La ce vârstă ar trebui să începem diversificare?

Dr. Roxana Hristianovici, Medic Specialist Pediatru și Consultant în Alăptare: Orice început nou vine cu o temere de necunoscut, iar anxietatea este normală. Diversificarea este un subiect complex și foarte controversat. Pentru o mamă care se află la început de drum și discută cu medicul, cu prietenii sau cu familia, o să găsească tot atâtea păreri. Ei bine, diversificarea ar trebui începută în jurul vârstei de 6 luni, dar este o vârstă aproximativă, deoarece nu toți copiii arată și se dezvoltă la fel. Spre exemplu, între un copil poate s-a născut la 37 de săptămâni de sarcină iar un altul la 41, diferența este una notabilă, de 4 săptămâni. Acest lucru se poate vedea clinic.

Dacă bebelușul stă singur în funduleț, înseamnă că este pregătit pentru diversificare?

Dr. Roxana Hristianovici: Acest milestone, ca bebelușul să stea singur în funduleț la 6 luni, este puțin exagerat. Foarte puțini copii reușesc să facă asta fără sprijin la această vârstă. De abia la 8 luni bebelușul trebuie să își fi achiziționat statul în funduleț independent. Nu vom hrăni niciodată un copil care stă pe spate, înclinat la 45 de grade sau care trebuie susținut de centuri pentru a-și menține poziția. În acest caz, copilul nu este pregătit pentru diversifcare.

Cu ce începem diversificarea?

Dr. Roxana Hristianovici: Când începem diversificarea, o începem deoarece organismul copilului are nevoie de mai mult fier, zinc și calorii. O sursă bună este proteina de origine animală, iar aici vorbim în principal de carne. Din această perspectivă, este recomandat să începem cu legume în principal, în ideea că pot fi combinate mai repede cu carnea. De asemenea, în privința fructelor ideal este de a le tampona gustul de dulce, adică să le folosim încă de la început în combinații cu cereale sau iaurt, astfel încât gustul de dulce să nu fie atât de pregnant.

Trebuie să ținem cont de cele 3 zile de așteptare când introducem un nou aliment în alimentația copilului?

Dr. Roxana Hristianovici: Nu este cazul. Dacă real mergem pe 3 zile de așteptare după fiecare aliment nou introdus, copilul o să înceapă să mănânce toate grupele alimentare importante la 1 an jumătate. Dacă în familie nu există istoric de reacții alergice iar copiii sunt sănătoși, nu este necesar. Dacă bănuim anumite alimente, putem aștepta cele 3 zile, dar nu în alt caz. Recomandăm prundență când introducem alimente cu potențial alergen.

Când putem introduce glutenul în alimentația bebelușului?

Dr. Roxana Hristianovici: Acum, recomandările sunt să introducem glutenul cât mai repede, nu după vârsta de 1 an cum era cu ceva timp în urmă, tocmai pentru a reduce riscul ca bebelușul să nu tolereze alimentele cu gluten. Deci, introducem glutenul pentru ca bebelușul să-l poată tolera pe termen lung, însă cu prudență. Asta înseamnă a nu-l oferi zilnic și nici la fiecare masă.

Acest lucru este valabil și pentru restul alimentelor alergene, de a le introduce cât se poate de repede, dar asta nu înseamnă că începem diversificarea cu kiwi, de exemplu. Începem cu legume și fructe autohtone, apoi continuăm cu restul și continuăm să le introducem constant, prin rotație, astfel încât adaptarea imunologică să se păstreze.

Ce se întâmplă în primul an de viață cu alăptarea, după ce am început diversificarea alimentației?

Dr. Roxana Hristianovici: Alăptarea rămâne la fel. Diversificarea nu trebuie privită ca o oprire a alimentației lactate. În engleză, diversifcarea este denumită "complementary food" și este exact ceea ce ar trebui să însemne diversificarea, adică "hrănire complementară". Laptele rămâne baza, iar peste această bază venim cu extra calorii, extra surse de zinc și de fier. Să nu uităm că bebelușul la 6 luni nu mănâncă pe apetit, ci este dornic să exploreze și este curios.

Ce alegem: diversificare sau autodiversificare?

Dr. Roxana Hristianovici: Un copil trebuie să fie hrănit cu respect și responsabil. Este mai puțin important felul în care mănâncă. Este important să avem această capacitate de a ne informa despre toate opțiunile disponibile, și apoi să avem deschiderea să încercăm și să vedem ce se pliază mai bine pentru copilul nostru. Nu este recomandat să insistăm pe o metodă anume. Însă, la vârsta de 1 an, copilul trebuie să mănânce și bucăți și piureuri. De asemenea, trebuie să înceapă să folosească tacâmurile.

Cum avem grijă de igiena orală în primul an de viață?

Dr. Ana-Maria Cernica, Medic Dentist Pedodont: Igiena orală a unui sugar este foarte importantă, deoarece el intră în contact cu foarte multe bacterii, și atunci, chiar dacă nu prezintă în cavitatea orală vreun dințișor, este recomandat ca părintele să igienizeze obrajii, limba și gingiile, tocmai pentru a-l obișnui pe cel mic cu următoarea tehnică: introducerea degetarului sau chiar a periuței dentare după vârstă de 6 luni. Igiena până în vârsta de 6 luni se realizează fără pastă de dinți, doar cu un tifon umezit pe degetul arătător.

Există vreo diferență în igiena orală după vârsta de 1 an?

Dr. Ana-Maria Cernica: Odată cu apariția primul dinte, periajul se realizează ca și la un adult - cu ajutorul unui degetar în primele 6 luni sau o periuță cu perii foarte moi, adaptată vârstei. Fie alegem o pastă fără fluor până în vârsta de 2 ani, fie cu fluor după 2 ani, când copilul are abilitatea de a scuipa. Personal, recomand o pastă de dinți pe categorie de vârstă.

După începerea diversificării, ce ar trebui să facem în plus?

Dr. Ana-Maria Cernica: Periajul trebuie să fie unul mecanic, riguros, pentru a nu rămâne placă bacteriană, a nu demineraliza dinții, a nu produce acea carie de biberon la o vârstă fragedă. Este obligatoriu ca cel mic să fie periat după fiecare masă, chiar și după fiecare alăptare.

Sunt jucăriile de dentiție o soluție pentru bebelușii cu dureri cauzate de erupția dentară?

Dr. Ana-Maria Cernica: Pe lângă masajul gingival cu un tifon sau degetar, se pot folosi diverse geluri sau substanțe cu un conținut analgezic care diminuează durerea în timpul erupției dentare. Desigur, și jucăriile speciale pentru dentiție care pot fi ținute la rece și apoi oferite bebelușului sunt utile.

Putem asocia febra cu erupția dentară?

Dr. Ana-Maria Cernica: Poate exista diaree, hipersalivație, agitație, insomii și chiar o modificare a temperaturii organismului, dar nu mai ridicată de 38.5C. Ce depășește această temperatură vorbim de sfera pediatrică - consultăm medicul pediatru.

Există riscul ca mamele să transmită bacterii care să provoace carii bebelușilor prin mestecarea mâncării și apoi hrănirea cu aceeași lingură?

Dr. Ana-Maria Cernica: Nu este recomandat acest lucru, deoarece există un schimb de bacterii între mamă și copil, bacterii care pot duce la apariția cariei dentare. Dar mai poate exista și un schimb de virusuri care nu s-au manifestat la mamă, cum ar fi gripa.

Recomandări prețioase pentru o diversificare de succes cu Anca Bălășoiu, Moașă licențiată

De ce unii copii refuză alimentele solide și cum putem preveni asta?

Dr. Iulia Balint-Boia, Medic Specialist Pediatru și Consultant în Alăptare: Fiecare copil are la un moment dat zile de refuz (când are o erupție dentară, când are o durere, o viroză, o durere în gât, etc), dar sunt și copii reticenți la diversificare, care nu vor să accepte și au astfel un start mai greu. Între 1-3 ani este o etapă normală în dezvoltare, când scad în alimentație, dar face parte din procesul de învățare.

De asemenea, în jurul vârstei de 1 an este posibil să apară anemia, care duce la lipsa poftei de mâncare. Deci, dacă copilul este palid, nu are chef de nimic și nu a pus gura pe mâncare, atunci este indicat să discutăm cu medicul pediatru.

Suplinim alimentația copilului cu vitamine?

Dr. Iulia Balint-Boia: Dacă avem o perioadă prelungită când copilul nu a mâncat suficientă proteină animală, de exemplu, sau fructe și legume prospete, trebuie să ne punem întrebări și să vedem dacă putem interveni preventiv, profilactic. De aceea, este important să discutăm cu medicul pediatru.

Cum ar trebui să arate meniul unui copil?

Dr. Iulia Balint-Boia: Trebuie să avem multe fructe și legume proaspete, un sfert din farfurie ar trebui să fie și o garnitură (cereale, cartof, mămăligă, etc) și un alt sfertul din farfurie proteină... dar adesea copiii nu ajung să consume tot. De aceea, ideal este ca cei mici să aibă o alimentație diversificată și echilibrată, formată din 3 mese principale și 2 gustări. Nu uitați: porțiile le adaptăm la mărime, un copil mic va avea un stomăcel mic.

Ce recomandări aveți pentru părinții care se confruntă cu probleme de constipație la copii mici?

Dr. Iulia Balint-Boia: Constipația este un subiect destul de complex, trebuie văzută exact vârsta copilului, din ce este formată alimentația sa, câtă apă consumă. Întâi se analizează foarte bine alimentația, apoi dacă este în perioada de renunțare la scutec, dacă a făcut o fobie pentru că a avut o dată un scaun neplăcut. Sunt o mulțime de factori, inclusiv psihologici, alergenici. Situația trebuie evaluată individual.

Punem copilul în fața televizorului pentru a-l hrăni mai ușor?

Mihaela Olaru Pricope, Psihoterapeut: Categoric nu. Ora mesei ar trebui să fie o oportunitate în care se creează legături emoționale cu familia și chiar cu propriile senzații.

În primul rând, ar trebui să pornim de la ideea că noi construim adultul de mâine. Cel mai la îndemână este exemplul personal: fără tablete, telefoane, televizor. Și pentru că cei mici învață foarte mult prin joc și prin exemple, părinții pot crea în schimb povești, să lase copilul să participe la proceul de hrănire și să-i urmărească reacțiile.

De ce sunt părinții stresați de cantitatea de mâncare pe care o consumă copiii?

Mihaela Olaru Pricope, Psihoterapeut: Cel mai probabil pentru că suntem prinși în capcana prea multor informații. Trebuie să ne dăm instinctul matern/patern puțîn mai încet ca volum și să verificăm/validăm aceste surse alături de medicul pediatru al copilului, deoarece nu toate informațiile sunt de încredere. Atâta timp cât nu există probleme de natură fiziologică, să încercăm să creăm frumos relația copilului cu alimentația și procesul de hrănire în sine.

Cum ar trebui să construim sănătos relația copilului cu mâncarea?

Mihaela Olaru Pricope, Psihoterapeut: În primul rând, ar fi utilă instituirea unei rutine, dar nu în fața televizorului. Astfel, copilul va asocia acel loc și ora cu momentul hrănirii. Masa nu trebuie luată pe grabă, fără distrageri, părăsirea locului de masă când apare sațietatea. Și ideal este ca accesul la tehnologie să nu fie folosit nici ca recompensă, dar nici ca pedeapsă în relația cu masa, deoarece nu se crează o relație corespunzătoare. În schimb, putem să le vorbim copiilor și să le povestim la masă despre tot ce are legătură cu alimentele din fața lor.

Putem să îi ajutăm pe copii să recunoască senzația de sete și de foame?

Mihaela Olaru Pricope, Psihoterapeut: Pentru acest lucru avem nevoie de răbdare și perseverență. Trebuie să îi explicăm copilului tot procesul, chiar dacă pare că nu ne înțelege. În prumul rând, noi ca părinți, ar trebui să recunoaștem semnalele pe care ni le dau copiii când sunt plini. Ei bine, în acel moment, îi explicăm și copilului și îl facem să conștientizeze că acea senzație este faptul că s-a săturat și nu mai are nevoie de mâncare, este sătul. La fel procedăm și cu senzația de foame/sete. Nu trebuie să insistăm dar nici să renunțăm.

Care sunt consecințele pe termen lung a folosirii distragerii atenției în timpul mesei?

Mihaela Olaru Pricope, Psihoterapeut: Pe termen mediu și lung, acestor copii cărora nu le sunt respectate limitele, caracterul lor opoziționist devine din ce în ce mai ferm, colaborarea cu ei din ce în ce mai slabă, se dezvoltă în adulți indisciplinați și pot deveni chiar persoane indezirabile în anumite grupuri fără ca ei să înțeleagă de ce.

Sesiune Q&A cu Dr. Roxana Hristianovici și Dr. Iulia Balint-Boia

De la câte luni introducem carnea de vânat?

Dr. Roxana Hristianovici: Putem să introducem carnea de vânat și înainte de vârsta de 1 an, dar atenție la temperatura la care este preparată, deoarece carnea de vânat, pe lângă proprietățile nutriționale pe care le are, este și o carne cu un risc mai mare de transmitere de boli. De aceea, temperatura de gătire trebuie să fie mai mare și ideal ar fi să facem nste analize dacă vorbim de un porc mistreț, de exemplu, pentru a-l testa de trichineloză.

Oferim și alimente crude încă de la începutul diversificării?

Dr. Roxana Hristianovici: Sigur, deoarece alimentele crude sunt bogate în vitamine și minerale, dar trebuie să fie foarte bine igienizate. Un alt aspect important este textura. Dacă acestea pot fi pasate în gură fără să ai măsele, fiindcă nu este o idee bună să oferim morcov crud unui copil de 6 luni deoarece nu îl va putea mesteca.

Câte ouă poate consuma un bebeluș săptămânal?

Dr. Iulia Balint-Boia: Teoretic, nu există un anumit număr de ouă, deci nu trebuie să calculăm și să cântărim absolut orice preparat conține ouă, dar acesta este un aliment complet (proteine, grăsime, coline, etc.) și este foarte sățios. Trebuie să existe un echilibru doar.

Ce este mai recomandat: uleiul de măsline sau untul în preparatele copiilor?

Dr. Iulia Balint-Boia: Sunt perfecte ambele variante, ba mai mult, se pot varia tipurile de grăsimi. Important este să fie ceva, deoarece fie uleiul fie untul, crește numărul de calorii din piureul de legume dar și absorbția vitaminelor liposolubile. Cu toate acestea, nu aș recomanda varintă de ulei rafinat de floarea soarelui, din cauza grăsimilor trans.

Câtă apă dăm copilului?

Dr. Roxana Hristianovici: La începutul diversificării îi vom da copilului apă doar pentru a-l învăța să bea, deoarece cantitatea de solide nu este foarte mare. Laptele rămâne în continuare sursa de hidratare. Recomandat este să învețe să bea apă din cană deschisă sau pahare mici, pentru a învăța să soarbă. Insistăm uneori mai mult cu hidratarea dacă copilul are tendințe de constipare (scaunul este uscat, compactat).

Ce combinații de alimente să evităm în diversificarea bebelușului?

Dr. Iulia Balint-Boia: Absolut niciuna. Toate combinațiile sunt din diverse scheme restrictive folosite în cure de slăbire sau în alte aspecte ale alimentației restrictive. Toate sunt mituri.

Putem începe diversificarea la 4-5 luni?

Dr. Roxana Hristianovici: Real, un copil nu ar putea să mănânce conștient la vârsta de 4-5 luni. Poate la 5 luni jumătate, la un copil care are deja niște achiziții neurologice și motorii foarte bune, dar la 4 luni nu este posibil ca un copil să stea în poziție verticală, să își mestece mâncarea și să fie implicat în acest proces.

Când este bebe pregătit de diversificare? De ce avem nevoie la început de diversificare? Reguli pentru o diversificare sănătoasă. Cum gândim un meniu echilibrat nutritional? Autodiversificare/diversificare clasică. Cum recunoastem o alergie? Cum gestionăm înecul; noțiuni de prim-ajutor. Detalii despre curs <<aici>>

O parte din subiectele abordate la cursul Noțiuni despre nutriția copilului mic 6 luni - 3 ani, din 21 noiembrie 2023, susținut de Dr. Iulia Balint-Boia - Medic pediatru, Consultant în alăptare IBCLC: Cum alegi alimente astfel încât bebe să primească tot ce are nevoie?... oare de ce are nevoie? Ce sunt acelea proteine și unde se găsesc carbohidrații?... le combinăm sau îngreunează digestia? Ce gătești la micul dejun, dar la prânz și cină... eventual să mâncați și voi? Și ce îi dai când sunteți în deplasare? Detalii despre curs <<aici>> 

Următoarea ediție a Conferinței NUTRIPEDIA va avea loc anul viitor. Între timp, pentru orice informații, consiliere, sfaturi și recomandări cu privire la diversificare și alimentație, părinții sunt încurajați să țină legătura cu medici/specialiști și să acceseze conținutul medical, de specialitate, disponibil pe  www.desprecopii.com.

Mulțumim sponsorilor și partenerilor media: Pedilactis,  Dr. Phyto, Lovi Romania, BabyNeeds.ro, Crystal Dental, Desprecopii.

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️