Copilul are nevoie de autoritate in casa - iata de ce este important acest aspect pentru dezvoltarea si echilibrul sau emotional

TEMA: Dezvoltarea emotionala | 0 | 15/4/2024

Ce inseamnă să existe autoritate in casă? Pe scurt - copilul are nevoie de un șef in casă.

Deseori definim acest lucru ca fiind un mod de stabilire a limitelor. Expertii in parenting sunt de parere ca părinții trebuie să pună limite copiilor lor și să mențină regulile propriei gospodării folosind consecințe și responsabilități. Un copil are nevoie de un tip de autoritate care sa ii ofere structura si limite clare, dar care sa il si incurajeze sa se exprime si sa ia decizii.

Vei citi:
Cele trei roluri ale părintelui
Când copilul tău spune „Nu ești șeful meu”
Mami, nu mai țipa la mine și iubește-mă mai mult
Nu mai țipa! Fii o mămică ZEN!

Copilul crede ca este sef in casa - care sunt consecintele pentru dinamica familiei?

Unul dintre cele mai importante riscuri ale faptului ca copilul crede ca este sef in casa este acela ca acest lucru poate duce la un comportament rebel si neascultare. Copilul poate avea tendinta de a nu respecta regulile si responsabilitatile stabilite in casa, ceea ce poate duce la conflicte si tensiuni in familie. De asemenea, acest lucru poate afecta si relatiile copilului cu ceilalti membri ai familiei si cu prietenii sai.

In plus, daca copilul crede ca este sef in casa, acesta poate avea probleme in a face fata presiunilor si responsabilitatilor pe care le va intalni mai tarziu in viata. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra capacitatii lui de a lua decizii importante si de a se descurca bine in diverse situatii.

In concluzie, este important sa il inveti pe copilul tau sa respecte regulile si responsabilitatile din casa, precum si sa inteleaga importanta acestora pentru binele intregii familii. Acest lucru il va ajuta sa devina un adult responsabil si independent.

Ce fel de autoritate are nevoie un copil?

Un copil are nevoie de un tip de autoritate care sa ii ofere structura si limite clare, dar care sa il si incurajeze sa se exprime si sa ia decizii. Aceasta autoritate poate fi exercitata de parinti, educatori sau alti adulti responsabili care au grija de copil.

Este important ca autoritatea exercitata asupra copilului sa fie bazata pe respect, empatie si comunicare. Copilul trebuie sa inteleaga motivul pentru care sunt stabilite anumite reguli si responsabilitati, precum si modul in care acestea ii vor ajuta sa se dezvolte si sa devina un adult responsabil.

De asemenea, autoritatea exercitata asupra copilului trebuie sa ii permita sa ia decizii in situatii care nu pun in pericol siguranta sau sanatatea sa. Acest lucru il va ajuta sa isi dezvolte capacitatea de a lua decizii si sa devina mai independent.

In concluzie, un copil are nevoie de un tip de autoritate care sa ii ofere structura si limite clare, dar care sa il incurajeze si sa il sprijine in dezvoltarea sa ca individ.

Cele trei roluri ale părintelui

Deși rolul de stabilire a limitelor este esențial, reține că nu ar trebui să fii singurul pe care îl utilizează. Celelalte roluri critice sunt cel de profesor, în care ajuți copilul să învețe cum să se comporte mai adecvat și rolul de antrenor, în care îl provoci să se comporte mai bine, așa cum ar face antrenorul unei echipe sportive. Toate cele trei roluri ale părintelui – de stabilire a limitelor, profesroul și antrenorul – sunt necesare pentru ca tu să fii un părinte extrem de eficient, în special cu adolescenții.

Ad-Extra3:

Când copilul tău spune „Nu ești șeful meu”

Deci, ce trebuie să facem noi ca părinți? Iată câțiva pași pe care îi poți face:

Explică-i copilul care este rolul tău. Explică-i că nu ești șeful lui. Ești părintele lui care îl iubește foarte mult și este datoria ta să-l menții în siguranță și sănătos. De aceea, uneori, trebuie să spui "nu".
Recunoaște-i dorința. Un pas spre a-i arăta acceptarea dorinței de independență este să-i comunici că-l prețuiești și că îi asculți dorințele. Poți spune: „Îmi dau seama că vrei să mergi singur la mall. Vom continua să vorbim despre asta și vom decide când vei fi suficient de mare.” Copilul tău se va gândi automat că este auzit, asculat, deci i se respectă dorințele.
Explică-i limitele. A oferi copilului tău un motiv logic pentru care nu-i poți îndeplini dorința va ajuta. A-i spune: „Nu poți traversa strada singur. Ești foarte mic și mașinile nu te vor vedea. Te voi învăța cum să faci asta și vei putea să o faci când vei fi mai mare.”
Susține-l. Este posibil ca explicația ta să nu înlăture plânsul sau accesul de furie al copilului tău, așa că adaugă: „Știu că este foarte greu pentru tine să nu ai un telefon mobil la această vârstă. Dar vei putea să îl folosești mai bine și cu folos când vei mai crește puțin."
Oferă-i o soluție alternativă și puțin optimism. De exemplu, poți spune: „Voi începe să-ți explic cum să conduci o mașină mai des și, când veți fi suficient de mare din punct de vedere legal, vom exersa într-o parcare”.

Acest lucru generează un mod pozitiv de a rezolva o problemă cu copilul. Copilul tău are sentimentul că poate depinde de tine pentru a fi ascultat și că vei răspunde cu sprijin. S-ar putea să nu aibă o mulțumire imediată, dar dorințele sale sunt luate în serios.

Mami, nu mai tipa la mine si iubeste-ma mai mult sau de ce nu putem creste un copil fericit daca tipam mereu la el

Mami, nu mai tipa la mine si iubeste-ma mai mult sau de ce nu putem creste un copil fericit daca tipam mereu la el...

Ce fel de parinte esti? Te-ai gandit vreodata ca tipaturile si amenintarile pe care le urli copilului tau atunci cand esti nervoasa au un impact negativ asupra sa? Nu e un secret ca de multe ori ne trezim tipand la copilul nostru fara cea mai mica intentie de a-l rani sau agresa. Suntem insa, fara voie, prizonierii unui tip de parenting ce contine inca urmele felului demodat in care am fost noi crescuti...Desi nu exista un stil anume de parenting romanesc, ceea ce este clar este ca ca intr-o familie de romani se tipa nepermis de mult la copii. Citeste in continuare de ce cand tipam (zbieram) la copilul nostru ne ratam sansa de a fi parinti mai buni.

Nu mai tipa! Fii o mamica ZEN!

Oare nu tipi prea mult? Intre micul dejun si cina, trecand prin imbracatul pentru scoala sau gradinita, teme, cumparaturi, baie, curatenie si alte activitati care te tin in priza intreaga zi, ai, de cele mai multe ori sentimentul ca abia reusesti sa respiri si uneori iti iesi din fire pentru ca pur si simplu nu mai rezisti acestui program inventat parca anume ca sa-ti puna nervii la incercare....citeste in continuare aici >

Forum de Parenting modern

Suntem parinti si invatam mereu: Despre MESERIA DE PARINTE. Experiente, intrebari si milioane de nelinisti. Asta inseamna sa fii parinte.

autor: Milena Sadova, Redactor Principal Desprecopii.com
Milena este si psihoterateut sistemic cuplu și familie, copii, adolescenți.
Desprecopii.com - toate drepturile rezervate 2024
referinte: empoweringparents.com,psychologytoday.com, theconversation.com,