | 18/2/2018

Iti aduci aminte de colegul acela uracios care te hartuia constant la scoala? Sau de colega care radea de cosurile tale? De batausul clasei la care nu avea voie sa se uite nimeni curios pentru ca altfel impartea pumni? Iti aduci aminte de copilul acela suav cu ochelari caruia i se luau ochelarii si i se ascundeau de catre bataus si apoi il poreclea Aragaz cu patru ochi? Ei bine, acesti copiii din amintirile tale sunt acum colegi de clasa cu copilul tau...

Bullying-ul intre copii reprezintă un fenomen de hărţuire sau de tachinare cu scopul de a-l umili pe celălalt

Iti aduci aminte de colegul care te hartuia constant la scoala? Sau de colega care radea de cosurile tale? De batausul clasei la care nu avea voie sa se uite nimeni urat? De copilul acela suav cu ochelari caruia i se luau ochelasii de catre bataus si ii spune Aragaz cu patru ochi? Ei bine, acesti copii din amintirile tale sunt acum colegi de clasa cu copilul tau...

Acest fenoment poarta acum in presa romana numele de Bullying - desi noi ii spunem Hartuire. (avem deja cuvinte pentru asta - nu e nevoie mereu de un cuvant din limba engleza)

În România, 1 din 3 copii este umilit / hartuit în faţa colegilor

România este pe primul loc în Europa în privinţa hărţuirii în şcoli, potrivit unui studiu realizat de Brandwatch. În contextul răspândirii accesului la internet la vârste tot mai mici, specialiştii atrag atenţia că acest fenomen poate avea repercursiuni tragice în viaţa oricărui copil.

Hartuirea, bullying-ul intre copii reprezintă un fenomen de hărţuire sau de tachinare cu scopul de a-l umili pe celălalt. Este o acţiune repetitivă care poate aduce victimei răni emoţionale şi scăderea încrederii în propria persoană, dar şi în oamenii de lângă el.

Victimele fenomenului de hartuire resimt efecte precum depresie, însingurare, anxietate, scăderea respectului de sine, au rezultate slabe la şcoală şi chiar dezvoltă gânduri suicidale

Studiile arată că victimele fenomenului de bullying resimt efecte precum depresie, însingurare, anxietate, scăderea respectului de sine, au rezultate slabe la şcoală şi chiar dezvoltă gânduri suicidale. De altfel, resimt şi consecinţe fizice, printre care dureri de stomac, de cap, tulburări de apetit şi insomnii.

"Este un fenomen de grup, care are loc cu prepoderenţă în toate şcolile fără excepţie. Din păcate vârsta copiilor care îşi hărţuiesc copii este tot mai mică. De multe ori sunt ignorate primele semne ale bullyingului de către cadrele didactice, iar în aceste condiţii bullyingul se poate transforma în violenţă asupra copiilor. Din păcate, sistemul din România nu este capabil să gestioneze situaţia. Acesta se bazează în mare parte pe sancţiuni şi pedepse, în loc să încerce să înţeleagă fenomenul” a explicat Mihai Copăceanu, psiholog pentru copii.

"Nu doar elevii care sunt hărţuiţi au nevoie de consiliere psihologică, ci şi cei care fac aceste acte. Trebuie să înţelegem ce îi determină să se comporte aşa, pentru că de multe ori mediul familial în care a crescut este de vină pentru aceste manifestări violente. Dacă ei au un părinte violent, atunci există posibiltatea ca ei să copieze acest comportament”, a mai adăugat acesta.

"În plus, trebuie să se ţină cont şi de faptul că mulţi dintre elevii, care sunt victime ale bullyingului, provin din medii defavorizate, iar cele două aspecte împreunate îi pot chiar împiedica pe copii să îşi finalizeze studiile", subliniază Copăceanu.

Studiile mai arată că 246 de milioane de copii sunt anual victime ale bullying-ului, la nivel mondial.

Ad-Extra3:

Ce faci cand copilul tau devine tinta agresivitatii colegilor?

Agresivitatea in scoala si chiar in gradinita este o problema cu care se confrunta adesea nu doar educatorii, ci si parintii, fie ca este vorba de copilul agresiv sau de copilul care devine tinta agresivitatii. Dincolo de conflictele pasagere care se nasc intre doi copii si care sunt de cele mai multe ori solutionate fara urmari pe termen lung, agresivitatea colectiva, exercitata sub forma unei intimidari constante a unui grup asupra unui singur copil, poate avea urmari mult mai grave pe termen lung, chiar daca nu se concretizeaza in forme extreme de violenta.

Este suficient ca un copil sa fie marginalizat si intimidat prin remarci ironice sau prin false amenintari, pentru ca aceasta forma de agresivitate sa isi puna amprenta asupra dezvoltarii lui emotionale ulterioare citeste in continuare aici.