Sapte mituri despre meditare

Tema: Yoga | 0 | 8/6/2016

Exista sapte mituri generale despre meditare, care nu au fost sustinute de dovezi stiintifice.
Meditarea devine din ce in ce mai populara. Promovata adesea ca o modalitate sigura-foc de a reduce stresul, este de asemenea din ce in ce mai prezentata in scoli, universitati si corporatii.

in acest articol veti citi mai multe despre:
Meditarea umple un gol spiritual
7 mituri despre meditare
Mitul 1: Meditarea nu are niciodata efecte adverse sau negative. Te va schimba in bine (si doar in bine)
Mitul 2: Meditarea poate aduce beneficii oricui
Mitul 3: Daca ar medita toti, lumea ar fi un loc mult mai bun
Mitul 4: Daca tu cauti schimbare si dezvoltare personala, meditarea este la fel de eficienta
Mitul 5: Meditarea produce o stare de constientizare unica pe care o putem masura siintific
Mitul 6: Putem practica meditarea ca pe o tehnica pur stiintifica, fara inclinatii religioase sau spirituale
Mitul 7: Stiinta a aratat in mod neindoielnic cum meditarea ne poate schimba si de ce

Meditarea umple un gol spiritual

Meditarea umple un gol spiritual aducand speranta de a deveni un mai bun si mai fericit, intr-o lume mai pasnica. Totusi, faptul ca meditarea a fost initial desemnata nu sa ne faca mai fericiti, ci sa ne distruga sentimentul de eu individual - cine simtim si credem ca suntem in majoritatea timpului- este adesea trecut cu vederea in stiinta si in povestile din presa despre ea, care se axeaza aproape exclusiv pe beneficiile la care practicantii se pot astepta.

7 mituri despre meditare

Exista sapte mituri generale despre meditare, care nu au fost sustinute de dovezi stiintifice.

Mitul 1: Meditarea nu are niciodata efecte adverse sau negative. Te va schimba in bine (si doar in bine)

Adevarul: Este usor sa vezi de ce ar putea acest mit sa rasara. Pana la urma, stand in liniste si concentrandu-te la respiratia ta ar parea o activitate destul de inofensiva, cu un potential scazut de vatamare. Dar cand te gandesti cat de multi dintre noi, cand suntem ingrijorati sau infruntam circumstante dificile, facem fata mentinandu-ne foarte ocupati si cu putin timp de gandire, nu mai este chiar o surpriza sa realizezi ca statul fara distragere (a atentiei), doar cu noi insine, poate duce la emotii distrugatoare care se ridica la suprafata.

Totusi, multi oameni de stiinta au inchis ochii la consecintele cu potential neasteptat sau daunator ale meditarii. In cazul Meditarii Transcendentale, asta s-a intamplat probabil deoarece multi dintre cei care au cercetat-o au fost de asemenea implicati personal in aceasta miscare; in ceea ce priveste mentinerea atentiei, motivele sunt mai putin clare, pentru ca este prezentata ca o tehnica seculara. Cu toate acestea, ies la iveala dovezi stiintifice din studii de caz, observatii din experienta si din istoricul studiilor meditatorilor care arata ca meditarea poate fi asociata cu stres, efecte negative si probleme ale sanatatii mentale. De exemplu, un studiu a descoperit ca meditarea pentru mentinerea atentiei duce la un nivel ridicat de cortizol, un provocator biologic de stres, in ciuda faptului ca participantii au raportat subiectiv ca se simt mai putin stresati.

Mitul 2: Meditarea poate aduce beneficii oricui

Adevarul: Ideii ca meditarea este un leac pentru toti si toate ii lipseste baza stiintifica. „Hrana unui om este otrava altui om” a amintit psihologul Arnold Lazarus in scrierile lui despre meditare. Desi s-au facut relativ putine cercetari despre cum trasaturile individuale - precum varsta, genul sau tipul de personalitate- pot sa joace un rol in valorificarea meditarii, exista o constientizare crescanda ca meditarea actioneaza diferit asupra fiecarui individ.

De exemplu, ea poate furniza o tehnica efectiva de eliberare de stres in cazul indivizilor care se confrunta cu probleme serioase (precum a fi somer), dar are o valoare scazuta in cazul indivizilor mai putin stresati. Sau le poate fi benefica indivizilor depresivi care au suferit traume sau abuzuri in copilarie, dar nu altor oameni depresivi. Exista de asemenea cateva dovezi ca- alaturi de yoga- ea le poate fi de un folos deosebit prizonierilor, carora le imbunatateste starea psihologica de bine si, poate si mai important, favorizeaza un control mai bun asupra impulsivitatii. Nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca meditarea are beneficii variabile de la om la om. La urma urmei, practica nu a fost menita sa ne faca mai fericiti sau mai putin stresati, ci sa ne asiste in patrunderea in interiorul nostru si sa ne conteste in ceea ce credem ca suntem.

Mitul 3: Daca ar medita toti, lumea ar fi un loc mult mai bun

Adevarul: Toate religiile de pe Glob impartasesc credinta ca indeplinirea practicilor si idealurilor lor speciale ne va face oameni mai buni. Pana aici nu exista o dovada stiintifica precisa ca meditarea este mai eficace in a ne face, de exemplu, mai compatimitori decat alte practici spirituale sau psihologice. Cercetarile pe acest subiect au limitari si prejudecati metodologice si teoretice serioase. Majoritatea studiilor nu au grupuri de control adecvate si esueaza in general in a stabili asteptarile participantilor (de pilda, daca ne asteptam sa beneficiem din ceva, putem fi mai predispusi sa raportam beneficii).

Mitul 4: Daca tu cauti schimbare si dezvoltare personala, meditarea este la fel de eficienta- sau mai mult- decat a face terapie

Adevarul: Sunt foarte putine dovezi ca programul unui grup axat pe mentinerea atentiei de opt saptamani are aceleasi beneficii ca si participarea la o terapie psihologica conventionala- majoritatea studiilor compara mentinerea atentiei mai degraba cu o „tratare obisnuita” (ca si cum te-ai duce la medicul tau generalist) decat cu o terapie in doi. Desi interventiile pentru mentinerea atentiei sunt bazate pe grup, iar majoritatea terapiilor psihologice sunt efectuate pe o baza unu-la-unu, ambele abordari implica dezvoltarea unei constientizari crescute a gandurilor noastre, a emotiilor si a modului de a relationa cu ceilalti. Dar nivelele de constientizare probabil difera. Un terapeut ne poate incuraja sa examinam caracteristicile constiente sau inconstiente din interiorul nostru, in timp ce aceste lucruri pot fi greu de accesat intr-un curs in care acelasi tipar se potriveste intregului grup sau daca am medita noi insine.

Mitul 5: Meditarea produce o stare de constientizare unica pe care o putem masura stiintific

Adevarul: Meditarea produce stari de constientizare pe care le putem masura intr-adevar folosind diverse instrumente stiintifice. Cu toate acestea, dovezile per ansamblu sunt ca aceste stari nu sunt unice din punct de vedere fiziologic. Mai mult decat atat, desi diferite tipuri de meditare pot avea diverse efecte asupra constiintei (si a creierului), nu exista niciun consens stiintific referitor la care sunt aceste efecte.

Mitul 6: Putem practica meditarea ca pe o tehnica pur stiintifica, fara inclinatii religioase sau spirituale

Adevarul: In principiu, este perfect posibil sa meditezi si sa fii dezinteresat cu privire la conditiile spirituale ale practicii. Totusi, cercetarile arata ca meditarea ne determina sa devenim mai spirituali si ca aceasta crestere a spiritualitatii este partial responsabila de efectele pozitive ale practicii. Deci, chiar daca decidem sa ignoram radacinile spirituale ale meditarii, aceste radacini pot totusi sa ne acapareze, intr-un grad mai mare sau mai mic. In general, este neclar daca modelele seculare de meditare pentru mentinerea atentiei sunt total seculare.

Mitul 7: Stiinta a aratat in mod neindoielnic cum meditarea ne poate schimba si de ce

Adevarul: Meta-analizele arata ca exista dovezi moderate ca meditarea ne afecteaza in variate moduri, cum ar fi cresterea emotiilor pozitive si reducerea anxietatii. Totusi, este mai putin clar cat de puternice si de lunga durata sunt aceste schimbari.

Unele studii arata ca meditarea poate avea un impact mai mare decat relaxarea fizica, desi alte cercetari folosindu-se de o meditare de tip placebo contrazic aceste constatari. Avem nevoie de studii mai bune dar, poate la fel de important, ne trebuie de asemenea modele care sa explice cum functioneaza meditarea. De exemplu, cu terapia cognitiva bazata pe atentie nu putem fi inca siguri asupra ingredientului „activ”. Este meditarea in sine cea care cauzeaza efectele pozitive sau este faptul ca participantul invata sa faca un pas inapoi si devine constient de gandurile si sentimentele lui sau ale ei in preajma unui grup sustinator?

Pur si simplu nu exista o incercare de coeziune globala care sa descrie diversele procese psihobiologice pe care meditarea le pune in miscare. Pana nu putem cartografia efectele meditarii- atat cele pozitive, cat si cele negative- si identifica procesele care stau la baza practicii, intelegerea noastra stiintifica asupra meditarii este precara si poate duce usor la exagerare si la o interpretare gresita.

6 exercitii de respiratie pentru relaxare pe care trebuie sa le stie orice femeie

Controlul respiratiei pastreaza nu numai corpul si mintea intr-o stare de functionare perfecta, dar totodata, ajuta la scaderea tensiunii, genereaza senzatia de calm si relaxare, si daca stim ce sa facem cu plamanii nostri, ne ajuta in lupta impotriva stresului.

In timp ce efectele tehnicilor de respiratie in starile de anxietate nu au fost inca studiate pe larg (cel putin nu intr-un cadru clinic controlat), multi experti incurajeaza utilizarea respiratiei ca un mijloc de crestere a gradului de constientizare, sau pentru yoghinii dintre noi, atingerea starii de Zen.

Pentru a afla cum sa ne folosim respiratia in cel mai bun sens, Greatist a stat de vorba cu expertul in respiratie Dr. Alison McConnell, instructorul de yoga Rebecca Pacheco, si psihologul Dr. Ellen Langer. Dar fiti atenti: a respira cu usurinta nu este la fel de usor cum pare! Citeste pe larg: 6 exercitii de respiratie pentru relaxare pe care trebuie sa le stie orice femeie

Lectiile pe care ni le da budismul

Cand unii oameni se gandesc la meditatie, primul cuvant care le vine in minte este „budism”. Insa cei mai multi oameni stiu despre budism la fel de multe ca si despre nucleosinteza supernovelor. Scopul meditatiei budiste nu este suprimarea emotiilor daunatoare, ci invatarea modului in care apar, cum ne fac sa ne simtim si a influentei pe care o au asupra noastra pe termen lung ... citeste mai departe