Homeschooling-ul – moft sau alternativa reala la invatamantul traditional?

Tema: Educatia copilului | 0 | 30/11/2016

Ce este pana la urma homeschooling-ul – moft sau alternativa reala la invatamantul traditional? Se vorbeste de ceva timp din ce in ce mai mult si cu opinii din ce in ce mai variate, unele duse la extrema, despre un subiect care a acaparat, se pare discutiile pe tema scolii. Daca pana acum toamna, odata cu inceperea anului scolar in invatamantul preuniversitar, se discuta, in general, despre reformele mai mult sau mai putin controversate pe care Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice (asa cum se intituleaza el actualmente) le emite aproape in fiecare an, fara a tine cont intotdeauna (a se citi aproape niciodata) de nevoile reale ale beneficiarilor directi ai sistemului de invatamant, in aceasta toamna un subiect care, in mod sigur celor din Minister nici nu le-a trecut prin minte in euforia reformelor pe hartie, atrage atentia parintilor. Este vorba despre ”homeschooling”, un concept care, deși pare să fie o noutate absolută în spațiul românesc este, de fapt, vechi de când lumea și cunoscut în diverse culturi sub diverse denumiri ori forme.

Homeschooling-ul – moft sau alternativa reala la invatamantul traditional?
Decizia Danei Nalbaru si a lui Dragos Bucur de a face homeschooling cu fetita lor
Ce inseamna homeschooling si care sunt ”limitele” metodei?
Homeschooling-ul ca forma de ”evadare” dintr-un sistem educational rigid
Invatamantul romanesc actual si reformele care nu au ”reformat” nimic!
Inainte de tehnologie, sistemul are nevoie de educatori pregatiti sa o utilizeze!
Renuntam de tot la scoala de masa si facem homeschooling?!
Modelul Academiei Khan – o alternativa revolutionara la sistemul traditional
Reactiile parintilor din comunitatea desprecopii fata de homeschooling
Studiu homeschooling in Romania

Decizia Danei Nalbaru si a lui Dragos Bucur de a face homeschooling cu fetita lor a adus conceptul in atentia massmedia

Asa cum era de asteptat, conceptul a fost adus in discutie datorita mass-media care, la inceput de septembrie au mediatizat, excesiv pe alocuri, o poveste menita sa aduca rating si nu pentru ca are in centru o problema ce tine de educatie, ci mai degraba pentru ca protagonistii ei sunt niste persoane publice, vedete al caror nume este cu siguranta cunoscut pentru multi dintre cititori. Vestea ca Dana Nalbaru (ex-solista formatiei HI-Q) si sotul sau, actorul Dragos Bucur au decis ca incepand din aceasta toamna sa nu isi mai duca fetita la scoala a facut valva in presa, aducand aceasta familie pe prima pagina a ziarelor mondene si nu numai. Trecand peste efectele colaterale ale fenomenului in sine (rating, publicitate, vizibilitate in spatiul public etc.) si pastrand doar ceea ce tine strict de problema educatiei in aceasta poveste, decizia in sine a acestor parinti ridica, evident cateva semne de intrebare asupra sistemului de invatamant din Romania, cu atat mai mult cu cat decizia a fost luata dupa ce fetita lor a frecventat timp de doi ani o scoala traditionala.

In mod sigur, cineva care vrea binele copilului sau si ia o astfel de decizie, curajoasa as zice, daca ne raportam la mentalitatea inca destul de conservatoare in ceea ce priveste educatia in Romania, o face in cunostinta de cauza si dupa ce analizeaza in profunzime optiunile pe care le are. Intrebarea simpla, dar care naste un munte de alte intrebari, este de ce alege un parinte sa opteze pentru homeschooling, intr-o epoca in care invatamantul, chiar si cel romanesc, este in plina evolutie si poate beneficia de posibilitati nelimitate? Mi-am pus intrebarea aceasta dintr-o perspectiva un pic mai complicata poate decat alti parinti, pentru ca, la randul meu fac parte din sistem, lucrand ca profesor intr-o scoala de stat. Marturisesc, pana in aceasta toamna nu stiam prea multe despre homeschooling, asa ca am facut un pic de munca de cercetare, urmata de un soi de reflectie asupra fenomenului, tocmai pentru a ma lamuri de ce un astfel de concept este pe cale de a deveni un soi de trend in educatia secolului al XXI-lea.

Ce inseamna homeschooling si care sunt ”limitele” metodei?

Asadar, ce este homeschooling-ul? Asa cum sugereaza si traducerea termenului, conceptul se refera la ”invatarea acasa” sau, mai pe larg, la ”educarea copilului acasa”, fara ca acesta sa fie constrans de rigorile unui sistem educational de masa si supus la reguli facute ”pentru toata lumea”, fara a se tine cont de faptul ca fiecare individ are un ritm propriu de dezvoltare in orice directie. Adesea, conceptul este asociat cu un altul, acela de ”unschooling” ce se refera la invatarea in ritmul propriu, fara niciun fel de reguli prestabilite. Acceptat in numeroase tari ca forma legala de educare a copiilor, reglementata prin diverse acte normative, homeschooling-ul ramane totusi inca un fenomen controversat in numeroase alte tari, iar in Romania, cu atat mai mult, pare sa fie un fenomen la limita legalitatii, daca ar fi sa ne luam dupa legislatia in vigoare. Potrivit unei asociatii care se ocupa de monitorizarea si de incurajarea fenomenului in Romania, se pare ca actualmente la noi in tara exista cel putin 200 de familii care au optat pentru aceasta metoda de a-si educa copiii.

Sa fie oare homeschoolingul o noutate absoluta? Nici pe departe, as zice. Trecand peste faptul ca notiunea de ”autodidact” a existat si la noi inca din cele mai vechi timpuri, homeschooling-ul, care presupune o invatare individuala, asistata, are si el cu siguranta repere temporale in vechime, mai ales in familiile instarite care isi permiteau sa plateasca un preceptor ori o guvernanta pentru propriii copii. E drept ca in majoritatea cazurilor nu prima ”individualitatea copilului”, „ritmul propriu de dezvoltare” ori cine stie ce beneficiu emotional, ci mai degraba snobismul ori dorinta de a oferi propriului copil o ”educatie aleasa”, in concordanta cu clasa sociala din care provenea, ori cu moda vremurilor. In plus, scolile de masa erau rare ori inexistente.

Homeschooling-ul ca forma de ”evadare” dintr-un sistem educational rigid, care nu reuseste sa tina pasul cu evolutia societatii actuale

Ce ii determina insa pe parintii secolului al XXI-lea sa opteze pentru homeschooling, in conditiile in care scoala are azi toate conditiile necesare sa evolueze in ritmul in care evolueaza societatea, in timp real? Raspunsul unanim include, probabil, rigiditatea sistemului de invatamant traditional si faptul ca acesta nu se adapteaza nevoilor reale ale individului si ale societatii in ritmul in care aceasta evolueaza, in ciuda aparentelor eforturi pe care le fac autoritatile in acest sens. In sistem se vorbeste mereu despre ”educatia centrata pe elev”, despre ”lucrul diferentiat”, despre ”planuri remediale” pentru elevii cu un ritm mai lent de invatare si despre alte astfel de concepte care raman de cele mai multe ori la stadiul de teorie, pentru simplul fapt ca nu sunt aplicabile concret, intr-un sistem in care profesorului, incorsetat inca in mijloace traditionale, i se cere sa pregateasca elevii pentru o societate moderna, in contiuna schimbare.

Invatamantul romanesc actual si reformele care nu au ”reformat” nimic!

