Tipul de personalitate si bolile pe care le faceti

Tema: Medicina Generala | 0 | 27/3/2009

Tipurile de personalitate sunt genul de subiect pe care probabil il considerati frivol si asupra caruia este posibil sa aruncati o privire in timp ce rasfoiti o revista in sala de asteptare a medicului dumneavoastra.
Totusi, cercetarile recente sugereaza ca trasaturile personalitatii sunt mai semnificative decat se credea pana acum si ca pot juca un rol cheie in sanatatea dumneavoastra viitoare.

Studiile au aratat de mult timp ca oamenii care au tipul de personalitate A – ostili, foarte competititvi si nerabdatori – sunt mai predispusi fata de bolile de inima.

Insa in prezent, cercetatorii descopera ca o gama tot mai larga de personalitati si caracteristici sunt legate de o serie de probleme medicale, de la ulcer gastric si infectii virale la boala Parkinson.

Ce legatura are personalitatea cu bolile?

Oare tipul dumneavoastra de personalitate va poate imbolnavi? Probabil, daca acest aspect va ingrijoreaza prea tare!
Este un fapt larg acceptat ca experientele de la inceputul vietii joaca un rol cheie in formarea personalitatii. Cele mai multe dintre caracteristicile umane sunt legate si de gene, declara dr. Dean Hamer de la U.S. National Cancer Institute, somitate mondiala in domeniu.

De exemplu, comportamentul nevrotic este asociat cu gena serotoninei, sau 5-HTTLPR.
Modul in care personalitatea declanseaza apoi o vulnerabilitate crescuta sau rezistenta la boli este necunoscut, desi exista variate teorii in privinta asta. In continuare aruncam o privire asupra personalitatilor si problemele de sanatate asociate cu ele – si ce anume cred savantii ca se intampla.

TIPUL IMPULSIV
Poate va asteptati ca oamenii impulsivi sa fie expusi riscului de accidente, dar, de fapt, cel mai mare pericol pentru sanatatea lor este ulcerul gastric. Cercetatorii de la Finnish Institute of Occupational Health au studiat peste 4000 de oameni si au descoperit ca aceia care au o personalitate impulsiva au un risc de ulcer gastric de 2,4 ori mai mare.

Se crede ca oamenii impulsivi au tendinta de a reactiona la stres cu rate mai ridicate de acid gastric, declansand ulcere peptice.
Studiul efectuat la University of Wales a aratat ca impulsivitatea este asociata cu un control mai slab asupra alimentatiei.

TIPUL VOIOS
Una dintre cele mai surprinzatoare descoperiri este aceea ca oamenii veseli au sanse mai mari de a muri de timpuriu.
Copiii care au fost considerati de catre parinti si profesori ca fiind foarte veseli si avand simtul umorului foarte dezvoltat au murit mai timpuriu decat cei care erau mai putin veseli, declara cercetatorii de la University of California. Contrar asteptarilor, veselia si simtul umorului au fost invers proportionale cu longevitatea.

Una dintre teorii este ca oamenii mai veseli subestimeaza pericolele vietii si le poate fi mai greu sa se adapteze atunci cand lucrurile nu merg asa cum se asteptau.

TIPUL ANXIOS
Oamenii cu tulburari anxioase au un risc de trei ori mai mare de a fi tratati pentru tensiune ridicata. Un studiu de la Northern Arizona University a descoperit ca motivul poate fi reprezentat de hormonii stresului.

In acelasi timp, femeile cu anxietati fobice (fobii), cum ar fi frica de inaltimi, au un risc mai mare de boli de inima, tensiune ridicata si probleme cu colesterolul. Desi diferentele comportamentale – cum ar fi o tendinta mai mare de a fuma printre oamenii cu anxietatea mai mare – explica oarecum de ce se intampla astfel, ele nu ofera explicatii complete ale fenomenului.
Iata si alt lucru care poate crea ingrijorare: un studiu efectuat la University of Antwerp, Belgia - a descoperit ca, dupa zece ani de tratament al bolilor de inima, 27 la suta dintre cei care aveau o personalitate anxioasa decedasera, fata de numai 7 la suta din ceilalti.

TIPUL AGRESIV
Cei cu un tip de personalitate ostil sunt predispusi unei game largi de probleme grave de sanatate, concluzie sustinuta de o multime de cercetari.

Oamenii care sufera de arterioscleroza – adica au arterele ingustate – au un risc mai mare de a avea o personalitate ostila, conform unui studiu efectuat in Scotia pe aproape 2000 de barbati si femei.

Un studiu american a aratat ca tipul de personalitate agresiv este expus unui risc mai mare de inflamatii cronice in organism, ceea ce are legatura cu mai multe boli, printre care sunt si bolile de inima (inflamatiile sunt implicate in formarea depozitelor de grasime din interiorul arterelor).

Motivul poate fi faptul ca acest tip de personalitate are un nivel mai ridicat de proteine ale sistemului imunitar legate de inflamatii.
Alta teorie este aceea conform careia oamenii ostili reactioneaza mai repede si mai puternic la stres, atat din punct de vedere mental cat si fiziologic, ceea ce duce la cresterea tensiunii si a pulsului, avand drept consecinta o uzura mai mare a sistemului cardiovascular.

Tipul de personalitate furios are si nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca. Cercetatorii de la Ohio State University au creat mici rani pe bratele oamenilor sanatosi, iar dupa patru zile, numai 30 la suta dintre ranile pacientilor furiosi se vindecasera, fata de 70 la suta dintre ranile pacientilor calmi.
Tipul de personalitate agresiv este expus si unui risc mai mare de episoade recurente de depresii severe, conform unui alt studiu american.

TIPUL TIMID
Oamenii care sunt inhibati din punct de vedere social sunt mai vulnerabili in fata infectiilor virale, sugereaza cercetarile efectuate la University of California.
In cadrul studiilor efectuate pe animale, savantii au descoperit ca oamenii gregari (sociabili) au nodulii limfatici mai activi in protejarea organismului decat persoanele timide. Nodulii lifatici fac parte din sistemul imunitar al organismului si ajuta la distrugerea agentilor patogeni, precum virusii si bacteriile comune ale racelilor.

TIPUL OPTIMIST
Oamenii care vad intotdeauna partea buna a vietii, traiesc in medie cu 7,5 ani mai mult decat cei care sunt mai pesimisti, conform studiului efectuat la University of California.

Iar riscul de a muri timpuriu de o boala este cu 55 la suta mai redus in cazul oamenilor optimisti, sustin cercetatorii de la Wageningen University din Olanda, care au urmarit 1000 de oameni.

Exista o teorie conform careia optimismul mareste pofta de viata, in timp ce alta teorie sustine ca sociabilitatea mai mare joaca un rol important; iar acestea pot reduce nivelul hormonului stresului, denumit cortizol.
Cercetatorii de la Carnegie Mellon University din Pittsburgh sustin ca optimismul stimuleaza sistemul imunitar si ne protejeaza de stresul psihologic.

Un studiu american a aratat ca dupa o perioada de 30 de ani, oamenii optimisti aveau mai putine dizabilitati si mai putine suferinte cronice decat ceilalti.

TIPUL TACUT
Oamenii nefericiti (incadrati in tipul de personalitate D) au un grad inalt de suferinte emotionale, dar isi reprima in mod constient sentimentele – in consecinta, au un risc crescut de cancer si boli de inima. Iar dupa ce oamenii cu tipul de personalitate D fac boli coronariene, riscul lor de deces este mai mare, conform unui studiu efectuat la Harvard University.

Autorii studiului sugereaza ca acesti oameni nu au hormonii stresului bine reglati, ceea ce face ca inima lor sa bata mai repede, tensiunea sa le creasca si vasele de sange sa se ingusteze – iar toate acestea dauneaza sistemului cardiovascular. Acesti oameni pot avea sisteme imunitare slabite, deci fac mai multe inflamatii, ceea ce le afecteaza vasele de sange.

TIPUL METICULOS
Acest tip de personalitate este cel mai asociat cu viata indelungata, conform unui studiu efectuat la University of California. Are un efect semnificativ asupra longevitatii prin mentinerea unui nivel sanatos al tensiunii si al colesterolului, sugereaza cercetarile efectuate la Nottingham University.
Se crede ca oamenii meticulosi evita riscurile si au sanse mai mari sa adopte si sa pastreze un stil de viata sanatos.

TIPUL NEVROTIC
De parca oamenii nevrotici nu aveau deja o viata grea, acest tip de personalitate este asociat si cu astmul, durerile de cap, ulcerul gastric si bolile de inima, conform unui studiu efectuat la University of California.
S-a sugerat ca oamenii cu personalitate nevrotica folosesc adesea strategii care presupun un nivel mai redus de adaptare la realitate, se autoacuza adesea de ceea ce li se intampla si sunt plini de ostilitate, in loc sa caute ajutor si sustinere in jurul lor.
De aceea, ei devin mai stresati, ceea ce face ca sistemul lor imunitar sa fie mai putin eficient si sa aiba vulnerabilitate mai mare la boli. Alta teorie este cea conform careia oamenii nevrotici sunt mai predispusi starilor depresive, iar depresia slabeste sistemul imunitar.

TIPUL EXTROVERTIT
Ca si optimistii, extrovertitii au un risc mai mic de a face boli de inima, conform unui studiu efectuat la Milan University. Cercetatorii italieni au descoperit ca oamenii cei mai extrovertiti aveau un risc cu 15 la suta mai mic de imbolnavire.
Ei au si sanse mai mari de a-si reveni mai repede dupa o imbolnavire si sunt mai putin expusi infectiilor.

Conform unei teorii, ei folosesc strategii care presupun un nivel mai ridicat de adaptare la realitate, deci mai putini hormoni ai stresului. De asemenea, este mult mai probabil ca ei sa solicite ajutorul medicului cand au simptome de imbolnavire.
Insa dezavantajul lor este, conform cercetarilor efectuate la Yamagata University School of Medicine din Japonia, ca au sanse mai mari de a deveni obezi decat nevroticii.

Teoriile care explica acest lucru variaza de la diferentele comportamentale, conform carora extrovertitii au sanse mai mari de a fi sociabili deci sa manance mai mult, la explicatiile genetice.

TIPUL PESIMIST
Cei care se asteapta intotdeauna numai la rele descopera ca in privinta sanatatii, asteptarile lor se implinesc: pesimistii au un risc cu 19 la suta mai mare de a muri devreme decat optimistii.
Cercetatorii din America au descoperit si ca oamenii care au un nivel ridicat de pesimism si anxietate au un risc crescut de a face boala Parkinson dupa cateva decenii.

Ceea ce am reusit sa demonstram pentru prima data este faptul ca exista o legatura intre tipurile de personalitate anxios sau pesimist si aparitia ulterioara a bolii Parkinson, declara dr. James Bower neurolog la Mayo Clinic.

Ceea ce nu am reusit sa descoperim este explicatia acestei legaturi. Este inca neclar daca anxietatea si pesimismul sunt factori de risc pentru boala Parkinson, sau sunt legati de aceasta boala prin factori de risc comuni sau printr-o predispozitie genetica comuna.

Va recomandam sa mai cititi: