4 Atractii turistive in Liban
- Cocotata in varful unei stanci, deasupra orasului Tripoli din Liban, citadela lui Raymond de St. Gilles este o fortareata cu un trecut indelungat si agitat. Desi arabii au fost cei care au construit aici o citadela in 636, aceasta poarta numele cavalerului cruciat crestin Raymond de St. Gilles, conte de Toulouse.
Citadela lui Raymond de St. Gilles (Tripoli, Liban)
Cocotata in varful unei stanci, deasupra orasului Tripoli din Liban, citadela lui Raymond de St. Gilles este o fortareata cu un trecut indelungat si agitat. Desi arabii au fost cei care au construit aici o citadela in 636, aceasta poarta numele cavalerului cruciat crestin Raymond de St. Gilles, conte de Toulouse.
Important conducator militar in perioada Primei Cruciade (1096-1099) impotriva musulmanilor, care dominau estul Mediteranei, Raymond urmarea sa cucereasca Tripoli, port prosper si oras aparat de ziduri formidabile. Nereusind sa ia cu asalt orasul, in 1103 ca ordonat construirea unui nou castel pe stancile situate la numai 4,8 km de oras sis eparate de acesta de gradini si livezi. Odata instalat in castelul sau, pe care l-a numit Muntele Pelerin, Raymond putea sa controleze accesul in oras. Aparatorii musulmani ai orasului au organizat atacuri impotriva castelului, incercand sa-i scoata pe cruciati de aici, in cursul unui asemenea atac Raymond fiind ranit mortal. A murit in castel, in februarie 1105. Dar fiul sau Bertrand, a reusit sa captureze orasul in 1109 si a fost declarat conte de Tripoli.
Orasul a ramas sub dominatie crestina pana in 1289, cand mamelucii egipteni l-auc apturat si l-au jefuit ca parte a planului lor mai comple, de alungare a cruciatilor din Liban. mamelucii au distruc complet vechiul oras-port, si au construit un nou oras mai in interior, sub zidurile citadelei. Aceasta a fost reconstruita si mult extinsa, si a servit in continuare drept centru administrativ al mamelucilor, pana in 1516, fiind apoi preluata de turcii otomani.
Impozantele constructii ale citadelei sunt martorele a noua secole de istorie. Piesa de rezistenta din punct de vedere arhitectural este intrarea cu trei porti: una otomana, una mameluca si alta cruciata.
Byblos (Jbeil, Liban)
Byblos sau Jbeil, este unul dintre cele mai vechi orase din lume, cu o istorie de peste 7.000 de ani. Era un port infloritor si extrem de important in perioada dominatiei feniciene. Fenicienii (canaaniti) veneau de pe teritoriul actualului Liban si si-au extins imperiul in intreg Orientul Mijlociu si chiar mai departe. Printre lucrurile pe care le-au lasat mostenire omenirii, se numara radacina alfabetelor grec, etrusc si latin. Din fenicieni, Byblos a fost locuit de reprezentantii unora dintre cele mai mari culturi din lume. Orasul a fost revendicat de egipteni, greci, romani, arabi si bizantini. Ca urmare, sapaturile facute aici au scos la iveala o bogatie de comori arheologice lasate de aceste culturi. Din foarte multe puncte de vedere, studierea orasului Byblos poate fi comparata cu studierea civilizatiei umane.
Fiecare noua civilizatie aparura la Byblos, a instituit noi reguli si religii. Temple au fost jefuite, distruse si recladite, ca sanctuare ale zeilor venerati de noii cuceritori. Unul dintre cele mai uimitoare vestigii de templu, cu un mare numar de vechi obeliscuri, a fost numit Templul Obeliscurilor. Candva trebuie sa fi fost cu adevarat un templu maiestuos; astazi este o ruina maiestuoasa. Alte vestigii remarcabile pe acest site includ necropole feniciene, un templu egiptean vechi de 4.000 de ani, un amfiteatru roman si un castel cruciat din secolul XII.
In 1860, francezul Ernest Renan a inceput sapaturile in vechiul oras, dar studii mai serioase au fost intreprinse abia in secolul XX, aici lucrand impreuna un numar de arheologi eminenti, timp de cinci decenii, incepand cu anii 1920. In mod uimitor, Byblos a reusit sa evite pagubele cauzate de cele mai cumplite lupte din recentul razboi libanez, desi risca sa fie distrus de bombardamente cat timp Libanul continua sa se afle sub amenintarea lor.
Templul lui Bacchus (Baalbek, Liban)
Ruinele constructiilor romane evoca adesea imagini ale vechii splendori imperiale, dar templele de la Baalbek sunt cu totul aparte. Situate sus, in vechiul sit aflat pe un deal, aceste etraordinare vestigii domina pamantul ars de soare din valea Bekaa. Dintre structurile care au mai ramas in picioare, templul dedicat lui Bacchus, inconjurat de 42 de coloane corintice, fiecare inalta de 19m, este cel mai bine conservat. Situl dateaza din mileniul III i.Hr., cand zona era locuita de fenicieni. Acestia au ridicat un templu dedicat zeului soare Baal, sia u dat orasului numele sau.
In perioada elenistica, Baalbek a fost numit Heliopolis - Orasul Soarelui. Sub Iulius Caesar, a devenit colonie romana, urmand o lunga perioada in care s-a construit masiv, mai multi imparati romani etinzand orasul. Baalbek era un centru major de cult al zeilor romani, cele trei temple principale ridicate aici fiind inchinate lui Bacchus (zeul vinului si al fertilitatii) Jupiter si Venus. Orasul a continuat sa se dezvolte pana in 313 d.Hr., cand crestinismul a fost legalizat, fiind adoptat ca religie oficiala a imperiului. Cultul zeilor pagani a intrat in declin, Heliopolisul a inceput sa decada, templele au fost inchise si adesea partial distruse. Avand in vedere aceste distrugeri si puternicele cutremure de pamant din regiune, este remarcabil ca o parte mare din templul lui Bacchus a supravietuit. Antablamentul si frizele bogat ornamentate, ca si sculpturile complexe, incluzandu-le pe cele ale lui Marte si Dianei, asteapta sa fie descoperite de vizitatori. Desi este atribuit lui Bacchus, iconografia sugereaza ca templul a fost dedicat, in fapt, lui Mercur, mesagerul inaripat al zeilor.
In secolul VII, Baalbek a fost asediat si templul transformat in fortareata. In profida unui trecut furtunos, ruinele templului continua sa ramana cu incapatanare in picioare, marturie a maiestriei constructorilor sai din urma cu peste 2.000 de ani.
Ruinele de la Anjar (valea Bekaa, Liban)
Aceste ruine magnifice, profilandu-se asemenea unor schelete pe cerul insorit al Libanului, sunt dovezi tulburatoare ale indelungatei istorii a regiunii. In prezent, populatia Anjarului este compusa in mare masura din imigranti armeni, adusi aici de catre francezi, la izbucnirea celui de al Doilea Razboi Mondial. Cand au sosit, orasul era mohorat si aproape parasit, refugiatii locuiau in corturi si multi dintre ei au murit de foame si din cauza bolilor. De atunci, au facut din Anjar caminul lor, tranformandu-l din nou intr-o zona agricola, inverzita.
Zilele de glorie ale Anjarului au fost in perioada umayada (660-750). Asezaea a fost ridicata in timpul califului Walid I, si curand a devenit un oras infloritor, un important centru comercial, cu peste 6.000 de pravalii si ateliere. Dinastia umayada a folosit Anjarul ca resedinta de vanatoare si ca refugiu in timpul celor mai calduroase luni ale anului.
Primele sapaturi arheologice in situl orasului umayad - cunoscut locuitorilor sai sub numele de Gerrha - au inceput in 1949 si continua. Aici au fost dezgropate resturi de coloane inalte de sprijin si gratioase arcade ale unor galerii comerciale. Au mai fost descoperite bai, case, palate, piete in aer liber, ruinele unei moschei si strazi pariate. Orasul era puternic fortificat, impozantele porti de intrare si turnurile de paza de pe ziduri putand fi vazute si acum. Anjar a fost construit pe un rau, locuitorii sai amenajand santuri si conducte de aductie a apei.
Arhitectura Anjarului este un amestec de arhitectura locala si de import, fiind descoperite frecvent ruine de cladiri si ziduri grecesti, romane si de la inceputurile perioadei crestine, care sugereaza ca materialele extrase din structurile mai vechi au fost refolosite si trofeele de razboi incorporate in arhitectura locului. Deasupra ruinelor parasite troneazastatui mari, cu capetele lipsa, drapate in vesminte bogate, sculptate in piatra. La mica distanta se afla ruinele unei civilizatii si mai vechi, ale unui castel roman.
Sursa: UNESCO
Va recomandam sa mai cititi si:
Asia
Singapore sau Orasul
Leilor
Dubai sau opulenta
araba
Seychelles, paradisul pe
pamant
Petra – o lume sapata in
piatra
Resorturi in
Maldive
Obiective turistice si
experiente de neuitat in China
Obiective turistice in Izmir,
Turcia
Jurnale intime
Cum am devenit personaj de
roman
Cat de anonim e virtualul?
Cum sa evadezi din provincie?
O caut pe Paula!
Suflet fericit
O cana de ceai pentru suflet
Şi încă odată, Adam a dat, bucuros,
Raiul....
Apa de flori de portocal
Lectiile pe care ni le da
budismul
Fericirea si sanatatea
dumneavoastra
Decizii banale care ne schimba
viata
Calendar cu... pisici
Lungimea degetelor si
personalitatea
Secrete ale limbajului
corpului
5 nopti intr-o padure langa o ursoiaca cu
pui
Cele mai scumpe alimente din
lume!
Teste interactive pentru a te cunoaste mai
bine
Pamantul vazut din cer
5 moduri de a va simplifica
viata
Aelita Andre Picasso la 4
ani
31 poze care merita vazute
Si cainii au nevoie de spa
Barbie cea cheala
Gandeste optimist si vei fi mai
fericita
Invata to let go
12 Fapte uimitoare despre pisica
ta
12 instantanee feline care va vor
binedispune
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII