Set de stimulente pentru fãcut copii

0 | 4/7/2002

autor: DAN MARINESCU (articol aparut in ziarul Jurnalul - iulie 2002)

Douãzeci si unu de milioane sase sute nouãzeci si opt de mii o sutã optzeci si unu. Atâtia suntem, conform rezultatelor recensãmântului din aceastã primãvarã. Ceea ce înseamnã cã din 1992 si pânã acum ne-am împutinat cu aproape un milion de persoane. Dupã cum spune premierul Adrian Nãstase, aceastã scãdere a fost cauzatã în primul rând de diferenta negativã dintre natalitate si mortalitate si nu, cum ar fi unii tentati sã creadã, de plecarea tot mai multor români în Irlanda si Finlanda.

Asadar, numãrul deceselor îl întrece pe cel al nasterilor, si asta este principala problemã pe care Guvernul îsi propune sã o rezolve. În concluzie, premierul a spus cã Executivul va trebui sã punã la punct „un set de stimulente pentru a încuraja familiile sã aibã mai multi copii“.
Lãudabilã intentia Guvernului, dar extrem de greu de pus în practicã. Pentru cã, dacã din setul de stimulente eliminãm importul masiv de Viagra, cele care mai rãmân la îndemâna Executivului sunt strict legate de partea materialã. În fond, de ce se tem tinerii sã aibã copii în anul de gratie 2002? Unu: pentru cã majoritatea nu-si pot permite sã-si cumpere un apartament cât de cât decent, în care copilul sã aibã si el camera lui; doi: pentru cã tinerii trãiesc o adevãratã aventurã pânã sã-si gãseascã un loc de muncã unde sã câstige suficienti bani ca sã poatã creste un copil. Aici trebuie sã intervinã Guvernul, dar, sinceri sã fim, nu prea vedem cum o s-o facã. Cresterea alocatiei pentru copii prin acordarea câtorva zeci de mii de lei în plus sau premierea mamelor-eroine cu douã baxuri de pempãrsi nu este o solutie.

Dacã vrea sã încurajeze familiile de tineri sã aibã mai multi copii, Executivul trebuie sã punã mâna pe mistrie si pe gãleata cu mortar. Pretul unui apartament în marile orase ale patriei a ajuns sã rivalizeze cu pretul unui apartament în New York, iar solutia cu Agentia Nationalã a Locuintei (ANL) se dovedeste falimentarã. Banii pentru un apartament ANL din Soseaua Oltenitei din Bucuresti, de exemplu, un tânãr cu salariu mediu i-ar strânge în aproximativ 15 ani, cu conditia sã nu mai mãnânce si sã nu se mai îmbrace în toatã aceastã perioadã. Vrea Guvernul sã-i stimuleze pe tineri sã aibã copii? Foarte bine, dar sã verifice întâi ce s-a construit pe terenurile special destinate constructiei de locuinte pentru tineri, sã verifice de ce un apartament ANL costã cât costã si sã vadã ce mãnâncã muncitorii constructori din tãrile unde ridicarea unui bloc dureazã de zece ori mai putin decât la noi.

În plus, mai este si problema locurilor de muncã pentru tineri. Majoritatea angajatorilor vor experientã în domeniu, atu pe care tinerii nu-l pot avea decât dacã viata lor s-ar derula invers, de la pensie cãtre scoala generalã. Apoi, impozitul urias pe care un patron ar trebui sã-l plãteascã dacã vrea sã-i dea un salariu bun unui tânãr angajat cu carte de muncã, descurajeazã orice astfel de intentie. Asa cã tinerii ori sunt plãtiti cu salarii mici, din care abia dacã îsi duc traiul zilnic, ori lucreazã la negru, unde câstigã mai multi bani, dar stau cu teama cã patronul îi poate da afarã ori de câte ori i se întâmplã sã doarmã mai prost noaptea. Cu asemenea realitãti, poftim de fiti romantici si faceti copii!

Partea bunã în toatã însiruirea asta de lucruri rele este cã îndreptarea lor tine totusi de Guvern. Ce ne face însã pe noi sã fim sceptici dupã declaratia premierului este cã în loc de foarte vagul „set de stimulente“ n-a folosit „locuinte si locuri de muncã“. Când zici „set de stimulente“ te poti gândi la orice, de la subventionarea tipãririi de reviste sexy pânã la organizarea unui turneu al Pamelei Anderson în România.

Ad-Extra3: