Importanța vitaminei D3 pentru imunitatea bebelușului - Tot ce trebuie să știi ca viitoare sau proaspătă mămică

TEMA: Burtici fericite | 0 | 22/2/2024

Importanta vitaminei D3 pentru imunitatea bebelusului - Tot ce trebuie sa stii ca viitoare sau proaspata mamica

Un aport zilnic de vitamina D este esențial încă de la naștere, spun specialiștii. Dar ce beneficii aduce mai exact vitamina D și de ce este atât de importantă pentru cei mici? Descoperă toate secretele vitaminei D și cum să te asiguri că bebelușul tău primește cantitatea zilnică recomandată, în articolul ce urmează.

Ce este vitamina D?

Vitamina D este atât un nutrient, cât și un hormon pe care corpul nostru îl produce - sub efectul razelor ultraviolete ale soarelui. De aici și denumirea ei de “vitamina soarelui” sau “vitamina antirahitică”. Vitamina D este o vitamină liposolubilă - una dintre puținele vitamine care poate fi produsă de organism și care poate fi depozitată în ficat dar și în țesuturile adipoase.

În alimente, vitamina D este prezentă în două forme diferite: vitamina D2 (ergocalciferol) și vitamina D3 (colecalciferol). Ambele vitamine acționează activ în corpul nostru, dar vitamina D3 este cea mai folosită formă.

De ce este atât de importantă vitamina D pentru bebeluși?

Vitamina D este un nutrient esențial care joacă un rol important în homeostazia calciului și sănătatea osoasă. Deficitul sever al vitaminei D cauzează rahitismul și/sau hipocalcemia la sugari și copii, și osteomalacia la adulți sau adolescenți după închiderea cartilajelor de creștere, deoarece majoritatea masei osoase se formează de la naștere până la sfârșitul adolescenței. De aici și importanța vitală de a obține suficientă vitamina D încă de la naștere.

Pe lângă rolul său în creșterea și dezvoltarea normală a oaselor la bebeluși și în menținerea unui schelet sănătos, vitamina D contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar. Prin urmare, protejează copilul de agresiunile externe.

Vitamina D ajută la menținerea densității osoase la sugari și copii mici

Vitamina D favorizează absorbția calciului de la nivel intestinal și menține o concentrație serică normală a calciului și fosforului prin diferite mecanisme. Concentrațiile adecvate ale calciului și fosforului în sânge asigură o mineralizare normală a oaselor. Vitamina D, prin acțiunea asupra metabolismului calciului, este necesară și pentru creșterea și dezvoltarea osoasă, care are loc pe toată durata vieții, prevenind apariția rahitismului în copilărie și a osteoporozei la vârsta adultă.

Importanța vitaminei D pentru sănătatea musculo-scheletică este evidențiată de rahitism, o afecțiune ce constă în calcifierea insuficientă a țesutului osos. Incidența acestei afecțiuni atinge vârful între 3 și 18 luni și se caracterizează prin densitate osoasă scăzută, deformări osoase, mușchi lipsiți de tonus și tulburări de creștere. Fără un tratament cu vitamina D, această afecțiune poate avea consecințe pe tot parcursul vieții.

Ad-Extra3:

În plus, vitamina D ajută la funcționarea normală a sistemului imunitar

Sistemul imunitar al unui copil încearcă să găsească un echilibrul: la ce să reacționeze și la ce să nu reacționeze. Acesta este motivul pentru care copiii sunt mai predispuși la alergii, eczeme, astm și se îmbolnăvesc mai des.

Există studii⁽¹⁾ care arată că asigurarea necesarului de vitamina D încă din copilărie reduce riscul apariției bolilor autoimune, cum este diabetul zaharat de tip 1 și scleroza multiplă. De asemenea, dozele suficiente de vitamina D pe parcursul sezonului rece, contribuie la prevenirea răcelilor comune.

Suplimentarea cu vitamina D crește semnificativ diversitatea microbiană intestinală

Un alt mod prin care vitamina D ajută sistemul imunitar este prin susținerea unei microbiote sănătoase. Sănătatea intestinală este esențială pentru un sistem imunitar echilibrat, în special pentru copii. Un studiu⁽²⁾ interesant a arătat că dozele mari de vitamina D pot modifica flora intestinală și pot crește diversitatea speciilor și genurilor bacteriene. Cu cât varietatea bacteriilor este mai mare, cu atât vei fi mai sănătos. Deci, nivelurile adecvate de vitamina D pot susține chiar și o burtică sănătoasă.

Vitamina D poate influența microbiota intestinală prin rolul antiinflamator și prin prevenirea infecțiilor, și are rol reglator în protejarea epiteliului gastro-intestinal și menținerea homeostaziei barierei mucoase.

Microbiota intestinală joacă un rol vital în sănătatea metabolică și imunitară a sugarilor, și poate contribui la scăderea riscului de obezitate, astm, alergii și boli autoimune. ^{(4, 5, 6)}

O microbiotă disfuncțională - definită și ca disbioză - nu afectează doar un nou-născut ci orice persoană, indiferent de vârstă. Disbioza are efecte imediate precum balonare, tulburări de tranzit intestinal (scaune diareice sau tranzit încetinit), disconfort abdominal, afectarea sistemului imunitar. Dacă disbioza persistă și nu se intervine pentru reglarea ei, se pot dezvolta afecțiuni precum: alergii alimentare, astm, dermatită atopică, diabet zaharat de tip 2. ⁽⁷⁾

Vitamina D contribuie la:

• funcționarea normală a sistemului imunitar;
• funcționarea normală a sistemului osos;
• funcționarea normală a sistemului muscular;
• nivelurile normale de calciu sanguin;
• menținerea sănătății dentare.

Date experimentale și clinice sugerează că acest contact microbian natural începe in utero și se continuă după naștere, în timpul perioadei neonatale și chiar până în jurul vârstei de 3 ani. La această vârstă există deja o “semnătură bacteriană” unică la nivelul intestinului subțire și al colonului uman.⁽³⁾

Consolidarea microbiotei intestinale are loc în două etape importante: imediat după naștere în timpul alăptării, și are ca rezultat colonizarea microbiotei intestinale cu Bifidobacterii și apoi în perioada diversificării, odată cu introducerea alimentelor solide și continuarea hrănirii cu lapte matern.

Bifidobacterium animalis (subspecia lactis) se regăsește în mod natural în tractul digestiv al sugarului, în proporție de până la 91%. Există suplimente alimentare cu administrare orală care conțin o combinație de Bifidobacterium animalis (subspecia lactis, tulpina BB-12®) și vitamina D3.

Aceste suplimente pot ajuta la contracararea disboziei, induse de tratamentul cu antibiotice și diverse tulburari digestive și se pot administra din prima zi de viață (de preferat în timpul mesei)

Cum să detectezi o deficiență de vitamina D la copilul tău?

Această deficiență se manifestă de obicei fără știrea noastră, deoarece efectul ei nu este vizibil. Deficitul de vitamina D poate să apară încă de la naștere, cu un risc crescut iarna sau la copiii prematuri.

Dar cum te asiguri că bebelușul primește cantitatea zilnică recomandată? Laptele matern are, din nefericire, un conținut scăzut de vitamina D (doar 20-60 UI vitamina D/L) și, ca mamă, nu poți face mare lucru în acest sens. Astfel, copilul alăptat exclusiv este expus riscului de a manifesta un nivel scăzut de vitamina D. Cu siguranță bebelușii pot produce vitamina sub influența soarelui, dar protejarea pielii de razele ultraviolete este la fel de importantă. Riscul unui deficit de vitamina D nu este așadar neglijabil. Acesta este motivul pentru care soluția recomandată este de a oferi bebelușului o doză suplimentară de vitamina D zilnic.

Referințe:

(1) Cynthia Aranow, Vitamin D and the Immune System, J Investing Med, 2012
(2) Mina Bashir, Barbara Prietl et al., Effects of high doses of vitamin D3 on mucosa-associated gut microbiome vary between regions of the human gastrointestinal tract, European Journal of Nutrition, 2015
(3) Rautava S, et al., Microbial contact during pregnancy, intestinal colonization and human disease. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2012 Oct;9(10):565-76
(4) Wang X, et al., Probiotics Regulate Gut Microbiota: An Effective Method to Improve Immunity. Molecules. 2021 Oct 8;26(19):6076
(5) Yan F, Polk DB. Probiotics and Probiotic-Derived Functional Factors-Mechanistic Insights Into Applications for Intestinal Homeostasis. Front Immunol. 2020 Jul 3;11:1428
(6) Klaenhammer, T., et al. The impact of probiotics and prebiotics on the immune system. Nat Rev Immunol 12, 728–734 (2012)
(7) Lu, Jian et al., Dysbiosis of Gut Microbiota Contributes to the Development of Diabetes Mellitus. Infectious Microbes & Diseases 1(2):p 43-48, 2019

Ad-Extra3: