Sarea, zahărul, grăsimile și dependența cu care se imbogățesc giganții industriei alimentare și ne distrug sănătatea
O anchetă recentă de amploare, efectuată în industria alimentară, pare să fie de-a dreptul îngrijorătoare. Jurnalistul de la New York Times, Michael Moss, a dedicat trei ani și jumătate pentru a investiga modul în care companiile gigant din industria alimentară produc alimente care pun în pericol sănătatea noastră.
→ Iată cum zahărul, sarea și grăsimile - substanțe cu potențial de dependență - sunt introduse cu grijă în alimente...
Suntem consumatori de avengura ai alimentelor care ne distrug sanatatea
Junk food-ul este o varianta legalizata de narcotice
Zaharul, sarea si grasimile = trinitatea nesfintita a mancarii de proasta calitate
Zaharul, sarea si grasimile - substante care creeaza dependenta
Suntem consumatori de anvergura ai alimentelor care ne distrug sanatatea
Rezultatele unei anchete secrete facuta in industria alimentara din Statele Unite - se dovedeste a fi foarte inspaimantoare. Un jurnalist la New York Times, Michael Moss a petrecut trei ani si jumatate anchetand modul in care companiile gigant de produse alimentare obtin produse care ne pun in pericol sanatatea. El a intervievat sute de salariati, actuali si fosti ai industriei alimentare - chimisti, nutritionisti, biologi, tehnologi alimentari, directori de marketing, designeri de ambalaje si directori executivi.
Ceea ce a descoperit este inspaimantator: o industrie care munceste din greu, bazata pe oameni foarte bine platiti, inteligenti, profesionisti, cu totii determinati sa ne pastreze dependenta de "junk-food"; o industrie care se gandeste la noi nu in calitate de clienti, ci ca potentiali consumatori de avengura.
Junk food-ul este o varianta legalizata de narcotice
Cum le reuseste acest lucru gigantilor de produse alimentare? Teoria lui Moss este ca junk food-ul este o varianta legalizata de narcotice. Prin manipularea in mod deliberat a trei ingrediente cheie - sare, zahar și grasimi - care actioneaza la fel ca drogurile in drumul lor inspre zonele de placere ale creierului, industria alimentara si cea a bauturilor au creat o formula elastica pentru construirea unui proces fara sfarsit de produse profitabile.
Dupa cum explica Moss, formulele prin care junk food-ul creaza dependenta nu sunt accidentale, ci calculate si perfectionate de catre oameni de stiinta care stiu foarte bine ce fac. Sarcina lor este aceea de a stabili cantitatile exacte de zahar, grasimi sau sare care ofera garantia placerii totale a consumatorilor.
Zaharul, datorita vitezei cu care asalteaza creierul, este "metamfetamina alimentelor prelucrate", in timp ce grasimea este "opiumul" (un operator discret, ale caror efecte sunt mai putin evidente dar nu mai putin puternice). Fara sare, companiile de produse alimentare procesate nu ar exista.
Zaharul, sarea si grasimile = trinitatea nesfintita a mancarii de proasta calitate
Afirmatia lui Moss conform careia zaharul, sarea si grasimile sunt trinitatea nesfintita a mancarii de proasta calitate nu aduce absolut nimic nou in domeniu. Campanii de pe ambele maluri ale Atlanticului sustin acest lucru de zeci de ani! Dar dezbaterile legate de nutritie evolueaza. Atat in SUA, cat si in Marea Britanie, caracterizarea grasimilor saturate ca fiind un antichrist este contestata, si nu de catre industria alimentara, ci de catre oameni de stiinta si nutritionisti. De exemplu, o analiza recenta a studiilor stiintifice privind grasimile a concluzionat ca "nu exista dovezi convingatoare ca grasimile saturate provoaca boli de inima".
Problema este ca Moss nici macar nu face referire la acest aspect, el doar condamnand grasimea intr-un mod generic. Deci, se pare ca parerea lui despre alimentele naturale care o contin (cum ar fi: branza, smanatana, carnea rosie) este ca acestea sunt diavolul insusi reincarnat. Multi nutritionisti sunt de parere ca uleiurile industriale rafinate folosite la fabricarea chips-urilor si a puiului prajit sunt incontestabil daunatoare sanatatii, dar atacul lui Moss se indreapta impotriva grasimii.
Ad-Extra3:
Zaharul, sarea si grasimile - substante care creeaza dependenta
Intr-adevar, lipsa unei distinctii intre alimentele prelucrate daunatoare si cele naturale, care nu sunt considerate tocmai benefice este defectul cartii sale. Zaharul, sarea si grasimile sunt catalogate laolalta ca fiind substante care creeaza dependenta.
In ccea ce priveste consumul de zahar, Moss este de parere ca acest ingredient ar trebui consumat cat mai putin cu putiinta; in ultimii ani, prezenta tot mai cantitativa in alimentele alimentare procesate populare, cum ar fi cerealele pentru micul dejun, in mare parte a fost umbrita, chiar ascunsa de obsesia consumului de grasime. In prezent, putem fi cu totii de acord ca zaharul trebuie exclus din dieta.
Dar in cazul sarii, pe care Moss o condamna ca un dezastru dietetic, el greseste subliniind ca mai mult de trei sferturi dintre americani mananca sare provenita din alimente procesate. Unde este dovada care demonstreaza ca acest aliment pe care il avem in dietele noastre de mii de ani reprezinta o problema daca este consumat in cantitati mici?
A devenit intr-adevar cineva dependent de sarea care se adauga in mancarea gatita? In cele din urma, cititorul se intreaba daca lui Moss ii place cu adevarat sa manance sau daca, dupa atatia ani de interviuri cu personalul din industria alimentara, a inceput sa vada in aceasta un teren minat plin de substante amenintatoare.
Noi facem alegerile de sanatate
Cartea scrisa de Moss se bazeaza foarte mult (si uneori devine plictisitoare) pe interviuri cu persoane din interiorul industriei alimentare, dintre care unele povestesc modul lor de a evita propiile produse. Acesti oameni, alaturi de anecdote, il ajuta sa creioneze povestea, dar totdata incetinesc ritmul cartii, diminuand procesul de analiza. Moss isi considera cartea ca fiind un "apel de trezire la problemele si tacticile puse in joc de catre industria alimentara", si intr-adevar reuseste in mod stralucit sa evidentieze coruptia sistematica a intereselor celor din industria junk food-ului si a bauturilor. "Am fi naivi daca am crede ca ii putem face sa se comporte mai responsabil". "Singurul motiv pentru care ei exista este acela de a face bani!". Cititorii se vor intreba ei insisi ce crede Moss ca putem face cu privire la informatiile pe care ni le da despre industria alimentara si cea a bauturilor.
Cercetatorii englezi sunt de parere ca bauturile racoritoare care contin zahar ar putea creste riscul dezvoltarii cancerului de uter. Cercetarile au demonstrat ca un consum ridicat al acestor bautori… ... citeste mai departe
Ne-am fi dorit sa ne sfatuiasca sa consumam doar alimente neprocesate, sa evitam produsele de cofetarie si bauturile acidulate oferite de multitudinea de comercianti, sa ne incurajeze sa exploram alte puncte de vanzare - o alternativa tot mai bogata in sistemul nostru alimentar. In final, Moss concluzioneaza: "Or fi avand ei zaharul, sarea si grasimile de partea lor, dar, in cele din urma, noi suntem cei care fac alegerile!" De ar fi atat de simplu..
Despre sarea din alimente, cititi:
Semnal de alarma: sarea in exces afecteaza grav sanatatea copiilor!
Rolul alimentatiei in controlul hipertensiunii arteriale
Despre zahar, cititi
Cat zahar putem consuma zilnic pentru a nu face diabet si boli cardiovasculare?
Zaharul face tumorile sa creasca mai repede
Greutatea din timpul sarcinii si zaharul, pot influenta greutatea si sanatatea copilului
Nu da zahar bebelusului pentru ca este un aliment daunator
redactor: Mihaela V. - Toate drepturile rezervate desprecopii.com (c) 2024
sursa: theguardian.com si referinte WebMd.com
Ad-Extra3:
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Ultimile 1 comentarii
Asa este!!!!!!!Trezirea oameni buni!!!!!!!!!!!!!!!!!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII