Importanța morfologiilor în sarcină

Am început emisiunea cu primul subiect, pe care l-am dezbătut alături de doamna Dr. Iulia Jitianu - Medic Primar Obstetrică-Ginecologie, despre importanța morfologiilor în sarcină.

Ce sunt morfologiile și de ce sunt acestea necesare?

Morfologia fetală este o examinare ecografică specială care se efectuează în anumite momente ale sarcinii și presupune constatarea anatomiei normale a fătului, unor anomalii fetale, anomalii ale anexelor fetale și constatarea unor patologii ale organelor genitale feminine interne.

Morfologia fetală, ca și examinarea ecografică, necesită o aparatură performantă pe bază de ultrasunete ce utilizează sonde abdominale și transvaginale. Prin abordul transabdominal se aplică sonda pe burtica mamei și astfel se evaluează structurile anatomice dorite. De cele mai multe ori se constată că poziția fetală este nefastă sau anumite structuri anatomice chiar cer tranziția către abordul transvaginal și atunci se utilizează sonda transvaginală.

Aceste morfologii se practică cu ajutorul aparatelor folosind modul 2D, 3D și 4D în timp real.

Câte morfologii sunt recomandate în sarcină și când trebuie acestea efectuate?

Există 3 morfologii: morfologia de trimestrul I, trimestrul II și trimestrul III. Pentru a ajunge să efectuăm aceste morfologii este necesar ca pacientele să își planifice și dispensarizeze sarcina printr-un medic curant și prin intermediul acestuia să își facă aceste vizite din cadrul dispensarizării și inclusiv programările pentru morfologiile fetale.

Recomandările internaționale și naționale sunt ca morfologia de trimestrul I să fie făcută în intervalul 11 săptămâni și 0 zile - 13 săptămâni și 6 zile. Dar se recomandă evaluarea morfologică la sfârșitul celei de-a 12-a săptămâni de sarcină și începutul celei de-a 13-a, deoarece până în 12 săptămâni fătul este mic și riscăm să nu se vadă tot ce trebuie, iar după 13 săptămâni fătul este foarte activ.

Morfologia de trimestrul II se recomandă a se efectua în intervalul 19 săptămâni și 0 zile - 22 săptămâni și 6 zile. Fătul este mai mare, structurile sunt mai bine dezvoltate, se observă mai multe imagini anatomice, iar de preferat ar fi ca evaluarea să se facă la 22 săptămâni.

Pentru morfologia de trimestrul III, pacientele ar trebui să se programeze în intervalul 30-35 de săptămâni de sarcină, de preferat la 32 de săptămâni.

Ce probleme pot fi detectate prin morfologiile realizate în timpul sarcinii?

Morfologia fetală este o evaluare amplă ce presupune bifarea unei liste: datarea corectă a sarcinii, fiindcă există șansa să constatăm că fătul nu mai este în evoluție, că nu are o dezvoltare normală de creștere (restricție de creștere intrauterină, fătul macrosom), mai putem constata anomalii ale anexelor fetale (adică un deficit sau un exces de lichid amniotic cu afecțiunile aferente sau placenta previa), anomalii structurale ale fătului, anomalii minore, o prezentație anormală, un risc de naștere prematură prin evaluarea lungimii colului și a orificiului intern, atât în trimestrul I, II și III.

Ce alte teste sau examene medicale ar trebui efectuate în sarcină?

Este foarte important ca atunci când constatăm o anomalie (anatomică sau cu risc fetal), în timpul evaluării morfologice, să solicităm consultări interdisciplinare și împreună să luăm decizia cea mai bună pentru mamă și făt. Se poate solicita consult de ortopedie, neurologie sau cardiologie pediatrică. Avem nevoie să discutăm și cu medicul neonatolog și să îl anunțăm ce caz va primi pentru a se pregăti cu medicație și aparatură suficient de bună și optimă pentru a primi un copil în condiții bune. Legat de investigații, ar trebui să mai completăm eventual cu imagistică; dacă constatăm o malformație a fătului sau o anomalie a placentei se poate face RMN-ul fetal care completează informațiile deja știute. Pe lângă aceste investigații se mai poate face testarea din cordon ombilical pentru anumite tipuri de infecții intrauterine din profilul TORCH. Și nu în ultimul rând, testele genetice. Bolile genetice pot afecta cromozomii și proteinele. Astfel, trebuie să cerem sfatul geneticianului. Există teste genetice non-invazive (precum Dublu test) din sângele matern, iar la recomandarea este să se efectueze de la 11 săptămâni de sarcină. Dar există și teste invazive, precum amniocenteza (după 16 săptămâni), biopsia de vilozități coriale (după 12 săptămâni) și cordocenteza.

Există vreun risc asociat cu efectuarea morfologiilor în timpul sarcinii?

În urma studiilor de-a lungul anilor, Federația Națională de Ultrasonografie în medicină și biologie, precum și Societatea Internațională de Obstetrică și Ginecologie, au ajuns la concluzia că nu există riscuri ale afectării fătului sau mamei.

Ce sfaturi și recomandări puteți oferi pentru o femeie gravidă care se pregătește pentru morfologie și care este îngrijorată de rezultatele testului?

Gândiți pozitiv, dragi mămici! Aveți încredere în medicii curanți, în medicii care vă efectuează morfologia fetală și țineți cont de faptul că atunci când se constată o anomalie în urma acestor evaluări, medicii au datoria etică de a aduce la cunoștința părinților și de a face cea mai bună alegere în ceea ce privește conduita. Tot ce se întâmplă cu o femeie gravidă este rezultatul unui efort al unei echipe multidisciplinare, iar medicii își doresc ca atât mama cât și copilul să ajungă sănătoși în sânul familiei.

Următorul subiect despre care am discutat a fost despre nașterea naturală și prin cezariană, subiect pe care l-am dezbătut împreună cu domnul Dr. Gabriel Radu - Specialist Obstetrică-Ginecologie în cadrul Regina Maria.

Nașterea naturală/cezariană - care sunt principalele beneficii dar și riscuri?

Nașterea este un proces fiziologic care pregătește fătul pentru viața extrauterină dar și mama pentru perioada de alăptare.

După o naștere naturală recuperarea este mult mai ușoară și există beneficii și pentru făt. Este demonstrat și studiat că, copiii născuți natural au șanse de a dezvolta astm sau probleme autoimune mult mai mici decât cei născuți prin cezariană. Bacteriile cu care ia fătul contact în timp ce traversează canalul vaginal ajută foarte mult la dezvoltarea acestuia.

Riscurile ar fi atât fetale cât și materne. Cel mai mare risc fetal ar fi hipoxia, o problemă destul de mare ce poate avea consecințe severe, dacă nu ajunge suficient oxigen către copil pot fi repercusiuni grave postpartum. Pentru mamă, mai grav ar fi o incontinență urinară sau chiar de materii fecale, ce îi poate schimba viața ulterior, dar și durerea la contactul sexual.

După cezariană, mobilizarea mamei este mai dificilă dar după câteva zile totul se reia. Considerăm că cezariana este o variantă mai ușoară pentru mamă datorită lipsei durerii - confortul pacientei este foarte important - dar scopul final al cezarienei este ca atât mama cât și fătul să fie cât mai bine ulterior și să aibă o viață normală postpartum. Recuperarea după cezariană se face în principiu după 6 - 12 ore, în funcție de caz, pacient, medic, dar mobilizarea se face la aproape 12 ore postpartum. În ziua 2 - 3 postpartum, mămica va reuși să se autoîngrijească și să își gestioneze toate nevoile. Durerile vor mai persista câteva zile dar vor trece cu un simplu antiinflamator.

Care sunt beneficiile orei magice, în cazul nașterii naturale?

Considerăm că imediat postpartum contactul piele-pe-piele între mamă și copil este foarte important. Observăm că nou-născuții care stau pe burtica mamei tind să se adapteze mult mai bine la viața extrauterină și încercăm să sprijinim cât de mult putem acest contact.

Care sunt criteriile medicale în alegerea între nașterea naturală și nașterea cezariană?

Există criterii foarte bine delimitate și stricte. Sprijinim nașterea naturală cât de mutl putem, dar în unele cazuri nu poate fi făcută. De multe ori aflăm și știm dinainte că va fi o cezariană, alterori începem un travaliu, vrem să naștem natural dar trebuie să intervenim printr-o cezariană în scop matern sau fetal.

Problemele pot fi împărțite în mai multe categorii:

- probleme materne înaintea unei sarcini (fibroame, miopie, anomalii la nivelul vaginului);
- patologii apărute în cursul sarcinii (diabet zaharat, preeclampsie, hipertensiune);
- obstacole în ceea ce privește nașterea în sine (un făt macrosom, pacientă cu un bazin foarte mic);
- probleme de placentație (placentă previa, decolări de placentă).

Care sunt avantajele și dezavantajele nașterii cu asistență medicală versus nașterea la domiciliu?

Tot ce putem noi înțelege este confortul pe care gravida îl are acasă, nu siguranța. Iar noi, la Regina Maria, încercăm să adaptăm spitalul la nevoile pacientului, să oferim tot confortul pe care l-ar putea avea acasă. Medicina a progresat iar siguranța pacientului și a fătului este importantă pentru medici, pentru toată lumea. Scopul final este ca mama și copilul să plece acasă sănătoși.

Cum își poate o femeie pregăti corpul și mintea pentru naștere?

Cunoașterea a ceea ce urmează ajută foarte mult la pregătirea pacientei și astfel ar putea tolera atât durerea cât și situațiile neprevăzute cât mai bine. Pentru asta există foarte multe cursuri pe care pacienta le poate urma în scopul pregătirii.

Travaliul este un act foarte lung, complicat, elaborat și greu de descris. Are mai multe etape iar pacienta trebuie să știe că în prima etapă are loc scurtarea și dilatarea colului undeva la 3-4 centimetri, în etapa a doua are loc o dilatare mai mare, aproape completă, contracțiile sunt mult mai dureroase, mai intense și mai dese. După dilatarea completă apare expulzia fătului, iar pentru durere există mai multe variante de anestezie și cateterul peridural este varianta cea mai bună dar nu va face să dispară complet durerea. Naștere complet fără durere nu avem, cu excepția cezarienei, dar durerea apare după. După nașterea fătului vorbim de ora magică, iar apoi urmează eliminarea placentei, verificarea uterului, colului, vaginului și se asigură o hemostază.

Pe finalul discuției am continuat să dezbatem poate cel mai emoționant subiect: cum evaluăm și îngrijim bebelușul în primele zile de viață. Am avut-o alături de noi pe doamna Dr. Alina Ilici - Șef Secție Neonatologie Normoponderali în cadrul Regina Maria căreia îi mulțumim pentru prezență.

Ce tipuri de evaluări medicale sunt efectuate la nou-născut în primele momente de viață, imediat după naștere?

Există mai multe evaluări care se fac nou-născutului în primele momente de viață, începând de la evaluarea stării de sănătate. Dar până la efectuarea examenului clinic, se face evaluarea adaptării nou-născutului la viața extrauterină. Există niște modificări care se întâmplă cu nou-născutul și la nivel pulmonar și la nivel cardiac, iar felul în care se adaptează fiecare, ține de multe aspecte legate de sarcină, de momentul nașterii dar și de ce se întâmplă ulterior.

În primă fază așteptăm să vedem cum se adaptează nou-născutul, acordăm ajutor în cazul în care este nevoie pe partea de reanimare, după care se face o evaluare clinică pentru a identifica orice fel de probleme, malformații, adaptare ulterioară la viața extrauterină.

Secția de neonatologie a Spitalului Băneasa este coordonată de o echipă de medici supra-specializați în gestionarea cazurilor complexe și este formată din patru unități, cu dotări ultra performante:

aparate de suport respirator pentru toate tipurile de terapite respiratorie, neinvazivă (NeoPuff, CRAP) sau ventilație mecanică (atât convețională, cât și cu frecvență înaltă)
truse de reanimare neonatală, incubatoare (deschise/inchise)
aparatură de monitorizare cardio-respiratorie, aparat mobil de radiologie, sisteme de asirație, sistem de mixare aer-oxigen, lămpi de fototerape pentru controlul icterului, dispozitive de administrare intravenoasă a soluțiilor perfuzabile și consumabile specifice de terapie intensivă neonatală

Aceste tehnologii sunt esențiale pentru animite tipuri de patologii ale nou-născutului și pentru cazurile care nu răspund la tratamentul convențional.

Cum se efectuează aceste evaluări și cum sunt interpretate rezultatele?

Depinde foarte mult de ce se întâmplă în sala de naștere. Dacă este o naștere naturală care permite ora magică, toată evaluarea poate avea loc la o anumită perioadă de la naștere. Dacă este vorba despre o naștere prin cezariană sau o naștere naturală care vine cu ceva probleme, atunci vom face acest lucru din primele secunde de la naștere.

Ce este screening-ul neonatal și ce boli pot fi depistate prin această procedură?

Există mai multe screening-uri care se pot face postnatal, începând de la screening-uri de evaluare clinică până la screening-uri de anumite patologii care pot să apară, dar nu neapărat în primele clipe sau zile postnatal, ci există anumite boli de metabolism care au simptomalogii mai târziu în viață (la câteva luni de exemplu) - și vorbim de screening-ul metabolic aici, care se face în prima săptămână de viață, după care este un screening auditiv. De asemenea, se mai recomandă un screening de ecografie de șold pentru a identifica displazia de șold.

Cum se face evaluarea dezvoltării neurologice la nou-născut și ce semne ar trebui să alerteze părinții?

Pe parte neurologică o primă evaluare o face medicul neonatolog în maternitate - încă de la naștere - deoarece există patologii încă din timpul sarcinii, există suspiciuni de malformații, de boli genetice sau asfixia la naștere, care impune niște controale neurologice riguroase.

Care sunt cele mai comune probleme de sănătate întâlnite la nou-născut și cum pot fi acestea tratate?

Există niște evenimente fiziologice care se întâmplă după naștere, printre care este și icterul. Teoretic, cu un nou-născut la termen nu ar trebui să existe patologie. Pe parte patologică ar putea să apară extrem de multe probleme care pot fi identificate de medicul neonatolog în maternitate și să trimită copilul mai departe către specialiști sau către pediatru.

Ce îngrijire specială este necesară pentru nou-născuții prematuri sau cu greutate mică la naștere?

Aici problemele sunt foarte complicate, deoarece cu cât vârsta de gestație este mai mică cu atât problemele sunt din ce în ce mai mari și mai numeroase. Este foarte important de știut că un copil prematur nu este un copil în miniatură, el nu este un copil la termen perfect dezvoltat doar că este mai mic și este ținut la incubator pentru a crește. În cele mai multe cazuri, el are nevoie ca o perioadă de timp să îi fie susținute funcțiile vitale.

Cum poate părintele să îngrijească corect cordonul ombilical și ce ar trebui să se întâmple după ce acesta se desprinde?

Părinților le este foarte frică de îngrijirea buricului. Dar zona bontului ombilical este practic o zonă moartă care nu doare și care necesită o minimă îngrijire: de șters cu alcool după băiță.

Ce sfaturi și recomandări puteți oferi părinților pentru îngrijirea nou-născutului în primele zile de viață și cum pot aceștia să se pregătească pentru această perioadă?

Părinții sunt îndemnați să apeleze la personalul medical care poate să îi ajute și să le arate ce au de făcut. Există asistente, consilieri în alăptare, există medici neonatologi.

Cum se face alimentarea nou-născutului și ce trebuie să știe părinții despre acest subiect?

Pe partea de alimentație, din nou, recomandarea este ca părinții să solicite sfatul specialistului deoarece copiii nu sunt toți la fel. Există o categorie de copii care are nevoie de o îngrijire specială și în momentul în care apelezi la un om care nu este cadru medical și care te sfătuiește ceva, poți face greșeli foarte mari. Iar dacă nu poți greși foarte mult pe partea de îngrijire, pe partea de alimentație se poate greși foarte mult. OMS recomandă alăptarea la cerere în primele 6 luni de zile, dar acest lucru pune o presiune pe mame care de cele mai multe ori duce către eșec. Atunci, acest lucru ar trebui pornit tot din maternitate de către neonatologi, asistentele de neonatologie și consilierii de alăptare din maternitate. Copilul trebuie adus la controale medicale iar personalul medical trebuie să se asigure că totul funcționează în regulă. Din nefericire nu există niște sfaturi generale, acestea sunt mereu pliate pe mamă și copil, pe fiecare situație în parte.

În timpul emisiunii Live am primit și multe întrebări din partea urmăritorilor la care medicii au răspuns detaliat. Vă invităm să urmăriți emisiune în întregime aici și să o distribuiți mai departe, ca și alți viitori părinți să poată beneficia de informații corecte și utile!

Mulțumim tuturor celor implicați, care au făcut acest eveniment LIVE posibil

Mulțumim doamnei Dr. Iulia Jitianu, domnului Dr. Gabriel Radu și doamnei Dr. Alina Ilici pentru toate informațiile prețioase și detaliate pe care ni le-au oferit!

Evenimentul online a fost realizat cu sprijinul Rețetei de Sănătate Regina Maria la Spitalul Băneasa.

 

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️