Sa luam bunaoara, exemplul concret al invatamantului romanesc actual. S-au facut nenumarate reforme dupa 1989. Niciuna insa nu a fost coerenta si nu a plecat de la un model nou, regandit din radacini, asa cum ar fi fost, poate, firesc. Adaptarile s-au facut pe un schelet educational care are inca la baza modelul educational al societatii industrializate de la inceputul secolului trecut, scapandu-se din vedere ca astazi evolutia tehnologiei ar fi impus un model educational regandit de la baza. S-au adaptat manuale, care raman neschimbate de mai bine de 20 de ani incoace, s-au introdus reguli noi mai ales in privinta sistemului de evaluare prin examene nationale, fara a fi regandite mai intai metodele si modelele de predare ori de organizare ale colectivelor de elevi. Si, paradoxal, intr-o epoca in care tehnologia face parte din viata cotidiana in mod evident, se da adesea vina pentru esecurile elevilor pe faptul ca acestia sunt dependenti de tehnologie in viata cotidiana si ca aceasta ii indeparteaza de scoala.

Inainte de tehnologie, sistemul are nevoie de educatori pregatiti sa o utilizeze!

Cine ne opreste insa, pe noi, cei care facem educatia, sa integram tehnologia in mod real in procesul educational? Incercari exista si ar fi nedrept sa le negam, dar ce folos, daca ele raman sporadice si efectele lor sunt limitate? Ce folos, daca noi, profesorii, suntem inca evaluati in functie de rezultatele la bacalaureat ori la evaluarea nationala si apreciati doar pentru rezultate obtinute la olimpiade? Intotdeauna mi s-a parut ca a aduce un elev de la nota 5 la nota 7 sau 8 presupune un efort cel putin la fel de consistent, daca nu chiar mai de apreciat decat acela de a pregati un elev care deja este de nota 9 sau 10 pentru o olimpiada. Dar, cui ii pasa? Uniformizarea si neglijarea faptului ca fiecare elev este o individualitate cu nevoi diferentiate raman inca hibele sistemului traditional de invatamant. E drept ca nu este usor sa schimbam acest lucru, insa nu ar trebui sa ramanem orbi la faptul ca este totusi un sistem din ce in ce mai depasit, in care se impun masuri radicale si nu doar adaptari permanente ce conduc in final la o incoerenta a schimbarilor. E drept ca iti trebuie curaj, mult curaj ca sa schimbi ceva intr-un sistem in care predomina inca mentalitati conservatoare si in care oamenii sunt inca reticenti la noutate. Si de aceea poate ca ar trebui sa se inceapa cu schimbarea mentalitatilor educatorilor, cu crearea unui model nou de profesor, care sa fie pregatit pentru provocarile societatii tehnologizate in care traim.

Renuntam de tot la scoala de masa si facem homeschooling?!

Este, in acest context, homeschooling-ul o solutie reala? In forma in care deduc ca este inteleasa, prin experimente de genul celor pe care si-au propus sa il faca Dana Nalbaru si Dragos Bucur, nu cred ca este o alternativa viabila decat pentru o mica parte dintre copii. Pentru ca dincolo de aspectele pozitive invocate, fenomenul in sine are si multe, extrem de multe neajunsuri, pornind de la costurile pe care le presupune si pana la faptul ca exista si un mare risc ca incercand sa oferi copilului tau educatia de care tu crezi ca are nevoie conform personalitatii sale (dar conform caror criterii, in fond?) sa te inseli, la fel cum, de nenumarate ori se insala si sistemul. In plus, o astfel de alternativa, venita pe fondul unei crize a sistemului, este perceputa ca o solutie de criza. Pentru ca daca este sa privim onest lucrurile, majoritatea celor care fac homeschooling, au ales aceasta solutie nu pentru ca este ideala, ci pentru ca sistemul traditional nu li s-a parut satisfacator. Este de altfel si cazul sotilor Bucur- Nalbaru care initial au optat pentru o scoala clasica.

Modelul Academiei Khan – o alternativa revolutionara la sistemul traditional

O solutie de mijloc, care sa imbine ideea de homeschooling cu un sistem educational organizat, in care copii de aceleasi varste sa comunice totusi intre ei pe diferite teme de studiu, sa impartaseasca experiente si, de ce nu, sa se ajute intre ei pentru a progresa fiecare in ritmul propriu, pare a fi solutia ideala.

O astfel de solutie pare sa fie modelul Academiei Khan, care face deja istorie in SUA si care ar putea fi o alternativă, indrazneata ce-i drept, dar realista, la invatamantul traditional si, de ce nu, la tentativa de a transforma homeschoolingul intr-o practica de amploare. Sal Khan, tanarul entuziast care a revolutionat predarea matematicii cu ajutorul tehnologiei, pornind de la simpla dorinta de a-si ajuta la teme verisorii care locuiau in alta localitate, utilizand clipuri postate pe youtube, explica atat de coerent cum tehnologia ar putea fi folosita pentru a umaniza sala de clasa, pentru a crea interactiune intre elevi, intre elevi si profesor la modul real, prin intermediul tehnologiei, atat de blamate la noi cel putin, tocmai pentru faptul ca dezumanizeaza adolescentii. Aflat inca in stadiul experimental, modelul de educatie al lui Sal Khan a prins, se pare, foarte bine in Los Altos, intr-o scoala in care conducerea si profesorii au fost receptivi la noutate, iar rezultatele nu s-au lasat asteptate.

Reactiile parintilor din comunitatea desprecopii fata de homeschooling

Revenind la homeschooling, parerile parintilor, cei care, in fond, fac alegerile pentru propriii copii pana intr-un anumit punct, sunt impartite, generand, la randul lor controverse. Iata cum a fost primit, inca din 2011, acest subiect deschis de una dintre membrele comunitatii DC care a ales homeschooling-ul pentru copilul sau...

”M-am hotarat sa impartasesc cu voi cate ceva din aventura noastra din ciclul Scoala Acasa (Homeschooling). Si este o aventura nu atat pentru fetita mea de 6 ani cat pentru mine ca parinte care a luat asupra lui educatia propriului copil. Stiu ca nu se cunosc prea multe despre aceasta filozofie educationala in Romania, stiu ca desi nu se cunosc prea multe totusi guvernul nu cauta sa se informeze mai mult, preferand sa ocoleasca mai degraba acest subiect spinos, dar in ultimii doi ani eu personal mi-am schimbat mult opinia despre scoala in general si procesul de invatare in particular. Vreau ca experienta mea, asa cum e ea in viata de zi cu zi, sa aduca lumina si sa dea o idee. Homeschoolingul are multe fatete, este foarte complex. Asa cum nu exista doi oameni la fel, nu exista doua metode la fel. Trebuie sa iei in considerare personalitatea copilului, personalitatea ta, dinamica familiei, valorile familiei si nu in ultimul rand trebuie sa te cunosti si sa-ti cunosti copilul. Parintii care hotarasc sa-si educe copiii acasa sunt curajosi, pentru ca merg impotriva unui curent care (nu stiu de ce) este unanim acceptat ca ar fi singurul mod de educare: scoala. Odata ce am hotarat sa fac scoala acasa am fost coplesita de multimea curriculumurilor existente. De la religios la laic, de la strict la foarte liber. De fapt exista un curent care se numeste "unschooling", adica copilul se autoeduca. In incheiere, am uitat sa mentionez, despre teama mea ca nu voi reusi sa fiu si mama profesor in acelasi timp, dar nu avem deloc aceasta problema, pentru ca procesul de invatare este doar o continuare a ceea ce noi am facut deja impreuna de cand ea s-a nascut. Pur si simplu nu am schimbat nimic, ci doar am avansat.” (greieras, noiembrie 2011)

”Din punctul de vedere al copilului pentru inceput (cateva zile) cred ca l-ar distra. Sa stea acasa, sa doarma cat vrea el (probabil am incepe lectiile pe la 12.00) sa faca pauze din 5 in 5 minute... in afara de nervii mei zdrente nu cred ca ar iesi nimic. Poate cu copii foarte docili sa mearga sistemul, dar cu zgatiile care n-au stare ma indoiesc. Ma gandesc doar ca ii vor lipsi colegii, distractiile din pauze, biletelele schimbate in timpul orei, mai tarziu o strangere de mana pe sub banca sau un pupic pe banca de langa scoala, chiulitul in grup cu mers la film... Amintirile cele mai placute din vremea scolii nu se leaga de acumularea de cunostinte, ci de relatia cu colegii.” (anya)

