Expunerea bebelușilor și copiilor la ecrane: Ce efecte produce? | ABC DE PEDIA, podcast marca DespreCopii&Roxana Hristianovici, Episodul 17

Cât trebui să stea un bebeluș sau un copil mic în fața unui ecran?

 Dr. Cristiana Stoica: Conform recomandărilor oficiale ale Organizației Mondiale a Sănătății, până la vârsta de 2 ani, este ideal ca un copil să nu fie expus deloc la ecrane. Această expunere la ecrane include vizionarea desenelor animate și a cântecelelor pe diverse platforme de streaming. După vârsta de doi ani, recomandarea este de maxim o oră, ideal împărțită în intervale mai scurte, dar copilul ar trebui să fie însoțit de un părinte. Acesta ar trebui să-i explice ce se întâmplă în desenul animat la care se uită și să poată să medieze într-un fel stimulii pe care copilul îi primește de la dispozitivele electronice.

Ce se întâmplă în creierul unui copil foarte mic când este expus la ecrane?

 Dr. Cristiana Stoica: Până acum, având în vedere că ecranele fac parte din viața noastră de relativ puțin timp, nu putem afirma că acei copii care au fost expuși excesiv la ecrane în copilăria timpurie au ajuns deja adulți. Cu toate acestea, studiile efectuate până la vârsta școlară au relevat că expunerea timpurie, în primii doi ani de viață, în perioada de boom al dezvoltării neurologice, poate duce la rezultate academice mai slabe și la abilități cognitive mai reduse decât potențialul așteptat pentru vârsta respectivă.

 Dr. Roxana Hristianovici: Deci, putem să respingem ideea că televizorul poate fi folosit în copilăria timpurie ca instrument educativ, deoarece studiile arată că expunerea la ecrane poate afecta potențialul intelectual al copilului, reducându-l. Acest lucru este cunoscut acum.

Statul în fața unui ecran cauzează dependență?

 Dr. Cristiana Stoica: Da, statul în fața unui ecran poate genera dependență. Aici nu ne referim doar la jocurile video, ci și la mișcările repetitive pe care le facem și noi, adulții, pe dispozitivele noastre, și la stimulii pe care îi primește creierul. Fenomenul este fascinant din punct de vedere neurologic. Se activează aceleași regiuni din creier care erau implicate în activitățile esențiale pentru supraviețuirea oamenilor preistorici, cum ar fi vânătoarea sau găsirea unui adăpost. Acest lucru declanșează un circuit de recompensă în creier, semnalând că acea activitate este esențială pentru supraviețuire. Cu fiecare stimul de la ecran, acest circuit al dopaminei este reactivat, generând dependență. Astfel, copiii pot ajunge să nu se mai bucure la fel de mult de lucruri care, în mod normal, i-ar fi bucurat, de exemplu, o jucărie nouă. Preferă ecranul pentru că le oferă acea creștere a dopaminei pe care o caută.

Ce impact are statul în fața ecranului asupra interacțiunii umane?

 Dr. Cristiana Stoica: Un studiu interesant arată că ecranele pot reduce nivelul de empatie. Cum se întâmplă acest lucru? Atunci când copilul interacționează cu alți oameni, învață să citească emoțiile de pe fețele acestora și să interpreteze limbajul nonverbal. Aceste informații sunt esențiale pentru dezvoltarea empatiei. Dacă copilul petrece mult timp în fața ecranelor și interacțiunea umană este redusă sau de proastă calitate, el nu mai învață să descifreze aceste semnale.

De ce este plictiseala importantă pentru copii?

 Dr. Cristiana Stoica: Plictiseala îi învață pe copii să-și planifice activitățile, să găsească bucurie în lucruri simple și să se bazeze pe ei înșiși sau pe cei din jur pentru a se distra, fără a depinde de un ecran. De asemenea, îi ajută să-și dezvolte imaginația. Chiar dacă este mai ușor să le pui un ecran în față pentru a-i ține ocupați, interacțiunea activă cu părintele aduce beneficii pe termen lung, chiar dacă poate fi mai obositoare pentru ambii.

Ce facem dacă avem un copil dependent de mijloacele media?

 Dr. Cristiana Stoica: Dacă observăm că un copil devine dependent de ecrane, primul pas este să oprim complet expunerea la acestea, în special în cazul copiilor mici, până la vârsta de doi ani. Este important să tratăm această problemă ca pe orice altă dependență, cu o abordare fermă și decisivă. Înlocuim timpul petrecut în fața ecranelor cu interacțiunea activă cu alte persoane sau cu activități în aer liber. Este esențial ca timpul de calitate să fie petrecut alături de copil, implicându-l în diverse activități care să îi stimuleze dezvoltarea motorie și neuropsihică. Recuperarea după o expunere îndelungată la ecrane poate dura, dar odată ce se stabilește o rutină sănătoasă, copilul va începe să recupereze treptat.

Cât de rapid poate recupera un copil care are întârzieri în dezvoltarea limbajului, dezvoltarea cognitivă și motorie, cauzate de expunerea la ecran?

 Dr. Cristiana Stoica: Recuperarea poate varia în funcție de fiecare copil și de circumstanțele individuale. Este crucial să evaluăm dacă întârzierile sunt cauzate exclusiv de expunerea la ecrane sau există alți factori implicați. În general, copiii au capacitatea de a se recupera, iar ritmul acestui proces poate diferi. Interacțiunea activă și sprijinul constant din partea părinților joacă un rol esențial în această recuperare.

Putem confunda o tulburare din spectrul autist cu o dependență de televizor?

Dr. Cristiana Stoica: Deși simptomele pot fi similare, nu este vorba despre aceeași problemă. Este posibil ca o tulburare din spectrul autist să fie prezentă în spatele dependenței de ecrane, mascată de aceasta.

La ce se referă generația "iPad Baby"?

 Dr. Cristiana Stoica: Termenul "iPad Baby" este mai degrabă un concept mediatic decât o denumire medicală. Acesta se referă la copiii care au fost expuși încă de mici la utilizarea dispozitivelor electronice, precum tabletele și telefoanele mobile, în loc să interacționeze cu alți copii sau să exploreze mediul înconjurător în mod activ. Astfel, acești copii au tendința să petreacă mai mult timp cu dispozitivele electronice, iar activitățile lor sunt centrate în jurul acestor dispozitive.

Cred că este destul de clar că vorbim despre un fenomen care este la început. Încă nu avem adulți în jurul nostru care au crescut cu telefoanele mobile și care au petrecut timp pe rețelele de socializare încă de la o vârstă fragedă, așa că nu putem să anticipăm cât de funcționali vor fi ca adulți. Cu toate acestea, există studii medicale care avertizează asupra problemelor de integrare socială și de dezvoltare neurologică la copiii mici expuși la ecrane.

Este important să ne informăm și să evităm să experimentăm cu copiii noștri. Copiii au nevoie clară de interacțiune umană și de experiențele reale din viața lor, nu doar de intermediul telefoanelor sau calculatoarelor.

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️