Despre renunțarea la scutec: Ghid pentru mămici | ABC DE PEDIA, podcast marca DespreCopii&Roxana Hristianovici, Episodul 8

Care este momentul optim în care ar trebui să împrietenim copilul cu olița?

 Dr. Roxana Hristianovici: Momentul optim pentru a începe procesul de renunțare la scutece depinde de fiecare copil și de etapele individuale de dezvoltare. Forțarea precoce poate duce la dificultăți și pot apărea probleme emoționale sau de sănătate, cum ar fi constipația sau infecțiile urinare. Este important să observăm semnele pregătirii copilului și să acționăm în consecință.

Un indicator esențial este achiziția neurologică a urcării scărilor, alternând picioarele, semn că mușchii săi sunt pregătiți pentru controlul vezicii urinare și a sfincterului. De asemenea, pauzele regulate între micțiuni și capacitatea de a comunica nevoia de a folosi toaleta sunt semne că acel copilul este pregătit să renunțe la scutece.

Renunțarea la scutece nu trebuie percepută ca un proiect al părinților, ci ca un proces propus de copil. Este important ca el să fie motivat să imite și să participe la activitățile de igienă, așa cum observă la adulți. Un mod de a încuraja acest comportament este prin implicarea lui în povești sau cărți care prezintă personaje care trec prin aceeași experiență.

Este greșit să acomodăm copilul cu toaleta dar să îi păstrăm și scutecul?

 Dr. Roxana Hristianovici: Depinde. Poate crea confuzie copilului, pentru că atunci când treci la o nouă etapă de creștere, setezi anumite lucruri în mintea lui, că a crescut și că de acum înainte lucrurile stau altfel. În general, încercăm să nu mai folosim pampersul în această etapă, dar uneori este necesar să îl mai folosim pentru a acorda copilului un confort suplimentar. Este important să fim atenți la semnalele copilului și să stabilim clar că facem o tranziție de la folosirea pampersului la folosirea toaletei.

Regresul în controlul sfincterian poate apărea din diverse motive, cum ar fi schimbările emoționale sau de rutină. Ca părinți, este important să fim răbdători și să acordăm copilului sprijinul și înțelegerea necesare în această perioadă de tranziție.

Pentru că este un copil mare, putem să îi spunem că atunci când face pipi la toaletă, este uscat la final. Ștergem, astfel nu mai există sentimentul neplăcut de ud. Este mult mai curat când folosim toaleta, pentru că eliminăm reziduurile. Prezentăm beneficiile fără a pune presiune, deoarece copilul are deja controlul sfincterian.

Însă, din diverse motive, precum presiunea sau schimbările, poate exista dorința lui de a prelua controlul. Mulți copii care au control sfincterian îl pot folosi pentru a-și exprima dorința de a controla alte aspecte ale vieții lor, cum ar fi refuzul de a face caca sau refuzul de a folosi toaleta sau olița.

Există două moduri în care acest control poate fi exprimat: fie prin refuzul de a mânca, fie prin refuzul de a folosi toaleta. Jocurile de putere pot fi folosite pentru a permite copilului să își exercite nevoia de control și de a lua decizii. Este important să facem diferența între copiii care nu au încă achiziționat controlul sfincterian deloc și cei care au controlul dar îl refuză.

În procesul de educare la toaletă, este esențial să prezentăm fiecare etapă a procesului și să oferim copilului instrumentele necesare pentru a face tranziția. Controlul sfincterian este diferit de educația la toaletă și implică identificarea senzațiilor și capacitatea de a amâna aceste senzații până la momentul potrivit.

Punem copilul pe oliță sau pe toaletă?

 Dr. Roxana Hristianovici: Preferabil este să îl învățăm să meargă la toaletă, deoarece este mai igienic și mai natural. Cu mențiunea că, dacă avem o singură baie în casă, este util să avem și o oliță și să îi învățăm pe copii să le folosească pe amândouă.

Olița poate fi o opțiune bună atunci când suntem în mișcare și avem olița portabilă. Totuși, toaleta este o variantă foarte bună, dar este esențial să avem un reductor și o treaptă sub picioare pentru a asigura o poziție corectă.

Poziția în care copilul stă pe toaletă este crucială, asigurându-ne că genunchii sunt mai sus decât fundul și că sunt orientați spre exterior. Acest lucru ajută la relaxarea sfincterului de eliminare și previne curgerea urinii în vagin, reducând riscul de scurgeri de urină după ce copilul pare să fi terminat.

Pot apărea și probleme medicale de la poziția incorectă pe toaletă/oliță?

 Dr. Roxana Hristianovici: Da, pot apărea și probleme medicale din cauza poziției incorecte, cum ar fi fisuri anale, care nu apar neapărat din cauza constipației, ci și din cauza poziției defectuoase. Dacă copilul nu are suport sub picioare și nu este învățat să se aplece în față în timpul eliminării, acest lucru poate duce la fisuri anale. Acestea sunt greu de tratat și pot cauza constipație psihogenă, care apare atunci când copilul asociază eliminarea scaunului cu durere sau disconfort și refuză să meargă la toaletă. Chiar dacă mulți copii de 2 ani au controlul sfincterian, unii pot refuza să utilizeze toaleta din motive emoționale.

Este ok să folosim scutec pe timp de noapte sau trebuie să trecem la renunțarea totală?

 Dr. Roxana Hristianovici: Indicat este să stabilim o limită foarte clară pentru zi, însă în ceea ce privește noaptea, dacă încă mai avem accidente de urinare în primii 3 ani de viață, acestea sunt considerate normale. În special pentru un copil care mai consumă lapte sau băuturi peste noapte, poate fi necesar să păstrăm scutecul pentru a nu perturba somnul. Dacă observăm că avem mai multe dimineți în care scutecul este mai mult uscat decât ud, putem încerca să renunțăm la el și să îl încurajăm să folosească toaleta sau olița în momentul în care se trezește. Dar dacă, 5 din 7 nopți scutecul este ud, rămânem să îl folosim și pe timp de noapte.

Care este momentul optim să familiarizăm copilul cu olița?

 Dr. Roxana Hristianovici: Depinde foarte mult de stadiul de dezvoltare al copilului. Dacă acesta a atins deja unele etape de dezvoltare, cum ar fi mersul și stăpânirea unor aspecte legate de musculatură și controlul mișcărilor, atunci poate fi pregătit să renunțe la scutec în jurul vârstei de un an și jumătate. În general, copiii ar trebui să aibă control pe scaun înainte de vârsta de 2 ani și pe pipi înainte de 3 ani.

Este important ca acest proces de renunțare la scutec să fie ghidat cu grijă, fără presiune sau rușine pentru copil. La vârsta de aproximativ un an și jumătate, copiii sunt extrem de deschiși să imite ceea ce fac adulții, iar această dorință de imitare poate fi o oportunitate excelentă. Totuși, sub vârsta de un an este prea devreme să încercăm acest lucru.

De fapt, forțarea copilului să folosească olița prea devreme poate avea efecte adverse. Este posibil ca el să nu aibă încă control sfincterian și să considere olița o jucărie, jucându-se în mod neadecvat cu ea. Așadar, momentul optim este atunci când copilul începe să manifeste interes și să înțeleagă ce urmează să se întâmple, exprimând dorința de a folosi olița și să poată să se abțină până când ajunge acolo.

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️