Pregătirea copilului pentru societatea de mâine: despre a fi, a deveni, a da și a primi. Cum ne adaptăm stilul de parenting la personalitatea copilului
Educația copilului începe chiar din prima zi după naștere. Fiecare copil se naște cu o zestre genetică, dar și cu una psihică, ce se remarcă prin modul în care își manifestă plăcerile și neplăcerile. Limbajul lui este limitat și nu știe să-și stăpânească emoțiile, exprimându-și deschis tot ce simte.
Prin educație, i se formează personalitatea, definită în manualele de psihologie ca fiind combinația unică, pentru fiecare individ, a componentelor de temperament, caracter și aptitudini. Psihosociologul de la Desprecopii vorbește pe larg despre a fi, a deveni, a da și a primi.
- veti citi:
Despre despre a fi, a deveni, a da si a primi - cu copilul tau
Copilul si A fi.
Copilul si A deveni.
Copilul si A da si a primi.
Cum se descopera talentul unui copil?
Parintii isi invata copilul despre emotia naturii
Suntem raspunzatori pentru felul in care construim lumea de maine a copilului nostru
Cei 7 ani de acasa: norme si valori esentiale pentru succesul viitorului copilului
Importanta familiei in educatiei copilului
Sfaturi de parenting care merita citite
Forum de psihologia copilului
Despre a Fi, a Deveni, a Da și a Primi - Împreună cu Copilul Tău
Fiecare copil se naște cu o zestre genetică, dar și cu una psihică, ce se remarcă prin felul în care își manifestă plăcerile și neplăcerile. Limbajul său este limitat și nu știe să-și stăpânească emoțiile, arătându-ne deschis tot ce simte. Prin educație, personalitatea lui se formează, definită în manualele de psihologie ca fiind combinația unică pentru fiecare individ a componentelor de temperament, caracter și aptitudini.
Psihosociologul de la Desprecopii discută pe larg despre complexitatea proceselor de a fi, a deveni, a da și a primi în contextul dezvoltării copilului. Acest dialog despre creștere și evoluție subliniază importanța unui mediu educațional adaptat nevoilor individuale ale fiecărui copil, care să-i permită să-și exploreze și să-și exprime liber emoțiile și personalitatea.
Copilul si A fi.
Felul de a fi - vesel, suparacios, vioi, domol si asa mai departe tradeaza firea sau temperamentul care este un dat, copilul nascandu-se cu anumite trasaturi psihice. Acestea nu pot fi schimbate dar, daca ele sunt accentuate alunecand spre extreme, se pot ameliora prin educatie. De exemplu, daca copilul este timid, se intrevede riscul ca el sa piarda sansele pe parcursul vietii, din lipsa curajului de a actiona.Va trebui sa invete comportamentul potrivit pentru a reusi. Va fi invatat ce sa faca si cum sa faca, va fi stimulat sa incerce din nou, pana cand va reusi si pana cand se va simti in largul lui realizand acea activitate.
Laudarea reusitei, chiar cu un simplu bravo , ii va consolida increderea in sine. Pentru copilul incapatanat, sau cu alte manifestari negative, ce impiedica buna comunicare si obtinerea de rezultate optime, educatia va fi in sensul inhibarii atitudinii respective. I se va spune ce comportament se asteapta de la el, i se va repeta, va exersa, va fi mustrat, pana cand va adopta comportamentul dezirabil ce va deveni obisnuinta.
Copilul si A deveni.
Prin slefuirea trasaturilor native, educatia are scopul de a armoniza gandul, cuvantul si fapta copilului. In conditii ideale, educatia poate crea un om cu caracter care spune ce gandeste si face ceea ce spune ca face. O educatie negativa, antisociala - poate prin contactul cu un anturaj neadecvat - genereaza lipsa de caracter a omului care una gandeste, una zice si alta face. Atentie insa la puterea pe care o are exemplul personal. Pentru ca la inceput copiii invata prin imitatie, este foarte important ca cei ce fac educatie sa se poarte asa cum pretind de la cei mici.
Ad-Extra3:
Copilul si A da si a primi.
