Cezariană planificată la maternitatea Odobescu, Timișoara, cu același medic care m-a născut și pe mine

TEMA: Am nascut prin cezariana: povestea mea | 0 | 26/3/2023

Cezariana planificata la maternitatea Odobescu, Timișoara, cu acelasi medic care m-a nascut si pe mine

Cezariană planificată la maternitatea Odobescu, Timișoara, cu același medic care m-a născut și pe mine

Am să îmi povestesc și eu nașterea prințesei mele. Într-o zi de joi la sfârșitul lunii decembrie, fiind cezariana planificată, am pornit de dimineață spre locul unde aveam să cunosc cea mai mare minune din viata mea, la maternitatea Odobescu din Timișoara.

...După operația de cezariana totul a început să fie greu, parcă odată cu nașterea fetitei mele, m-am renăscut și eu încă o data și e drept, s-a născut o nouă Andreea, o Andreea mămică. A trebuit să reinvat să merg, sa ma obișnuiesc cu durerile destul de mari ale operației. Absolut orice mișcare, cât de banala ar fi ma durea tot corpul, a fost cu adevărat un chin. Când m-am ridicat prima data am simțit cum parcă mă prăbușesc pe tăietura operației. Dar cu toate aceste dureri când venea fetița în salon parcă nu mai aveam dureri, parca totul se risipea, ce face iubirea din mame...

Vei citi:
A trebuit sa renunt la geanta pentru maternitate
Pe tavan in sala de operatie erau oglinzi...
Cel mai frumos sentiment când l-am simțit
Mândră să fiu mama de fetiță!
Alte povestiri despre nasterea la Timisoara - povestite de mămici

nasterea prin cezariana

A trebuit sa renunt la geanta pentru maternitate

Am ajuns m-a așteptat și tatăl meu care mi-a oferit curaj și încredere și am intrat, au durat destul de mult actele și formalitățile. Am avut surpriza neplăcută că a trebuit să renunț la geanta mea, voluminoasa ce e drept, și mi-am pus chestiile esențiale pe ziua aceea într-un rucsac pe care soțul meu din fericire îl avea în mașină.

Pe tavan in sala de operatie erau oglinzi...

După am fost dusa într-un salon să mă pregătesc, acolo am văzut o gravida care era în marile dureri ale travaliului, m-a cuprins sentimentul de milă, dar nici nu am apucat să mă gândesc că o infirmiera m-a dus la duș și am primit cămașa albastra. După, am mers în sala de operație, m-am urcat pe masă, mi s-a făcut anestezia, nici nu am simțit-o și după m-am întins, am început imediat să amortesc. Totul bine și frumos, îmi pun acel paravan în fata, dar stand eu asa m-am uitat în sus și cu groaza și stupoare mi-am dat seama ca sunt oglinzi pe tavan. Vârfurile picioarelor le simțeam și uitându-mă la medicul meu, care m-a născut și pe mine (o frumoasa poveste), spune să începem, eu m-am speriat dar am văzut că deja m-a tăiat și nu am simțit nicio durere, că de simțit se simt toate mișcările care sunt efectuate.

Cel mai frumos sentiment când l-am simțit

În scurt timp îmi spune medicul o scoatem pe micuța și nu m-am uitat de frică, și deodată o vad, o minune de fetiță, a fost cel mai frumos sentiment când l-am simțit, pt prima data și deși cand am ajuns pe pat ma gândeam cine m-a pus să fac asta, totul s-a schimbat dintr-o data a venit ea, și a schimbat frica, în bucurie și curaj.

După ce au dus-o din sală a început răul, mi-a venit să vomit și am vomitat, foarte ciudat a fost pt că nu puteam împinge din abdomen, fiind amorțit. Într-un final au terminat și asa m-am bucurat, că nu mai aveam răbdare și după m-au luat și m-au dus în salon, acolo iar am vomitat. Am avut frisoane de la anestezie. După ce s-a dezmorțit au început durerile și am cerut calmante. A venit medicul și s-a uitat la operație, și m-a apăsat, am spus ca ma urc pe pereți de durere.

După 5 ore o infirmiera m-a ajutat să mă ridic și a fost dureros. Fiecare ridicare era un chin și fiecare întoarcere, dureri peste dureri, dar când îmi aduceau fetita parca acele dureri nici nu mai existau parcă. Iubirea de mama ne face cu adevărat eroine și noi femeile putem trece peste orice pt copii noștrii.

Ad-Extra3:

Mândră să fiu mama de fetiță!

După operația de cezariana totul a început să fie greu, parcă odată cu nașterea fetitei mele, m-am renăscut și eu încă o data și e drept, s-a născut o nouă Andreea, o Andreea mămică. A trebuit să reinvat să merg, sa ma obișnuiesc cu durerile destul de mari ale operației. Absolut orice mișcare, cât de banala ar fi ma durea tot corpul, a fost cu adevărat un chin. Când m-am ridicat prima data am simțit cum parcă mă prăbușesc pe tăietura operației. Dar cu toate aceste dureri când venea fetița în salon parcă nu mai aveam dureri, parca totul se risipea, ce face iubirea din mame

. Într-adevăr noi mămicile suntem cele mai puternice ființe pe care Dumnezeu le-a lăsat pe acest pământ. Nașterea doare, alăptarea doare, să îți vezi bebelușul că plânge doare, cu toate acestea suntem în picioare, puternice și optimiste. Cinste tuturor mămicilor. Dumnezeu să ne binecuvânteze!

Autor - AndreTeo, o mamica de la Desprecopii, care a trimis povestea nasterii la adresa redactiei

Util de citit:

Nasterea prin cezariana: motive medicale care o recomanda
Ce trebuie sa stii inainte de a trece printr-o nastere prin cezariana

Ai nascut de curand si vrei sa ne relatezi povestea nasterii? Trimite-ne atunci povestea nasterii puiului tau pe mail si noi o vom publica pe Desprecopii - cel mai citit site al parintilor din Romania. Povestea nasterii tale este o amintire speciala si unica care poate ajuta alte mamici in momentele grele!