salutare la toata lumea sunt o mamica a unui copil de 1an si 3luni,sotul meu e bulgar eu sunt romanca traim in spania copilul va marge la gradinita la toamna de aceea imi fac probleme.momentan vorbim romana si bulgara copilul intelege ambele limbi,problema mea e ca va trebui sa invete si spaniola.astept comentari pe aceasta tema.Multumesc mult
e foarte interesant subiectul ista am o nepotica ce stie trei limbi si nu le imbina una cu alta daca o intrebi inucraineana ,i ucraineana iti rasp daca inrebi in romana asa iti rasp si daca o itrebi in spaniola la fel si eu am u baietel de 1 an si 3 lunisi am e gand sa-l invat la fel bafta
ma intereseaza acest subiect foarte mult.La facultate ne-a povestit proful un experiment al unui psiholog american care avea 2 copii si vorbea cu ei numai engleza;mama lor era de origine franceza si vorbea cu copii numai franceza,mai tarziu aceasta familie a angajat o dadaca de origine germana care vorbea cu copii numai in limba germana.Cand copii au inceput sa mearga la scoala puteau liber si fara ca sa depuna vre- un efort, sa vorbesca toate trei limbi si fara sa -si fi afectat vreun proces psihic al lor doar asta consider important caci nu dorim sa stam cu copii la evidenta la logoped.Dar imi pun intrebarea ce ramine cu copii care sunt educati de doar un parinte si vrea ca copilul lui sa posede 2 limbi?comentati va rog
Am citit mesajul dv. si m isa parut deosebit de actual.sunt in Spania de jum.an cu fetitza mea de 2 ani jum. Ea merge la gradinitza,shi problema cea mai grava pentru mine a fost ca ea inca nu vb.bine romaneste simi era teama ca va face un amestec de limbi,ca nu va invatza bine nici romaneshte nici spaniola.Acum spaima mi-a mai trecut,des mai scapa si vorbe spaniole,dar in general vorbeshte romaneshte.Ma stradui sa vorbesc cu ea cit mai corect romineshte si in nici un caz nu voi vorbi cu ea acasa in spaniola.mult succes la totzi.
Ma intereseaza foarte mult acest subiect, deoarece sunt mamica a 2 copii, un baietel de 4 ani si jumatate si o fetita de 1 an si 3 luni. Cunosc destul de bine limba engleza si mi se pare important sa o invete si ei. Problema este ca baiatul nu vrea cu nici un chip sa raspunda incercarilor mele de a-l invata, iar fetita probabil ca este prea mica. Am vorbit intr-o zi cu ea in limba engleza, iar ea se uita mirata la mine: se vedea clar pe fata ei ca nu stia ce se intampla cu mine. Nu stiu daca sa renunt pentru o vreme si sa incerc mai tarziu sau sa continui sa vorbesc cu ei in limba engleza si sa sper ca efortul meu nu este in zadar. Pareri? Multumesc.
buna. de mult caut un site cu subiectul acesta.locuiesc in irlanda,baietelul meu merge la gradinita aici.are 3 anisori dar practic nu vorbeste bine nici o limba.intelege ce se vorbeste cu el in romana dar mai mult de 2 cuvinte nu leaga.repeta dupa noi orice cuvint dar singur nu face propozitii.vorbim si engleza cu el si o intelelege chiar daca nu totul ,dar citeodata am observat ca amesteca limbile.ce putem face ?ar fi trebuit sa vorbeasca pina acum.am fost cu el la dc pe cind avea 2 ani si jum,dar era prea deveme sa se pronunte in privinta lui.credeti ca e cazul sa-mi fac griji mai mari?invata repede orice ,stie sa se joace si la calculator dar nu vorbeste cum trebuie.va rog ajutati-ma cu un sfat.multumesc
Domnule Coman,am citit articolul dumneavoastra si este interesant...Nu am inteles foarte bine despre limba materna a scolii(caracterul unei scoli cu predare in limba germana,nu este matern.)dar cred ca intr-adevar, din doi parinti diferiti ca nationalitate copilul trebuie sa vorbeasca ambele limbi.Insa cand copilul creste si se dezvolta ca un cetatean al unei tari,ce ar putea sa spuna el ca este de fapt,roman sau maghiar...Din Romania se vor pierde identitatile si cred ca este pacat.Romanii au o istorie bogata in personalitati si nu cred ca ar trebui sa spuna decat ca este roman,pentru mandria acestei tari.Poate fi si mandria Ungariei dar din ce am inteles,copii sunt nascuti pe teritoriul Romaniei.Eu nu as vrea sa spuna ca este altceva, daca acest copil este nascut aici,fie si din doi parinti diferiti.Al meu trebuie sa vorbeasca bine si engleza,franceza si germana,dar insist,educatia lui este data in Romania si asta inseamna mult.Din constatarile mele,in alte tari educatia difera si am observat des acest lucru.(prefer o educatie din Romania,ma refer la deschiderea culturala a acestei tari,la lipsa de superficialitate,dar in America ca si in Anglia unele scoli sunt mai grele si lipsite de superficialitate ca aici)
Chiar daca pleaca in lume se va remarca datorita educatiei.Provin chiar eu din doi parinti diferiti,dar vreau sa cred ca sunt romanca.Am auzit un prieten(american)din America care se simte in suflet roman,dar prefera sa fie cetatean american.Despre suflet ce credeti,are vreo valoare?Dupa unele cazuri multi romani au facut casatorii dintr-un anumit interes(v.saracia,sau altele),nu din dragoste.Asa se naste internationalismul care nu este rau,depinde doar cum il faci.Trebuie facut cu dragoste.Respect Ardealul,Romania ca si o alta tara.Vorbesc limba acelei tari(ca si altele) mai bine ca limba materna,insa sunt romanca si imi place ca sunt.Cu mult respect.Cred si eu ca o femeie nu poate jigni un barbat...Rabdare si succes.
A fost a vreme in care am dezarmat si-am crezut ca nu voi reusi sa-mi invat copilul romineste. Fetita s-a nascut in UK, are 6 ani, iar eu am fost constrinsa sa-i vorbesc numai in engleza din motive pe care n-am sa le dezvalui.Mai tirziu, asa cum se mentioneaza in articolul d-voastra, desi am incercat s-o invat limba mea materna, totul a capatat un aer fals, nenatural...Multumita eforturilor si sfaturilor unor parinti afalti in sitatii similare sint pe punctul de a depasi acest handicap, iar fetita, mindta de realizarile ei, si incintata cind vede cit de fericita ma face cind vorbeste romineste, declama: iesi pupucule de sub pat, iesi pupucule iesti...si asa mai departe. Incerca sa nu-i corectez greselile ca sa n-o dezarmez, cel putin la inceput. Stiu acum cu ce trebuie sa ma inarmez:RABDARE SI STARUINTA! Multumesc inca o data.
Am citit articolul dvs. si mi s-a parut deosebit de interesat, mai ales ca baietelul meu trece priuntr-o perioada dificila din acest punct de vedere chiar acum. Am venit in Canada de 3 saptamani si de 2 saptamini baiatul meu merge la scoala aici. Suntem in Toronto, deci scoala se face in lb. engleza. Problema este ca avand 7 ani si 4 luni l-au inscris direct in clasa a-II-a, desi in Romania nu facuse deloc scola. La asta se adauga problema limbii, necunoscand engleza decat la nivelul a catorva cuvinte. Ii este extrem de greu.
Articolul citit ia in discutie copii de varste fragede, 3-4 ani, insa noi am trecut de acesta varsta. Baiatul meu stie sa alfabetul de la camin, dar in lb. romana. Ii este foarte greu sa intelega ca E se pronunta I, cand stie ca I se pronunta I. Suntem cred la inceput si de aceea putin descurajati. Asta mai ales ca la scoala nivelul colegilor lui este mult mai ridicat: e vorba de clasa a-II-a si deci copii stiu sa scrie, sa citeasca in engleza, la care se adauga matematica de clasa a-II-a.
Cum ar trebui sa-l ajut?
Invatatoarea mi-a permis sa stau cu el la ore o perioada, practic am fost cu el la scoala in ultimele 3 zile. E clar ca il ajut sa inteleaga ce este in jur, insa nu stiu daca asa va prinde mai repede limba sau nu!
Orice sfat in directia asta ne-ar prinde bine.
Va multumesc,
Carmen Ciocoiu
in primul rand, va felicit pentru articol..este un subiect bun ..care pe mine ma ..sa va si explic de ce...am plecat din Romania in Canada mai bine de un an...baiatul meu,Rares, avea atunci 3 ani...musai, hotararea de a-l duce la gradinita fusese luata inca dinainte de a ajunge ..asa ca, incepand cu a treia zi de la sosire, am mers cu el la gradinita..a urmat o luna de bocet si jale de ambele parti..dupa o luna ,apele s-au mai linistit..deja ma intrebam : oare cum ii place , intelege ceva,cum comunica...
...am stat in Canada, vreo zece luni... copilul meu vorbea franceza pe care oricine si-o doreste sa o vorbeasca,accentul adecvat,mai invatam de pe la el si noi),in somn sau cand avea febra, delira in franceza..asta era!...comunicarea lui cu ceilalti se facea in franceza...
ei bine,intre timp am plecat in US..grija mare, daca el vorbeste atat de frumos franceza ,sigur engleza e deja pierduta...
surpriza! Rares e un copil vorbaret si extrovertit...iar apartamentul in care locuim se afla intr-un complex situat in jurul unui lac ,noi stam undeva la parter..si practic in jur ,este numai gazon si spatiu pentru copii(terenuri de joaca, etc)...ei bine ,abia sositi,Rares a zburdat afara si fix la copii s-a dus sa se prezinte cu mainile incarcate de jucarii...noi cu ochii pe el...vorbea intruna..in franceza..copiii se uitau la el si can au vazut ca nu e spaniol(cam asta e notiunea de strain pe aici)au zis: COOL!...si i-au dat votul...
bun, dupa prima saptamana de relash..., gradinita...nu a plans, a fost un dulce..numai cand era vorba sa il ducem dimineata ne spunea ca nu ii place..ei bine,cam trei patru zile a tinut si asta ,apoi s-a impacat cui ideea si a inceput sa nu mai protesteze,dimpotriva...bucurie mare pe noi!..il urmaream indeaproape si noi si educatoarea care ii acorda atentie speciala din cauza limbii..i-am cumparat tot felul de filme cu cantecele de copii, cu numarat ,cu forma geometrice...jucarii speciale pentru invatat limba...numai sa fie ok..ei bine, nu numai ca Rares vorbeste engleza de mori de placere cand il auzi.. o terorizeaza pe bunica aflata in vizita...intre timp a trecut la Kindergarden dupa vreo doua luni, a schimbat educatoarea care este foarte incantata de Rares (ne-a spus ca l-a urmarit cu atentie si a remarcat cum invata limba...efectiv isi imita partenerul, repeta ce a zis acesta, pana cand acela se enerveaza si il lasa, dar paradoxul-o citez- este ca foloseste expresia invatata intr-o situatie adecvata)... am observat si acasa aceeasi chestie ...repeta expresii din filmele de desene animate, de la jocurile pe computer, etc... apoi ne intreaba ce inseamna cuvintele etc...
dupa cum va spuneam dupa doua luni a trecut la Kindergarten junior...si o noua surpriza!
..li s-a introdus limba straina ...SPANIOLA!...disperare in familie...sa il scoatem , sa vorbim sa renuntam la asta..e prea mult...dar ne-am linistit oarecum, gandindu-ne ca, pe de o parte ora de spaniola este o data pe saptamana si ca poate nici nu baga de seama, pe de alta parte nu avem cum sa il separam in mijlocul zilei de ceilalti...trecura vreo trei patru saptamani..si il aud pe Rares numarand in spaniola...apoi zicand Gracias..apoi de nada...deocamdata asta e nivelul de spaniola..cand incepe sa numere incepe in romaneste, apoi in engleza , apoi in spaniola..am observat insa ca in franceza nu...
noi aici insa ne intalnim mereu cu o familie in care se vorbeste franceza...si Rares vorbeste in franceza cu ei,amestecata cu engleza(de ex.'coz elle m'a fait mal,je veux te donner un hag..)..
in momentul de fata,noi suntem atata de mandri de el si ii suntem recunoscatori ca ne-a facut viata usoara prin faptul ca s-a adaptat fantastic,ca ne-a invins temerile, prin faptul ca este ca un burete care absoarbe orice..are patru ani si un pic si vorbeste fluent trei limbi(acasa numai romaneste,asa zic eu,dar cand se joaca comuta pe engleza)si e in curs de invatare a celei de-a patra...
iar despre el..de la gradinita ni se spune in evaluarea saptamanala ca este foarte bun la matematica(adunare si forme geometrice),foarte comunicativ la spaniola(engleza nu e problema),si foarte slab la scris..nu respecta limiile si astfel literele le scrie urat...o sa fac exercitii cu el de scris...aia e!pentru mine, copilul asta e o adevarata minune...
cam asta e povestea noastra...
as sfatui pe toata lumea sa profite de capacitatea fantastica a copilului de receptare,sa ii cumpere material de invatare cat mai atragator(sunt atatea minuni,de la roboti vorbitori pana la chestii de cultura generale)..si apoi sa se bucure din plin de rezultate...acestea nu vor intarzia sa para
as vrea sa va intreb cum sa fac in familia mea cand voi avea un copil:eu sunt romanca si sotul meu e neamt.el nu stie romaneste dar eu stiu germana.pot sa vorbesc cu copilul romaneste si sotul germana fara sa fie o problema ca nu va putea vorbi nici una din ele bine?
noi vom locui in germania si as vrea ca copilul sa stie si romaneste.
multumesc pentru raspuns,
ANA
Baietelul meu are 2 ani si 9 luni,vorbeste perfect româna,destul de bine chineza si mai nou i-am "introdus" engleza pe care o "digeră" uimitor de repede si bine.Nu a făcut niciodată confuzie intre limbi, propozitiile, oricât de lungi,contin cuvinte dintr-o singură limbă.
E o mare placere sa va pot citii situl cu articole interesante, care uneori intradevar mai complteaza din lipsa celor in virsta si cu experienta de viata de linga noi, iar pe de alta parte sa pot sa va impartasesc si din propria-mi experienta.
Cred ca cel mai bun exemplu pentru parintii care se tem sa nu zapaceasca copilul cu prea multe limbi este cel de zi cu zi al familiilor care traiesc peste hotarele Romaniei.Noi sintem un exemplu viu.
Fetita noastra are doar trei ani si de cind s-a nascut vorbim cu ea in trei limbi aproape simultan.
Sotul meu - in limba lui materna, eu in romana, iar intre noi sau cind mergem la prieteni sau la gradinita: in a treia. Ba mai mult as putea adauga o a patra limba, pe care doar noi doi o folosim pentru a nu fi momentan intelesi de fetita.
Nu am intimpinat nici o greutate in evolutia lingvistica a copilei, ba din contra, ii uimeste pe cei mari cu poezii si cintece in trei limbi, cu numaratoarea pina la 10 in trei limbi - a carorar alfabete difera complet!
Noi luam drept firesc acest lucru si sper ca la scoala va invata inca doua limbi cel putin.
Nu cred ca tine de o inteligenta nativa deosebita ci mai mult de participarea intensa a parintilor la imbogatirea si corectarea vocabularului fiecarei limbi in parte.
Eu insami vorbesc, citesc si scriu in cinci limbi, iar de acasa am pornit doar cu romana...
Cind am plecat din Romania aveam 20 de ani si stiam 3 limbi, de atunci am mai invatat inca doua si pot spune ca am doar de profitat din asta.
Pentru copiii nostri limbile straine sint o binefacere in integrarea lor socio-mondiala. Asa cum spunea si George Calinescu " cite limbi cunosti de atitea ori esti om".
Mai ales astazi,cind prin internet poti comunica cu oricine de oriunde din lume si cind granitele Romaniei sint relativ deschise, e o placere sa vizitezi o tara straina si sa te simti acasa prin simplul fapt ca ii vorbesti limba!
Curaj parintilor si veti avea mari surprize cind veti vedea cu cita usurinta copilul vostru va prinde orice limba noua!
Stiintific vorbind, orice copil poate invata cu usurinta cinci limbi! Nu le confunda si nici nu le amesteca!
Cu cit veti privi voi mai firesc acest lucru, cu atit si copilul le va primi la fel.
Iar de nu aveti in familie mai multe limbi materne, atunci cel care stapineste o limba straina bine sa se forteze sa-i vorbeasca copilului doar in acea limba, indicindu-i pentru inceput obiectele, culorile..., punindu-i in fundalul audio al orelor de joaca, muzica sau filme in limba respectiva, ajuta mult, macar la familiarizarea copilului cu muzicalitea limbii.
Aveti dreptate in ce spuneti si aveti multa delicatete.
Problema mea se complica. Eu locuiesc intr-o tara a carei limba n-o prea vorbesc. Cu fata vorbesc romana pe care spre bucuria mea a inceput s-o vorbeasca. Tatal vorbeste limba tarii, fiind nativ. Doar ca nu intelege nimic din limba romana, iar noi doi comunicam in engleza.
Va rog din suflet, daca puteti sa-mi dati vreo sugestie.
Va multumesc!
Draga dl Iacob - va multumim pentru interesul acordat acestui site. Va respectam opinia si ne permitem sa sugeram posibilitatea ca punctele dvs de vedere sint totusi determinate de experiente personale. Realizatorii acestui site nu isi aroga nicidecum dreptul de specialisti. Acest site are un caracter informativ si asa cum este scris in disclaimer o mare parte din articole sint traduceri din site-uri de acelasi gen din Olanda, SUA, Franta si Canada. Articolul de fata este o compilare a mai mult de 5 articole, reprezentind un rezumat a aprox 30 de pagini de studii. Ne pare rau ca nu ii impartasiti punctul de vedere - probabil ca sunteti un caz special. Cu multa prietenie, DespreCopii.com
✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️
Ultimile 35 comentarii
salutare la toata lumea sunt o mamica a unui copil de 1an si 3luni,sotul meu e bulgar eu sunt romanca traim in spania copilul va marge la gradinita la toamna de aceea imi fac probleme.momentan vorbim romana si bulgara copilul intelege ambele limbi,problema mea e ca va trebui sa invete si spaniola.astept comentari pe aceasta tema.Multumesc mult
e foarte interesant subiectul ista am o nepotica ce stie trei limbi si nu le imbina una cu alta daca o intrebi inucraineana ,i ucraineana iti rasp daca inrebi in romana asa iti rasp si daca o itrebi in spaniola la fel si eu am u baietel de 1 an si 3 lunisi am e gand sa-l invat la fel bafta
ma intereseaza acest subiect foarte mult.La facultate ne-a povestit proful un experiment al unui psiholog american care avea 2 copii si vorbea cu ei numai engleza;mama lor era de origine franceza si vorbea cu copii numai franceza,mai tarziu aceasta familie a angajat o dadaca de origine germana care vorbea cu copii numai in limba germana.Cand copii au inceput sa mearga la scoala puteau liber si fara ca sa depuna vre- un efort, sa vorbesca toate trei limbi si fara sa -si fi afectat vreun proces psihic al lor doar asta consider important caci nu dorim sa stam cu copii la evidenta la logoped.Dar imi pun intrebarea ce ramine cu copii care sunt educati de doar un parinte si vrea ca copilul lui sa posede 2 limbi?comentati va rog
Am citit mesajul dv. si m isa parut deosebit de actual.sunt in Spania de jum.an cu fetitza mea de 2 ani jum. Ea merge la gradinitza,shi problema cea mai grava pentru mine a fost ca ea inca nu vb.bine romaneste simi era teama ca va face un amestec de limbi,ca nu va invatza bine nici romaneshte nici spaniola.Acum spaima mi-a mai trecut,des mai scapa si vorbe spaniole,dar in general vorbeshte romaneshte.Ma stradui sa vorbesc cu ea cit mai corect romineshte si in nici un caz nu voi vorbi cu ea acasa in spaniola.mult succes la totzi.
Ma intereseaza foarte mult acest subiect, deoarece sunt mamica a 2 copii, un baietel de 4 ani si jumatate si o fetita de 1 an si 3 luni. Cunosc destul de bine limba engleza si mi se pare important sa o invete si ei. Problema este ca baiatul nu vrea cu nici un chip sa raspunda incercarilor mele de a-l invata, iar fetita probabil ca este prea mica. Am vorbit intr-o zi cu ea in limba engleza, iar ea se uita mirata la mine: se vedea clar pe fata ei ca nu stia ce se intampla cu mine. Nu stiu daca sa renunt pentru o vreme si sa incerc mai tarziu sau sa continui sa vorbesc cu ei in limba engleza si sa sper ca efortul meu nu este in zadar. Pareri? Multumesc.
buna. de mult caut un site cu subiectul acesta.locuiesc in irlanda,baietelul meu merge la gradinita aici.are 3 anisori dar practic nu vorbeste bine nici o limba.intelege ce se vorbeste cu el in romana dar mai mult de 2 cuvinte nu leaga.repeta dupa noi orice cuvint dar singur nu face propozitii.vorbim si engleza cu el si o intelelege chiar daca nu totul ,dar citeodata am observat ca amesteca limbile.ce putem face ?ar fi trebuit sa vorbeasca pina acum.am fost cu el la dc pe cind avea 2 ani si jum,dar era prea deveme sa se pronunte in privinta lui.credeti ca e cazul sa-mi fac griji mai mari?invata repede orice ,stie sa se joace si la calculator dar nu vorbeste cum trebuie.va rog ajutati-ma cu un sfat.multumesc
Domnule Coman,am citit articolul dumneavoastra si este interesant...Nu am inteles foarte bine despre limba materna a scolii(caracterul unei scoli cu predare in limba germana,nu este matern.)dar cred ca intr-adevar, din doi parinti diferiti ca nationalitate copilul trebuie sa vorbeasca ambele limbi.Insa cand copilul creste si se dezvolta ca un cetatean al unei tari,ce ar putea sa spuna el ca este de fapt,roman sau maghiar...Din Romania se vor pierde identitatile si cred ca este pacat.Romanii au o istorie bogata in personalitati si nu cred ca ar trebui sa spuna decat ca este roman,pentru mandria acestei tari.Poate fi si mandria Ungariei dar din ce am inteles,copii sunt nascuti pe teritoriul Romaniei.Eu nu as vrea sa spuna ca este altceva, daca acest copil este nascut aici,fie si din doi parinti diferiti.Al meu trebuie sa vorbeasca bine si engleza,franceza si germana,dar insist,educatia lui este data in Romania si asta inseamna mult.Din constatarile mele,in alte tari educatia difera si am observat des acest lucru.(prefer o educatie din Romania,ma refer la deschiderea culturala a acestei tari,la lipsa de superficialitate,dar in America ca si in Anglia unele scoli sunt mai grele si lipsite de superficialitate ca aici) Chiar daca pleaca in lume se va remarca datorita educatiei.Provin chiar eu din doi parinti diferiti,dar vreau sa cred ca sunt romanca.Am auzit un prieten(american)din America care se simte in suflet roman,dar prefera sa fie cetatean american.Despre suflet ce credeti,are vreo valoare?Dupa unele cazuri multi romani au facut casatorii dintr-un anumit interes(v.saracia,sau altele),nu din dragoste.Asa se naste internationalismul care nu este rau,depinde doar cum il faci.Trebuie facut cu dragoste.Respect Ardealul,Romania ca si o alta tara.Vorbesc limba acelei tari(ca si altele) mai bine ca limba materna,insa sunt romanca si imi place ca sunt.Cu mult respect.Cred si eu ca o femeie nu poate jigni un barbat...Rabdare si succes.
A fost a vreme in care am dezarmat si-am crezut ca nu voi reusi sa-mi invat copilul romineste. Fetita s-a nascut in UK, are 6 ani, iar eu am fost constrinsa sa-i vorbesc numai in engleza din motive pe care n-am sa le dezvalui.Mai tirziu, asa cum se mentioneaza in articolul d-voastra, desi am incercat s-o invat limba mea materna, totul a capatat un aer fals, nenatural...Multumita eforturilor si sfaturilor unor parinti afalti in sitatii similare sint pe punctul de a depasi acest handicap, iar fetita, mindta de realizarile ei, si incintata cind vede cit de fericita ma face cind vorbeste romineste, declama: iesi pupucule de sub pat, iesi pupucule iesti...si asa mai departe. Incerca sa nu-i corectez greselile ca sa n-o dezarmez, cel putin la inceput. Stiu acum cu ce trebuie sa ma inarmez:RABDARE SI STARUINTA! Multumesc inca o data.
Am citit articolul dvs. si mi s-a parut deosebit de interesat, mai ales ca baietelul meu trece priuntr-o perioada dificila din acest punct de vedere chiar acum. Am venit in Canada de 3 saptamani si de 2 saptamini baiatul meu merge la scoala aici. Suntem in Toronto, deci scoala se face in lb. engleza. Problema este ca avand 7 ani si 4 luni l-au inscris direct in clasa a-II-a, desi in Romania nu facuse deloc scola. La asta se adauga problema limbii, necunoscand engleza decat la nivelul a catorva cuvinte. Ii este extrem de greu. Articolul citit ia in discutie copii de varste fragede, 3-4 ani, insa noi am trecut de acesta varsta. Baiatul meu stie sa alfabetul de la camin, dar in lb. romana. Ii este foarte greu sa intelega ca E se pronunta I, cand stie ca I se pronunta I. Suntem cred la inceput si de aceea putin descurajati. Asta mai ales ca la scoala nivelul colegilor lui este mult mai ridicat: e vorba de clasa a-II-a si deci copii stiu sa scrie, sa citeasca in engleza, la care se adauga matematica de clasa a-II-a. Cum ar trebui sa-l ajut? Invatatoarea mi-a permis sa stau cu el la ore o perioada, practic am fost cu el la scoala in ultimele 3 zile. E clar ca il ajut sa inteleaga ce este in jur, insa nu stiu daca asa va prinde mai repede limba sau nu! Orice sfat in directia asta ne-ar prinde bine. Va multumesc, Carmen Ciocoiu
in primul rand, va felicit pentru articol..este un subiect bun ..care pe mine ma..sa va si explic de ce...am plecat din Romania in Canada mai bine de un an...baiatul meu,Rares, avea atunci 3 ani...musai, hotararea de a-l duce la gradinita fusese luata inca dinainte de a ajunge ..asa ca, incepand cu a treia zi de la sosire, am mers cu el la gradinita..a urmat o luna de bocet si jale de ambele parti..dupa o luna ,apele s-au mai linistit..deja ma intrebam : oare cum ii place , intelege ceva,cum comunica...
...am stat in Canada, vreo zece luni... copilul meu vorbea franceza pe care oricine si-o doreste sa o vorbeasca,accentul adecvat,mai invatam de pe la el si noi),in somn sau cand avea febra, delira in franceza..asta era!...comunicarea lui cu ceilalti se facea in franceza...
ei bine,intre timp am plecat in US..grija mare, daca el vorbeste atat de frumos franceza ,sigur engleza e deja pierduta...
surpriza! Rares e un copil vorbaret si extrovertit...iar apartamentul in care locuim se afla intr-un complex situat in jurul unui lac ,noi stam undeva la parter..si practic in jur ,este numai gazon si spatiu pentru copii(terenuri de joaca, etc)...ei bine ,abia sositi,Rares a zburdat afara si fix la copii s-a dus sa se prezinte cu mainile incarcate de jucarii...noi cu ochii pe el...vorbea intruna..in franceza..copiii se uitau la el si can au vazut ca nu e spaniol(cam asta e notiunea de strain pe aici)au zis: COOL!...si i-au dat votul...
bun, dupa prima saptamana de relash..., gradinita...nu a plans, a fost un dulce..numai cand era vorba sa il ducem dimineata ne spunea ca nu ii place..ei bine,cam trei patru zile a tinut si asta ,apoi s-a impacat cui ideea si a inceput sa nu mai protesteze,dimpotriva...bucurie mare pe noi!..il urmaream indeaproape si noi si educatoarea care ii acorda atentie speciala din cauza limbii..i-am cumparat tot felul de filme cu cantecele de copii, cu numarat ,cu forma geometrice...jucarii speciale pentru invatat limba...numai sa fie ok..ei bine, nu numai ca Rares vorbeste engleza de mori de placere cand il auzi.. o terorizeaza pe bunica aflata in vizita...intre timp a trecut la Kindergarden dupa vreo doua luni, a schimbat educatoarea care este foarte incantata de Rares (ne-a spus ca l-a urmarit cu atentie si a remarcat cum invata limba...efectiv isi imita partenerul, repeta ce a zis acesta, pana cand acela se enerveaza si il lasa, dar paradoxul-o citez- este ca foloseste expresia invatata intr-o situatie adecvata)... am observat si acasa aceeasi chestie ...repeta expresii din filmele de desene animate, de la jocurile pe computer, etc... apoi ne intreaba ce inseamna cuvintele etc...
dupa cum va spuneam dupa doua luni a trecut la Kindergarten junior...si o noua surpriza!
..li s-a introdus limba straina ...SPANIOLA!...disperare in familie...sa il scoatem , sa vorbim sa renuntam la asta..e prea mult...dar ne-am linistit oarecum, gandindu-ne ca, pe de o parte ora de spaniola este o data pe saptamana si ca poate nici nu baga de seama, pe de alta parte nu avem cum sa il separam in mijlocul zilei de ceilalti...trecura vreo trei patru saptamani..si il aud pe Rares numarand in spaniola...apoi zicand Gracias..apoi de nada...deocamdata asta e nivelul de spaniola..cand incepe sa numere incepe in romaneste, apoi in engleza , apoi in spaniola..am observat insa ca in franceza nu...
noi aici insa ne intalnim mereu cu o familie in care se vorbeste franceza...si Rares vorbeste in franceza cu ei,amestecata cu engleza(de ex.'coz elle m'a fait mal,je veux te donner un hag..)..
in momentul de fata,noi suntem atata de mandri de el si ii suntem recunoscatori ca ne-a facut viata usoara prin faptul ca s-a adaptat fantastic,ca ne-a invins temerile, prin faptul ca este ca un burete care absoarbe orice..are patru ani si un pic si vorbeste fluent trei limbi(acasa numai romaneste,asa zic eu,dar cand se joaca comuta pe engleza)si e in curs de invatare a celei de-a patra...
iar despre el..de la gradinita ni se spune in evaluarea saptamanala ca este foarte bun la matematica(adunare si forme geometrice),foarte comunicativ la spaniola(engleza nu e problema),si foarte slab la scris..nu respecta limiile si astfel literele le scrie urat...o sa fac exercitii cu el de scris...aia e!pentru mine, copilul asta e o adevarata minune...
cam asta e povestea noastra...
as sfatui pe toata lumea sa profite de capacitatea fantastica a copilului de receptare,sa ii cumpere material de invatare cat mai atragator(sunt atatea minuni,de la roboti vorbitori pana la chestii de cultura generale)..si apoi sa se bucure din plin de rezultate...acestea nu vor intarzia sa para
as vrea sa va intreb cum sa fac in familia mea cand voi avea un copil:eu sunt romanca si sotul meu e neamt.el nu stie romaneste dar eu stiu germana.pot sa vorbesc cu copilul romaneste si sotul germana fara sa fie o problema ca nu va putea vorbi nici una din ele bine? noi vom locui in germania si as vrea ca copilul sa stie si romaneste. multumesc pentru raspuns, ANA
Baietelul meu are 2 ani si 9 luni,vorbeste perfect româna,destul de bine chineza si mai nou i-am "introdus" engleza pe care o "digeră" uimitor de repede si bine.Nu a făcut niciodată confuzie intre limbi, propozitiile, oricât de lungi,contin cuvinte dintr-o singură limbă.
E o mare placere sa va pot citii situl cu articole interesante, care uneori intradevar mai complteaza din lipsa celor in virsta si cu experienta de viata de linga noi, iar pe de alta parte sa pot sa va impartasesc si din propria-mi experienta. Cred ca cel mai bun exemplu pentru parintii care se tem sa nu zapaceasca copilul cu prea multe limbi este cel de zi cu zi al familiilor care traiesc peste hotarele Romaniei.Noi sintem un exemplu viu. Fetita noastra are doar trei ani si de cind s-a nascut vorbim cu ea in trei limbi aproape simultan. Sotul meu - in limba lui materna, eu in romana, iar intre noi sau cind mergem la prieteni sau la gradinita: in a treia. Ba mai mult as putea adauga o a patra limba, pe care doar noi doi o folosim pentru a nu fi momentan intelesi de fetita. Nu am intimpinat nici o greutate in evolutia lingvistica a copilei, ba din contra, ii uimeste pe cei mari cu poezii si cintece in trei limbi, cu numaratoarea pina la 10 in trei limbi - a carorar alfabete difera complet! Noi luam drept firesc acest lucru si sper ca la scoala va invata inca doua limbi cel putin. Nu cred ca tine de o inteligenta nativa deosebita ci mai mult de participarea intensa a parintilor la imbogatirea si corectarea vocabularului fiecarei limbi in parte. Eu insami vorbesc, citesc si scriu in cinci limbi, iar de acasa am pornit doar cu romana... Cind am plecat din Romania aveam 20 de ani si stiam 3 limbi, de atunci am mai invatat inca doua si pot spune ca am doar de profitat din asta. Pentru copiii nostri limbile straine sint o binefacere in integrarea lor socio-mondiala. Asa cum spunea si George Calinescu " cite limbi cunosti de atitea ori esti om". Mai ales astazi,cind prin internet poti comunica cu oricine de oriunde din lume si cind granitele Romaniei sint relativ deschise, e o placere sa vizitezi o tara straina si sa te simti acasa prin simplul fapt ca ii vorbesti limba! Curaj parintilor si veti avea mari surprize cind veti vedea cu cita usurinta copilul vostru va prinde orice limba noua! Stiintific vorbind, orice copil poate invata cu usurinta cinci limbi! Nu le confunda si nici nu le amesteca! Cu cit veti privi voi mai firesc acest lucru, cu atit si copilul le va primi la fel. Iar de nu aveti in familie mai multe limbi materne, atunci cel care stapineste o limba straina bine sa se forteze sa-i vorbeasca copilului doar in acea limba, indicindu-i pentru inceput obiectele, culorile..., punindu-i in fundalul audio al orelor de joaca, muzica sau filme in limba respectiva, ajuta mult, macar la familiarizarea copilului cu muzicalitea limbii.
Aveti dreptate in ce spuneti si aveti multa delicatete. Problema mea se complica. Eu locuiesc intr-o tara a carei limba n-o prea vorbesc. Cu fata vorbesc romana pe care spre bucuria mea a inceput s-o vorbeasca. Tatal vorbeste limba tarii, fiind nativ. Doar ca nu intelege nimic din limba romana, iar noi doi comunicam in engleza. Va rog din suflet, daca puteti sa-mi dati vreo sugestie. Va multumesc!
Draga dl Iacob - va multumim pentru interesul acordat acestui site. Va respectam opinia si ne permitem sa sugeram posibilitatea ca punctele dvs de vedere sint totusi determinate de experiente personale. Realizatorii acestui site nu isi aroga nicidecum dreptul de specialisti. Acest site are un caracter informativ si asa cum este scris in disclaimer o mare parte din articole sint traduceri din site-uri de acelasi gen din Olanda, SUA, Franta si Canada. Articolul de fata este o compilare a mai mult de 5 articole, reprezentind un rezumat a aprox 30 de pagini de studii. Ne pare rau ca nu ii impartasiti punctul de vedere - probabil ca sunteti un caz special. Cu multa prietenie, DespreCopii.com
Scrie un comentariu