”Pentru mine personal homeschooling-ul ar fi exclus, in primul rand din cauza mea - imi lipseste consecventa necesara unui asemenea proces care se desfasoara pe perioade mari de timp. Eu am o mare nelamurire: conteaza pregatirea parintelui care face scoala acasa cu copilul? Adica oricine, indiferent de studii poate face homeschooling cu copilul personal?” (Cricor)

”Pana acum, as fi inclinat sa spun ca un homeschooling de calitate, facut cu simtul raspunderii, strict pe ciclul primar ar fi benefic comparativ cu sistemul de masa. Din septembrie mi-am dat seama de un aspect major. Eu sunt o individualitate,un singur creier, o singura viziune. Indiferent cat de bine m-as pregati academic, nu pot suplini absenta altor viziuni asupra acelorasi probleme (de scoala sau de viata). Risc sa imprim copilului un singur model de invatare, adica al meu personal.” (flaviutza)

”Cu tot respectul pentru mamele atat de dedicate, mie mi se pare ca homeschooling-ul e o crunta trunchiere a realitatii. Oscilez intre a crede ca e vorba de mame care nu au suficienta incredere ca ai lor copii pot face fata realitatilor actuale sau de mame care nu au incredere in ele. Cei 7 ani de acasa sunt esentiali, cred cu tarie ca ai nostri copii au dreptul sa zboare, sa experimenteze propriile trairi si sa invete sa se descurce in viata fara mami. Dupa opinia mea umila hoomeschooling-ul e doar o solutie atunci cand nu poti trage linia si traiesti prin copilul tau. Pot sa va trezesc furia si sa generez 5 pagini de justificari, nu imi fac griji de ai mei copii, ma gandesc doar cu groaza cum ar fi fost sa-mi interzica maica-mea scoala si sa decida ca ea stie adevarul absolut.” (Marina)

”Homeschooling-ul e facut de cateva categorii de familii. Prima si cea mai raspandita este categoria parintilor pentru care religia este extrem de importanta. Acestia sunt cei care nu doresc ca copiii lor sa intre in contact cu "elementele negative" din scoli, cu teoria evolutionista etc. A doua categorie este a acelora care merg intai la scoala, dar copiii sunt atat de avansati academic (supradotati), incat nu se pot integra si scoala nu le poate oferi suficient. Acestia, de asemenea, nu se pot intelege cu copiii de varsta lor si ajung sa fie bullied. A treia e aceea a copiilor/familiilor cu probleme sociale/ de integrare/ bullying, care nu sunt neaparat si supradotati. Pentru restul, foarte rar se face homeschooling. Se poate ca un copil sa ajunga foarte bine cu homeschooling, dar nu este o optiune pentru toata lumea.”(ruxij)

”Sunt de acord cu privarea de o anume copilarie in legatura cu homeschooling-ul asta. Mi se pare de preferat daca copilul are distante prea lungi de parcurs pana la scoala sau sufera de vreo boala, dar altfel cred ca scoala, si mai ales scoala publica, este formatoare de caracter. Consider ca este o mare pierdere pentru copil lipsa invatarii alaturi de alti copii, raportarea lui la alti copii, la cerinte diverse etc.” (dana vio)

Asadar, in cele din urma, intrebarea ramane, fara ca un raspuns clar sa se poata lesne contura in viitorul apropiat, cel putin in peisajul educational din Romania : este homeschoolingul o alternativa reala la invatamantul traditional romanesc? Te invitam sa iti exprimi opinia pe forum, in topicurile dedicate acestui subiect controversat.

Studiu despre homeschooling-ul in Romania

Studiul Homeschooling-ul in Romania 2016 a fost desfasurat de catre MKOR Consulting intre 19 - 22 septembrie 2016, sub forma unui interviu structurat online la care au raspuns 1,700 de persoane. Obiectivele studiului au constat în identificarea principalelor percepții ale părinților români asupra homeschoolingului în paralel cu formele instituționalizate de învățământ, precum și asupra educației copiilor lor, în general.

MKOR Consulting, agentie de cercetare si studii de piata, a lansat un studiu despre un subiect fierbinte in ultima perioada si, evident, controversat – homeschooling, altfel spus, alternativa la invatamantul institutionalizat care presupune instruirea copiilor acasa si nu la scoala.

Homeschoolingul poate fi considerat ca fiind cel mai nou și cel mai vechi stil de învățare, în același timp. În timp ce copiii din familiile înstărite au fost școliți acasă cu profesori meditatori încă din vechime, această formă de învățământ a fost susținută în țara noastră chiar de Tudor Arghezi, carenu și-a dat copiii - Mitzura și Baruțu - la școală.

Educația acasă este un concept inițiat în Statele Unite, unde astăzi se estimează că peste 2.3 milioane2 de copii sunt educați în acest stil.

Argumente pro homeschooling

Părinții care au răspuns studiului nostru și ar alege sau au ales homeschooling pentru copiii lor, au menționat principalele motive pentru care educarea copiilor la domiciliu li se pare o idee bună:

Copilul este liber să înveţe ceea ce îi place, îl interesează, îl face fericit și independent (64%);
Copilul învaţă în ritm propriu, program flexibil (35%);
Stresul temelor, concurenţă nesănătoasă, sistemul de notare în sistemul tradiţional (22%);
Sistem tradiţional demotivant, încărcat, depersonalizant, inadecvat copiilor (20%);
Sistemul homeschooling este superior, eficient, adaptat, după metode moderne, oferind educaţie de calitate, acces la resurse şi şcoli în străinătate (20%);
Sistem tradiţional ineficient, rigid, perimat, de slabă calitate (19%);
Copilul este în siguranţă (16%);
Copilul învaţă prin experienţă, îşi dezvoltă abilităţi, se pregăteşte pentru viaţă (16%);
Consolidarea familiei (apropiere, coeziune, suport reciproc etc.), plăcerea de a educa (15%);
Profesori slab pregătiţi, incompetenţi (14.5%);
Responsabilitate totală a părinţilor, control (8.5%);
Copilul socializează real (5%);
Costuri mari în celelalte sisteme (3%);
Altele (7.5%).

Argumente contra homeschooling

Părinții care au răspuns studiului nostru și nu ar alege homeschooling1 pentru copiii lor, ne-au împărtășit principalele motive pentru care educarea copiilor în sistemul public — privat sau de stat — li se pare o idee mai bună decât educarea acasă a copiilor, în regim homeschooling:

Socializarea deficitară a copiilor (97%);
Incapacitatea părinților de a înlocui profesorii / școala (47%);
Sistemul homeschooling este încă nereglementat (29%);
Costuri ridicate percepute, prin limitarea accesului la muncă a unuia dintre părinți, precum și pentru activitățile diverse, materiale-suport, etc. (28%);
Metodă limitativă, care nu inspiră încredere (21%);
Lipsa competiției între copii (16%);
Lipsa de timp a părinților (14%);
Alte motive (11%).

Concluzii

Studiul Homescholling-ul în România 2016 desfășurat de MKOR Consulting și pornit de la o curiozitate proprie, a condus la o serie de concluzii cel puțin interesante, vis-a-vis de acest tip de educație, atât de controversat.

Se observă un interes ridicat asupra subiectului homeschooling în România, un număr foarte mare de persoane răspunzând invitației noastre, promovate în rândul grupurilor de părinți, cu ajutorul a două bloguri pentru părinț.

Se observă o similarite de motivații între părinții care au ales homeschooling și cei care au ales sistemul de învățământ privat, constând în evitarea sistemului de stat, în care nu au încredere.

Dintre părinții care au ales sistemul public - privat sau de stat - 52% ar fi dispuși să aleagă homeschooling, iar cei care nu ar alege educația acasă pentru copiii lor au ca motivație socializarea deficitară (95%) și incapacitatea părinților de a înlocui școala sau profesorii (47%).

Este legal si viabil homeschooling-ul in Romania? Ce cred parintii romani despre homeschooling? Ar trebui reglementat legal homeschoolingul în România? Ce tip de învățământ urmează copiii respondenților?