Temperamentul si caracterul dau date despre cum suntem cu adevarat si care ne este imaginea publica (sau cum ne vad cei din jurul nostru). Dar ce oferim si ce primim pentru a intra in relatie unii cu ceilalti, cu societatea in care traim? Aceasta legatura a da si a primi este realizata in mod ideal de aptitudini. Spun in mod ideal pentru ca o parte din cei ce fac educatie indruma copilul sa-si urmeze vocatia, o alta parte insa alege alte criterii de indrumare, de exemplu cerintele pietei muncii, activitatile cotate ca fiind furnizoare ale unui standard de viata mai ridicat decat pare a se putea atinge prin vocatia copilului respectiv.
Cultivarea aptitudinilor (talentelor) pana la a practica o anumita activitate cu inalt profesionalism, sau cu arta, poate duce la alegerea profesiei care coincide cu pasiunea (cu hobby-ul), ceea ce va face ca munca sa nu fie niciodata truda si satisfactia muncii sa se transforme in fericire.
Exersandu-va talentele cu perseverenta, se intampla ca dupa un timp ideile sa vina cu tot mai multa usurinta si rezultatele activitatii respective sa fie tot mai bune calitativ, peste media celor care nu au talentul respectiv. Produsul muncii persoanelor talentate devine solutie pentru necesitatile semenilor si acest lucru il face util, dorit si apreciat pentru calitatea lui, deci va aduce si bani, reputatie, poate chiar faima.
Cum se descopera talentul unui copil?
Aptitudinile sau talentele stau in stare latenta pana cand incercarea unor activitati le scot la suprafata. Educatorii stiu sa le identifice interpretand indemanarile copiilor afisate in jocurile specifice varstei. Chiar si la varsta adulta ne mai descoperim inca talentele ascunse. Nu conteaza ca avem un singur talent sau mai multe, ca avem mai putine sau mai multe talente decat ceilalti, ca nu avem aceleasi talente orice ar fi, fiecare dintre noi este unic si valoros in felul sau. Si apoi, ce ar fi daca toti am avea aptitudini pentru aceleasi activitati? Cine ar mai face celelalte lucruri cu placere si indemanare?
Educatia nu presupune stergerea trasaturilor native si imprimarea altelor noi. Educatia are menirea de a corecta trasaturile exagerate, deplasate mult spre o extrema sau alta. Educatia stimuleaza sau inhiba caracteristicile psihice, echilibrandu-le si pregatindu-l pe viitorul adult pentru a se armoniza cu societatea in care traieste, asa incat sa se manifeste in siguranta, fara a-i incalca regulile. Educatia asigura insusirea atitudinii corespunzatoare conditiei de om civilizat, capabil de reusita personala, fara a periclita reusita semenilor sai. Cum realizeaza parintii si educatorii toate acestea?
Observand exteriorul copilului (comportamentul), ei descifreaza interiorul (gandurile si sentimentele). Iar penru a schimba interiorul la care nimeni nu are acces, se actioneaza tot asupra exteriorului. Iata de ce. Exteriorul si interiorul omului nu folosesc acelasi limbaj. Ceea ce inseamna ca ne exprimam in relatiile cu semenii nostri prin cuvinte, mimica, gesturi, atitudine. Dar pentru ca toate acestea sa fie intelese de structura noastra interioara, le decodificam si le transformam apoi in limbajul psihicului, limbaj ce consta in idei si in imagini care au simbolismul specific culturii din care facem parte fiecare.
Deci modalitatea in care se actioneaza asupra exteriorului trebuie sa fie atent aleasa, astfel incat sa aiba incarcatura simbolica ce va transmite mesajul adecvat catre structura psihica (interioara).
Parintii isi invata copilul despre emotia naturii
In mod intuitiv, parintii isi invata copiii sa se poarte cu grija fata de vietatile mici (cum sunt furnicile, de exemplu), sa paseasca fara sa le calce, prevenind astfel dezvoltarea sentimentelor de cruzime si nepasare. Mai mult, ei stimuleaza comportamentul de ocrotire care repetat - cultiva (in interior) sentimentele de dragoste si respect fata de tot ce este viu.
Astfel, pe tot parcursul copilariei, continuand apoi in adolescenta, se modeleaza componentele personalitatii (temperament - caracter- aptitudini). La varsta adulta, personalitatea este deja formata si schimbarile sunt dificil de acceptat. De aceea sunt decisivi cei sapte ani de acasa si este foarte importanta educatia de pana la varsta majoratului, varsta care nu a fost aleasa deloc in mod arbitrar.
Suntem raspunzatori pentru felul in care construim lumea de maine a copilului nostru
Suntem, in concluzie, raspunzatori pentru felul in care arata societatea in care traim, pentru prezentul si viitorul nostru. Omul este cel mai complex computer, programabil pentru armonie si echilibru sau pentru dezechilibru incontrolabil, dotat insa spre deosebire de calculatoarele obisnuite - cu puterea de a decide in privinta alegerii pe care o face.
Cititi acest topic de discutie foarte interesant: Fiecare copil e exceptional...in felul lui
Cei 7 ani de acasa: norme si valori esentiale pentru succesul viitorului copilului
Este adevarat ca nu prea mai exista cei 7 ani de-acasa, deoarece copiii sunt inclusi în diverse forme educationale inca de la varste mult mai fragede, ramane ideea de la baza acestei expresii: normele de conduita se invata din familie. Scoala si alte medii educationale nu pot ulterior decat sa confirme si sa consolideze normele deja deprinse din familie.
Să ne imaginăm două scenarii diametral opuse în acelaşi decor: la restaurant. În primul dintre ele, copilul stă la masă, lângă părinţi, cu spatele drept şi coatele pe lângă corp, mânuieşte cu dexteritate şi cunoaştere toate ustensilele de lângă farfurie, mulţumeşte politicos chelnerului pentru orice serviciu şi contribuie în mod adecvat la conversaţie. În al doilea scenariu, copilul strigă pînă acoperă muzica ambientală a restaurantului, aleargă prin sală şi printre picioarele mesenilor, varsă pe faţa de masă supa şi paharul cu vin al mamei, îi pune piedică chelnerului în momentul când acesta aduce cafelele.
Trebuie să recunoaştem că ambele scenarii par exagerate. Puţini copii se comportă ca şi cum tocmai ar fi ieşit de pe porţile unui colegiu englezesc de bune maniere, cum la fel de puţini sunt, probabil, şi cei care l-ar fi inspirat pe Caragiale pentru reeditarea lui „Domnul Goe”. Între aceste două improbabile extreme are loc o provocare – uneori dificilă – a părinţilor în dorinţa lor de a le oferi copilului ceea ce este cunoscut generic drept „cei şapte ani de-acasă” citeste mai departe aici.
Despre importanta familiei in educatiei copilului merita citit si
Mita si recompensa in educatia copilului
Importanta familiei in procesul de invatare
Copiii au nevoie de disciplina
10 metode de a creste un copil rasfatat - si cum va puteti schimba abordarea asupra disciplinei copilului
6 sfaturi de parenting care merita citite:
Copilul meu nu ma asculta - sau despre cum setam reguli care sa fie respectate
Nu cumpara copilului tau o masina, daca il iubesti
Doar un copil? Iritantele conceptii cu care se confrunta parintii cu un singur copil
Cum sa-ti ruinezi copilul pe viata: 10 sfaturi
Ce fac adolescentii online: riscuri si pericole de care trebuie sa stie parintii
Copilul-rege (printisor): afla daca ai si tu unul acasa
Forum dedicat psihologiei copilului
Cabinetul PSI: Arta cunoasterii umane. Intrebari si raspunsuri date de profesionisti si cunoscatori.
Va asteptam pe forumul special: PARENTING - sau despre meseria de parinte
autor: Luana Ungureanu-vanDijk, Psiholog, Utrecht Olanda - in exclusivitate pentru Desprecopii.com
Toate drepturile rezervate 2024
referinte
psychologytoday.com
Ad-Extra3:
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Ultimile 1 comentarii
Foarte frumos spus
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII