De ce disciplinăm copiii: Importanța esențială a disciplinării pozitive

TEMA: Educatie cu blandete | 0 | 7/2/2024

De ce disciplinam copiii - Importanta esentiala a disciplinarii pozitive

Gândurile unui părinte pot oscila între dorința de a oferi libertate copilului și teama că disciplina poate împiedica dezvoltarea sa.
"Nu vreau să impun reguli stricte sau să-mi transform copilul într-o marionetă care să facă doar ceea ce îi spun eu. Îmi doresc să îi ofer libertate în creștere, dar mă întreb dacă disciplina poate să fie un obstacol în această călătorie..." Acestea pot fi gândurile unui părinte atunci când se confruntă cu ideea de disciplinare, gânduri ce pot oscila între dorința de a oferi libertate copilului și teama că disciplina poate împiedica dezvoltarea sa. Totuși, disciplina pozitivă nu înseamnă a constrânge creativitatea sau individualitatea copiilor, ci a stabili limite adecvate și a le oferi îndrumare în parcursul lor de creștere, iar studiile subliniază importanța unui cadru disciplinar sănătos pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor⁽¹⁾.

De ce este nevoie să disciplinăm copiii?

Disciplinarea pozitivă este o abordare care se concentrează pe cultivarea abilităților sociale și emoționale ale copiilor, învățându-i cum să-și regleze comportamentul în mod constructiv⁽²⁾. Contrar concepției greșite că disciplina este echivalentă cu pedeapsa, cercetările arată că metodele pozitive de disciplinare sunt mai eficiente și promovează un comportament mai adecvat pe termen lung⁽³⁾.

De ce este importantă disciplina pozitivă?

Iată câteva exemple practice care ilustrează cum disciplina pozitivă influențează dezvoltarea copiilor și contribuie la formarea adulților responsabili și echilibrați:

Dezvoltarea abilităților sociale și emoționale

Studiile arată că disciplinele pozitive contribuie la formarea abilităților de gestionare a emoțiilor și a relațiilor interpersonale ale copiilor⁽⁴⁾. De exemplu, un copil poate învăța să își exprime furia prin cuvinte și să găsească soluții constructive pentru a gestiona această emoție, în loc să reacționeze impulsiv sau agresiv.

Prin învățarea empatiei și a cooperării, copiii devin mai adaptați social și mai puțin predispuși la comportamente agresive⁽⁴⁾. Astfel, învățând să colaboreze în jocuri și activități, copiii pot dezvolta abilități de comunicare și înțelegere a punctelor de vedere ale celorlalți.

Copilul nu te ascultă? Aplica Metoda Vorbirii Blânde

Ad-Extra3:

Construirea încrederii în sine și a respectului

Disciplinele pozitive se bazează pe comunicarea deschisă și non-violentă, ceea ce contribuie la dezvoltarea încrederii în sine a copiilor și la construirea unei relații respectuoase între părinți și copii⁽⁵⁾. Un exemplu ar fi abordarea unui comportament nedorit printr-un dialog calm și încurajarea copilului să își exprime gândurile și sentimentele, promovând astfel încrederea în sine. Prin învățare din experiențe, copiii învață să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile lor și să înțeleagă consecințele acestora. Astfel, în loc să fie pedepsiți, copiii pot fi implicați în găsirea soluțiilor la situațiile neplăcute în care au fost implicați, dezvoltând astfel un sentiment de responsabilitate.

Performanță școlară și adaptabilitate

Disciplinarea pozitivă este asociată cu performanțe academice mai bune și o adaptabilitate sporită în mediul școlar⁽⁶⁾. Un program stabil de învățare la domiciliu poate contribui la crearea unei rutine propice studiului.

Copiii care au crescut într-un mediu disciplinar pozitiv sunt mai puțin predispuși la comportamente disruptive și mai predispuși la a avea relații sănătoase cu colegii și profesorii. Prin învățarea respectului și a abilităților sociale, copiii pot gestiona mai bine conflictele și pot colabora eficient în mediul școlar.

Disciplina pozitivă, bazată pe comunicare deschisă și construirea abilităților sociale și emoționale, nu numai că influențează pozitiv dezvoltarea copiilor, dar contribuie și la formarea adulților responsabili și echilibrați. Oricare ar fi preocupările părinților, disciplina pozitivă reprezintă o cale eficientă de a ghida copiii către o viață echilibrată și relații sănătoase.

Despre parentingul pozitiv, mai citeste:

7 dovezi ca dai o educatie buna copilului tau, deci practici un parenting corect
Parentingul pozitiv: ce este si de este mai bun decat parentingul traditional
Nu mai tipa! Fii o mamica ZEN!
Replici pe care nu ar trebui sa le spui niciodata copilului tau

Va asteptam pe forumul special: PARENTING - sau despre meseria de parinte

autor: Milena Sadova, Redactor Principal Desprecopii.com
Milena este si psihoterateut sistemic cuplu și familie, copii, adolescenți.
Desprecopii.com - toate drepturile rezervate © 2024
Referințe:

(1) Smith, J. D., et al. (2019). Parenting and child mental health: A cross-cultural perspective. In Handbook of Parenting and Child Development Across the Lifespan (pp. 1-27).
(2) Gershoff, E. T., et al. (2018). Parent discipline practices in an international sample: Associations with child behaviors and moderation by perceived normativeness. Child development, 89(6), e518-e533.
(3) Grogan-Kaylor, A., et al. (2019). Global prevalence of physical punishment: A systematic review. Aggression and violent behavior, 45, 33-44.
(4) Eisenberg, N., et al. (2018, 2019). Socialization and the development of prosocial behavior. In The Oxford handbook of prosocial behavior (pp. 149-162).
(5) Hoffman, M. L. (2017). Empathy and moral development: Implications for caring and justice. Cambridge University Press.
(6) McCormick, M. P., et al. (2020). Parental discipline and child behavior problems in early elementary school: Exploring child gender as a moderator. Journal of school psychology, 78, 43-57.

Ad-Extra3: