A avea sau a nu avea copii, o alegere personală și motive care pot sta la baza deciziei

TEMA: Planificarea unui copil | 0 | 19/7/2019

A avea sau a nu avea copii, o alegere personala si motive care pot sta la baza deciziei

Cum iti doresti sa treci prin viata? Cu sau fara copii?

De cele mai multe ori, alegerea ne apartine. Facem copiii pentru ca asa simtim, pentru ca asa e datul firesc, pentru ca ne dorim asta si ne simtim impliniti sau nu facem copiii pentru ca ne este frica, pentru ca ne construim alte prioritati sau, cine stie, pentru ca vrem instinctiv sa demonstram ca ordinea fireasca a lucrurilor poate fi schimbata.

Iată de ce decizia de a nu avea copii este strict personală si care sunt anumite motive care pot sta la baza ei...

veti citi:
Cum iți dorești să treci prin viata? Cu sau fără copii?
De ce ne dorim / nu ne dorim, asadar, să avem copii?
Dorinta de a avea copii pleacă din adâncurile creierului nostru
Când el nu isi doreste un copil

Cum iți dorești să treci prin viata? Cu sau fără copii?

De cele mai multe ori, alegerea ne apartine facem copiii pentru ca asa simtim, pentru ca asa e datul firesc, pentru ca ne dorim asta si ne simtim impliniti sau nu facem copiii pentru ca ne este frica, pentru ca ne construim alte prioritati sau, cine stie, pentru ca vrem instinctiv sa demonstram ca ordinea fireasca a lucrurilor poate fi schimbata.

Sunt insa si cazuri nefericite in care alegerea nu este a noastra sau, cel putin, nu e facuta in deplina armonie cu noi insine. Si ma gandesc la milioanele de parinti care isi doresc cu disperare un copil (e destul sa citesti sectiunea Aspirantelor de la DC ca sa vezi ce mult isi doresc aceste femei un copil), dar nu il pot avea sau, la polul opus, la numarul mare de oameni care dau viata inconstient unor fiinte nevinovate, abandonandu-le apoi sub diverse pretexte.

Nu voi vorbi insa despre aceste din urma cazuri, ci despre acela fericit, in care noi, parintii, suntem cei care decidem daca vrem sau nu un copil in viata noastra. In mod cert, exista destule persoane care vor judeca din start un astfel de demers.  Cum poti sa nu-ti doresti un copil? vor intreba acuzator unii. Nu voi raspunde unei astfel de provocari, ci voi pleca de la premisa ca, asa cum oamenii sunt diferiti fara a fi neaparat unii mai buni ca altii, tot asa dorintele lor nu sunt intotdeauna identice. Asadar, ar trebui sa acceptam neconditionat ca exista oameni care isi doresc copii, la fel cum exista oameni care nu isi doresc sa aiba propriii copii. Si asta ne duce, involuntar, cu gandul la motivatie.

De ce ne dorim / nu ne dorim, asadar, să avem copii?

Cu aceasta intrebare am ramas in minte zilele acestea, dupa ce am citit un topic inceput de curand pe forum si ramas oarecum in suspans. De obicei, justificarea se impune atunci cand cineva nu vrea sa aiba copii. Si asta pentru ca o normalitate pe care se pare ca o acceptam cu totii ca pe un dat firesc este aceea ca omul este astfel construit incat sa isi doreasca urmasi. Ni se pare adesea nefiresc atunci cand un cuplu decide sa nu aiba copii.

Motivele cel mai des invocate de catre femeile care decid sa nu aiba copii (pentru ca, in fond, ultimul cuvant in aceasta problema il are, in cele din urma, femeia...) sunt deja clasice:

- dorinta de a se consacra unei cariere
- frica efectiva de maternitate si de ideea ca, fizic, maternitatea distruge feminitatea
- ideea ca un copil ar putea distruge cuplul
- existenta altor copii ai partenerului, dintr-o relatie anterioara
- frica de pierdere a libertatii

La acestea, psihologii adauga o frica provenita din refuzul de a se rupe de propriii parinti. Unii le accepta ca atare, altii le condamna. Cel mai trist este insa atunci cand cei care le invoca isi dau seama, ei insisi, ca au fost motivatii de moment, trecatoare odata cu varsta.

Si mai neobisnuit ni se pare insa atunci cand cineva se intreaba de ce isi doreste sa aiba un copil. Si asta pentru ca faptul de a deveni parinte ni se parte atat de firesc si de natural, incat o astfel de intrebare pare nelalocul ei. Si totusi... de ce ne dorim cu ardoare sa devenim parinti? Tilia, cea care a deschis topicul despre care vorbeam mai sus, si-a pus aceasta intrebare de teama ca nu cumva actul ei sa fie unul egoist, de compensare a unor lipsuri de care a suferit in copilarie...La subiect, cititi: Cand este momentul optim de a deveni parinte?

Cititi mai multe despre: A deveni mama: o transformare dramatica

Cred ca o mare parte din dorinta mea de a avea un copil vine din necesitatea de a rezolva trauma asta. Altfel spus, inversand rolurile in dualitatea parinte-copil, incerc cumva sa primesc, ca parinte, lucrurile pe care nu le-am primit atunci cand eram copil. (Tilia)

Sa aiba oare maternitatea / paternitatea astfel de radacini? Sau e vorba doar de simple coincidente? Se spune ca venirea pe lume a propriului copil iti schimba iremediabil viata, ca te face sa te simti implinit, fara ca neaparat sa umple un gol... ci, pur si simplu...

Venirea copilului mi-a adus o implinire, o plinatate a sentimentelor, o multumire, o fericire, dar in alt plan. Nu a compensat ceea ce voiam eu. Copilul nu a venit pe lume sa-mi umple golurile din sufletul meu. (delsim)

Ad-Extra3:

Dorinta de a avea copii pleacă din adâncurile creierului nostru

Specialistii sustin ca dorinta de a avea copii pleaca din adancul corpului nostru si trece prin inconstient si ca dorinta nu este totuna cu vointa, aceasta din urma fiind mai degraba o tentativa de a controla dorinta. Motivatia si incercarea de a o explica tine, asadar, de vointa. Orice femeie simte, intr-un moment sau altul al vietii, dorinta de a deveni mama. Maternitatea este in fond ceva ce tine de esenta feminina, fie ca acceptam sau nu ideea. Uneori ii dam curs, fara sa ne punem prea multe intrebari asupra ei, alteori ne luptam cu noi insine si cu dorinta de a o intelege. N-ar fi oare mai simplu sa acceptam ideea ca omul este, pana la urma, o fiinta plina de mister? Pentru firile complicate, cu siguranta nu...Cititi insa si acest articol sensibil: Cand un barbat nu este pregatit pentru a deveni tata...

Si totusi, dincolo de necesitatile biologice si psihologice, este oare cu adevarat nevoie de o motivatie pentru a avea sau nu copii? Intrebarea ramane, desigur, retorica si gandurile de fata nu s-au vrut a fi decat un subiect de meditatie pentru firile involburate... si totusi, mi-a placut un raspuns... unul din miile posibile pe care si le poate construi fiecare dintre noi...

 Motiv sa ai copil? [...] Asta se decide cu sulfetul, o simtiti voi, amandoi parintii, cand se aduna atata dragoste in voi incat da pe dinafara [...]. (cleo78)

Când el nu isi doreste un copil

Iți dorești un copil ... insă EL nu vrea. Cum rămâne cu visul tău? Ce fel de viitor are relația voastră? Merită acest sacrificiu pentru el? Iată intrebări si răspunsuri despre această dilemă a ceasului care ticăie si el... care nu isi dorește un copil- citeste in continuare aici.

Teste, care va pot ajuta sa va intelegeti mai bine:

Cat de tare doresti sa devii mama?
Ce fel de tata vei fi?

Ai nevoie de un sfat sincer ?

Treci printr-un moment in care ai nevoie de un sfat sincer? Uneori cel mai bun sfat si cel mai sincer poate veni de la persoane pe care nu le cunosti. Pune intrebarea ta, anonim, pe cel mai serios si citit site al femeilor: Forumul Desprecopii.

Cititi neaparat si:

autor: redactor desprecopii.com A.G. Toate drepturile rezervate 2019

Ad-Extra3: