Când copilul nu are încredere in el: cum îl ajutăm - sfatul psihologului
Când copilul nu are încredere în el, se simte mereu inferior și lipsit de putere. Cu toate acestea, noi, părinții, ne dorim să fim siguri că copilul nostru va fi pregătit pentru societatea din ce în ce mai competitivă și mai "dură".
Dorim, desigur, să-l ajutăm să fie sigur pe el și, mai ales, să aibă încredere în sine. Psihologii de la Desprecopii vă descriu primele indicii care sugerează că aveți un copil care are nevoie de ajutorul vostru și vă oferă sfaturi precise despre cum îl puteți încuraja și ajuta să aibă încredere în sine.
despre copilul care nu are incredere in el, veti citi:
Primele indicii ca aveti un copil care nu are incredere in el
Cum putem incuraja un copil care nu are incredere in el
Dacă se arată învins înainte de a începe ceva
Dacă greşeşte nu-l descuraja
Dă-i copilului şi a doua şansă.
Dacă nu îndrăzneşte să pună întrebări aflându-se într-un grup, deşi are neclarităţi
Rabdare si iar rabdare
Tot despre timiditate si incredere
Mai multe despre Psihologia Copilului
Primele indicii ca aveti un copil care nu are incredere in el
Va recunoaşteti copilul în urmatoarea descriere?
Se simte mereu inferior şi fără putere. Abandonează uşor în anumite situaţii care presupun un efort intens ( are voinţa slabă).
Se simte vinovat de fiecare dată când nu reuşeşte ceva. Se compară mereu cu alte persoane semnificative din viaţa lui şi orice piedică i se pare un eşec.
Nu-şi exprimă des părerea, preferă să asculte ideile altora şi să le urmeze. De aceea nu-i place să pună întrebări sau să raspundă atunci când e întrebat.
Lăsat singur aproape că nu ştie ce să facă, este mereu nemulţumit de ceea ce realizează.
Se adaptează greu la o situaţie nouă. Se teme să încerce ceva nou chiar atunci când un adult se oferă să-l ajute.
Este retras, nu se încumetă să iniţieze un joc cu alţi copii sau se teme să se joace într-un grup de teamă ca nu va reuşi să câştige.
Şi-a stabilit standarde prea inalte pe care greu le poate atinge.
Îşi poate exterioriza frustrările sau îşi atinge scopurile printr-un comportament agresiv (faţă de alţi copii sau faţă de sine), poate apela la minciună, furt.
Este extrem de preocupat pentru a fi plăcut şi acceptat de ceilalţi.
Nu este chiar un singuratic, este dependent de prezenţa altor persoane din jur chiar dacă uneori se mulţumeşte să stea deoparte.
Este gelos atunci când atenţia adulţilor este îndreptată către alt copil.
Nu se apară atunci când este certat sau agresat fizic.
Are tendinţa de a percepe doar partea neplacută a lucrurilor sau situaţiilor Nu vreau în excursie pentru că acei copii nu mă plac .
Cum putem incuraja un copil care nu are incredere in el
Dacă aveti un copil care se subapreciază si are o percepţie negativă asupra propriei persoane, atunci...
Scoateţi în evidenţă calităţile sale: Caracteristici ale aspectului fizic, calităţi morale. S-ar putea ca el să se fi obişnuit să-şi cunoască doar defectele sau să se simtă incapabil de a reuşi datorită lipsei de încredere şi apreciere a persoanelor importante din viaţa lui. Copilul are o imagine despre sine aşa cum este văzut de către ceilalţi.
Încurajati reuşitele copilului în mod corect chiar dacă sunt minore. De exemplu: Astăzi ai vorbit frumos cu vânzatoarea. Bravo. Nu exagerati cu laudele şi nu generalizaţi. Dacă de exemplu a spus corect poezia la grădiniţă, îi spunem: Ai reuşit să reciţi foarte frumos la serbare nu exagerăm spunându-i Esti cel mai talentat copil de la grădiniţă. Vei ajunge artist
Fiţi atenţi la sentimentele de gelozie şi rivalitate dintre fraţi. Apreciind prea des realizările unui copil acesta se va simţi în curând superior fratelui sau altui copil din casă. Încurajaţi în mod egal realizările fiecarui copil şi subliniaţi faptul că fiecare este unic în felul lui, cu calităţile şi defectele sale.
Dacă se arată învins înainte de a începe ceva, nu finalizează ceea ce şi-a propus, atunci....
Asigură-l de dragostea ta şi atunci când greşeşte. Nu-l ameninţa cu retragerea iubirii şi nu-l umili atunci când a greşit.
Încurajează-l să încerce realizarea unor activităţi care-i plac şi pentru care are aptitudini. Descoperă ce talente are copilul tău.
Orientează-l spre domeniile mai puţin competitive în care are şanse mai mari de reuşită. Încercând să facă ceea ce-i place va finaliza mai uşor ceea ce a început şi se va bucura de apreciere.
Ad-Extra3:
Dacă greşeşte nu-l descuraja
Destul se învinovăţeşte singur pentru fiecare greşeală. Explicaţi-i ce importante sunt greşelile în învaţare. Părinţii au experienţa vietii, pot vedea în ansamblu situaţia. De aceea trebuie să le explice şi copiilor că o simplă greşeală nu înseamnă sfârşitul drumului.
Încurajează-i activităţile intelectuale, curiozitatea de explorare. Cu fiecare experienţă nouă copilul învaţa ceva în plus şi ştiind mai multe se va simţi în stare să rezolve mai bine ce şi-a propus. De multe ori copilul se simte nesigur şi incapabil de a finaliza o activitate pentru simplul motiv că nu are cunostinţele necesare pentru a aborda situaţia respectivă.
Dacă refuză să realizeze o sarcină spunând Nu pot sau Nu ştiu atunci explică-i copilului că nu-i nimic ruşinos în a nu cunoaşte anumite lucruri. Învaţă-l cum se procedează, fii modelul lui, roagă-l să te ajute dându-i indicaţii precise.
Încearcă să comunici cu el, întreabă-l care sunt motivele pentru care nu poate să facă un lucru. Poate şi-a pierdut interesul, poate nu se simte în stare, poate e prost dispus sau obosit, etc.
Dă-i copilului şi a doua şansă
Ajută-l să încerce din nou.
Dacă refuză să se integreze într-un grup, preferă să stea deoparte şi să privească, atunci...
Lasă-i timp să se obisnuiască cu persoanele noi. Fii alături de el dacă are nevoie de prezenţa ta până se simte în siguranţă. Dacă nu se dezlipeşte de tine, atunci acordă-i un timp (de exemplu 10 minute) şi anunţă-l că după expirarea timpului trebuie să pleci. Precizeză-i şi când te întorci. Respectă ce ai promis.
Învaţă-l cum să înceapă o conversaţie cu un copil. Mergeţi la un copil mai mic sau mai singuratic şi începe tu discuţia.
Copilul este dornic să relaţioneze cu alţi copii dar nu se simte în stare. Îşi imaginează că orice încercare de a intra în vorbă cu copiii sau de a se juca se va termina prost. Dacă intră în joc vrea să câştige cu orice preţ şi se teme de eşec. De aceea, antrenează-l în jocuri care nu presupun competiţie. Încurajează participarea la joc şi colaborarea cu ceilalţi.
Dacă nu îndrăzneşte să pună întrebări aflându-se într-un grup, deşi are neclarităţi
Dacă nu îndrăzneşte să pună întrebări aflându-se într-un grup, deşi are neclarităţi, atunci întinde-i o mână de ajutor: Am impresia că vrei să întrebi ceva sau atunci când în sfârşit îşi face curaj şi întreabă ceva, îi spunem: E foarte interesantă întrebarea ta, am să mă gândesc la asta .
Chiar dacă copilul nu are încredere ca va reuşi în stabilirea de relaţii sociale (să-şi facă prieteni noi, să se integreze în grupa la grădiniţă) totuşi noi, părinţii, nu trebuie să ne descurajăm şi să-l ţinem pe copil deoparte de mulţimea de copii. Invită copii de vârsta lui la o aniversare, invită prieteni de familie cu copii mici.
Învaţă-l să se apere atunci când este atacat verbal sau fizic. Imaginaţi-vă diverse scenarii şi repetaţi-le acasă, printr-un joc de rol. Ce faci atunci când cineva îţi vorbeşte urât? Sau te loveşte?
Dacă manifestă tulburări de comportament când nu-i reuşeşte ceva (se trânteşte pe jos, ţipă, loveşte, trişează, se pedepseşte singur) atunci...
Nu te lăsa impresionat de manifestările violente ale copilului.
Atrage-i atenţia doar că depaşeşte anumite limite.
Ignoră-i comportamentul deficitar dar nu şi sentimentele. Lasă-l să-ţi povestească ce s-a întâmplat, ce simte el. Poate să spună: Sunt supărat că nu am câştigat eu. Altădată nu mai joc'. Povesteşte-i şi tu o experienţă asemănătoare, prin care ai avut un eşec şi cum ai reacţionat atunci. Înţeleg foarte bine ce simţi, şi mie mi se intamplă să mă supăr tare atunci când nu reuşesc ceva. Uite cum fac eu să mă simt mai bine . Explică-i că este firesc să şi pierzi într-un joc dar ce contează este de fapt plăcerea jocului.
Ajută-l să-şi exteriorizeze furia în mod verbal evitând astfel descărcarea nervoasă într-un comportament agresiv faţă de sine sau de alţii.
Ajută-l să comunice, să se facă înţeles. Copilul apelează la forţa fizică sau la minciună atunci când nu se simte capabil să-şi atingă scopurile altfel. Mai ales copiii care încă nu reuşesc să se exprime verbal foarte bine simt că nu se pot integra într-un grup de copii şi atunci se impun prin agresivitate.
Îndreaptă-i atenţia către o activitate pozitivă cu şanse mari de reuşită care să-i consume energia fizică.
Rabdare si iar rabdare ....
- Nu te lăsa cuprins de furie şi nu-ţi pierde cumpătul. Chiar dacă o palmă dată copilului ne face să ne simţim mai bine, acest gest nu are nici un rol educativ. Dimpotrivă, copilul va învăţa de la noi că autoritatea o deţine cel care are forta fizică mai mare şi nu va ezita să fie agresiv în viitor cu copiii mai mici (de exemplu).
Tot despre timiditate si incredere, mai cititi:
Timiditatea: cum sa ii ajutam?
Copilul timid la scoala
8 moduri de a ajuta un copil timid
Cum ajutam un copil timid?
Mai multe despre Psihologia Copilului
Ce trebuie sa stie mamele despre baieti?
Cind vine celalalt pe lume
Disciplina copilului, un subiect controversat...
Copii avantajati la scoala si in viata
A negocia cu copiii
Copiii si internetul...
Auto-indentificarea: Cine sunt eu?
Pregatirea copilului pentru societate
Cand copilul nu are încredere în el...
Despre copilul timid
Crizele de isterie ale copilului
Cand copilul nu vorbeste
Agresivitatea copilului
Comunicarea cu adolescentii - 5 sfaturi pentru a o imbunatati
Mai multe despre psihologia copilului aici >
Forum si consiliere psihologica
Cabinetul Psi - Psihologie
Forum specializat de psihologie. Intrebari si raspunsuri la intrebarile ce ne framanta.
autor: Psiholog Carmen Ghilescu, in exclusivitate pentru desprecopii.com. Toate drepturile rezervate © Desprecopii.com 2024
Ad-Extra3:
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Ultimile 7 comentarii
fetita mea a venit de la gradi ieri si mi s-a plins ca sunt 2 colege care o urmaresc la veceu si rid de ea. Nu e pt prima data cind imi spune ca aceste fete isi bat joc de ea. Am trecut prin asa ceva si eu la scoala si mi-a fost foarte greu, se ajungea sa iau batae de la o fata grasa cu rigla sau cu creionul de guma si sa incerc sa fug asa ca sa nu se zica despre mine ca sunt fricoasa, apoi veneam acasa si refuzam sa ma duc la scoala. Apoi am schimbat scoala pe alta in alta parte si toata viata ma simt o tradatoare ca as fi fugit de acolo unde nu m-am ispravit. venind la situatia cu copilul meu , nu stiu cum sa fac, cum sa procedez. Ma doare prin ce trece copilul meu. Am de gind azi sa le urechesc pe fetele celea cind imi duc copilul la gradinita. Rog un sfat potrivit daca stie cineva cum sa procedez in situatia mea, pina la urma imi dau seama ca e vorba de copii, de invidie, dar trebuie sa iau o atitudine. Multumesc
NU STIU DACA VEI CITI ACEST RASPUNS....scutur-o si pe educatoare si pe parintii acelor copii. si daca trebuie cearta-i si pe copii abuzatori. mai poti incerca pe langa discutiile cu fetita ta si sa o dai la un sport care sa ii sporeasca incerderea in ea ( eu as sugera ceva autoaparare :) ). nu este permis un asemenea comportament. multa bafta si sananate fetitei
Multumesc pentru articol. Este foarte folositor ! Va doresc sa aveti parte de un weekend minunat alaturi de cei dragi !
buna ziua, am si eu o intrebare,am un baietel de 7 ani care de ceva timp sau produs carevai schimbari,adica a devenit rusinos sfios, retras,nici nustiu cum sa ma exprim,acasa e copil normal, e energic galagios sotios in schimb cum iese in societate se schimba automat dupa caracteristicile de mai sus, ziceti mi Va rog ce as putea sa fac sau cum sai explic ca nu e normal acest comportament ar trebui sa fie mai curajos , mai indraznet
am doua fetite de 8 si 4 ani.am o mare problema cu cea mare nu vrea sa stea la scoala este clasa doua invata bine dar nu stiu ce se intampla cu ea.am stat in clasa intai cu ea la inceput vreo luna jumate dupa aceea a stat singura pana prin mai cand a inceput sa panga,sa tipe ca nu mai sta fara mine.am ramas iar cu ea pana la sfarsit de an.acum in clasa a doua la fel nu vrea sa stea deloc.am stat iarasi cu ea pana la sfarsitul lui noiembrie dupa care am reusit sa o fac sa stea singura.de o saptamana iarasi nu mai vrea sa stea singura la scoala imi spune sa stau cu ea sa lase doamna usa deschisa sa ma vada ca ii e frica ca plec cauta diferite metode sa stea acasa cum ar fi ma doare burta,capul,mi-e rau plange ,tipa nu stiu ce sa mai fac daca puteti sa ma ajutati cu un sfat.nu stiu unde am gresit
consider f interesant tot ceea ce scrie in articol si cu toate astea eu tot nu stiu de ce gresesc in continuare in cresterea baietelului meu de 9 ani.cred ca e foarte dificil sa cresti un copil in ziua de astazi si sa-l educi asa cum trebuie.sper ca intr-o buna zi sa fiu multumita de rezultatele lui.nu stiu sunt foarte dezamagita de faptul ca nu stiu cum sa-mi stapanesc nervii cand imi face cate ceva.
articolul este f interesant;cu fata nu am avut probleme, este dotata de la natura cu un optimism puternic; baiatul are o usoara tendinta spre depresivitate tinuta sub control;l-am incurajat in actiunile sale si l-am laudat destul; a vrut sa-si faca un avion, i-am propus sa se inscrie la aeromodelism, a ajuns la un concurs national de aeromodelism, a vrut sa-si faca un vapor dar ii trebuia spatiu si nu aveam in apart destul; a renuntat, a vrut sa-si faca boxe si amplificator, s-a documentat de pe net si a reusit sa-si faca o pereche de boxe care concurau pe cele facute de unele firme. i-a invatat si pe altii; actualmente se mandreste cu boxele lui pe care le inchiriaza la diferite petreceri. a vrut sa se faca pilot; nu i-am zis niciodata nu dar pe masura ce crestea si-a dat seama k nu corespunde fizic, avand astm, dar urmeaza scoala de piloti amatori de la Baneasa; a invatat sa schieze si se va duce in cantonament in Parang in febr. l-am incurajat tot timpul si i-am apreciat calitatile de inventator. e in zodia gemeni, semn de aer; ii place sa se aventureze acolo unde putini au curaj; era acrobat de mic, se suia pe biblioteca si mergea pe ea fara sa cada, imi pare rau k nu s-a facut dansator sau sportiv; are un puternic simt al echilibrului, al ritmului si orientarii in spatiu.
Foarte educativ, cel putin pentru mine, care am doua gemene! Merci!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII