De ce apare mătreața și cum scăpăm de ea? Sfaturi și recomandări din partea specialiștilor

Este foarte important să ne bazăm pe sfaturi și recomandări de specialitate, astfel încât „lupta” cu mătreața să fie cât mai ușoară și să se încheie cât mai rapid. Tocmai din acest motiv, doamna doctor Oana Firescu - Medic Primar Dermato-Venerologie, ne-a răspuns la câteva întrebări ce probabil se află deja pe buzele tuturor.

 Ce este mătreața și de ce apare?

Mătreața este o afecțiune extrem de frecventă, experimentată probabil de jumătate din populația globului cel puțin o dată în viață. Există o anumită perioadă în care celulele scalpului se regenerează (în jur de 28 de zile), iar atunci când sunt probleme - cum ar fi un dezechilibru al scalpului, folosirea unui șampon nou sau a unei vopsele de păr - este foarte posibil ca această reînnoire să se accelereze și atunci apare așa numita mătreață uscată.

Dar mai există și mătreață grasă, acea crustă gălbuie care aderă la firele de păr, și care provoacă adesea mâncărime și iritatie.

 Cum se tratează mătreața? Care sunt cei mai importanți pași din rutina de îngrijire?

Mătreața poate avea mai multe stadii, dar există o fază mai avansată care se numește dermatită seboreică - o afectare mai severă în care există acele scuame aderențe la nivelul scalpului însoțite de mâncărime și care crează disconfort. Dermatita seboreică poate să apară și la nivelul feței, în zona sprâncenelor, pe aripile nasului, în regiunea auriculară dar și în zona bărbii la bărbați. Din păcate nu există o singură cauză a apariției dermatitei seboreice, iar unele dintre acestea includ o predispoziție genetică (pentru că adesea există mai multe cazuri în familie), factori de mediu, starea generală de sănătate dar și microbiomul (adică flora intestinală, deoarece și la nivelul scalpului există anumite bacterii/fungi care ne protejează de agresori).

Există această mătreață simplă (uscată) ce apare adesea după folosirea unui șampon nou sau a unui produs de styling. În acest caz, indicat este să folosim un șampon tratament care conține substanțe antifungice/antimicotice (cu acțiune purifiantă și antioxidantă), care va regla secreția de sebum dar care va restabili și bariera cutanată. Acest tip de șampoane sunt o soluție optimă și ideală de a rezolva acest dezechilibru, dar trebuie folosite pe termen îndelungat și trebuie să existe o rutină - spălarea scalpului de 2-3 pe săptămână timp de 6 săptămâni, iar apoi să urmeze un tratament de întreținere, adică din 2-3 spălări consecutive, una să fie cu acest șampon tratament.

Mătreața și dermatita seboreică nu reprezintă o infecție fungică, ci o alterare a microbiomului. Din păcate, dermatita seboreică are momente de ameliorare și de agravare, iar acest lucru depinde de stresul resimțit dar și de sezon.

Ei bine, atunci când apare o roșeață, descuamare și cojite de care nu putem scăpa, este indicat să ne adresăm medicului dermatolog.

 Mătreața apare cu precădere în sezonul rece?

Da, dermatita seboreică se agravează în sezonul rece, tocmai pentru că este frig și adesea purtăm capul acoperit, ceea ce provoacă creșterea secretiei de sebum, părul devine mai gras și astfel apare mătreața.

 Tratamentele profesionale anti-mătreață pot fi aplicate pe orice tip de păr? Chiar și cel uscat și fragil?

Din fericire, există șampoane dedicate diferitelor tipuri de păr, dar nu trebuie să uităm că putem confunda un scalp sensibil cu un scalp cu mătreață, deoarece atunci când pielea este mai uscată (inclusiv pe tot corpul), automat și la nivelul scalpului va exista o descuamare mai puternică, deci vorbim de un scalp sensibil. Cu alte cuvinte, dacă se observă o problemă la nivelul scalpului de ceva timp, o soluție eficientă și rapidă este să ne adresăm medicului dermatolog, care ne poate recomanda șamponul potrivit.

Vestea bună ar fi că, cel puțin conform literaturii, dermatita seboreică se ameliorează cu înaintarea în vârstă. În mod normal este o afecțiune a vârstei tinere, până la vârstă adultă, dar stresul este un factor agravant și atunci există o creștere accelerată a acestei probleme legată de mătreață, care uneori se poate transforma și în afecțiuni mai grave.

Atenție: mătreața în sine nu reprezintă o boală, dar poate deveni un simptom al unor afecțiuni cum ar fi dermatita seboreică sau chiar psoriazisul.

 Este adevărat că după sarcină proaspetele mămici se pot confrunta cu apariția mătreții, chiar dacă înainte nu aveau această problemă?

Sarcina este acel moment când o viitoare mămică devine mai frumoasă din toate punctele de vedere. Și părul știm că devine mult mai frumos, mai strălucitor și mai bogat. Însă după naștere, urmează acea perioadă de cădere a părului mai accentuată, care este o cădere fiziologică. La acest proces se adaugă adesea și apariția mătreții sau a părului gras, deoarece apar anumite modificări hormonale, crește secreția de sebum (secreția glandelor sebacee) și, de asemenea, stresul, care este unul din factorii principali - proaspăta mămică doarme destul de puțin, este adesea îngrijorată și poate începe și o dietă (deloc recomandată de altfel după naștere).

După naștere, mămica se poate confrunta și cu apariția dermatitei seboreice, pe lângă căderea părului, iar soluția este reprezentată de o rutină de îngrijire, care înseamnă un șampon dedicat anti-mătreață și unul împotriva căderii părului.

 Copiii pot avea mătreață? Sau doar dermatită seboreică? Cum le diferențiem?

Bebelușii până în vârsta de 3 luni fac ceea ce noi numim "cruste de lapte", care apar la nivelul capului tocmai din cauza transferului de hormoni androgeni de la mămică, dar și pentru această afecțiune există șampoane specifice. Cel mai frecvent, după vârsta de 14 ani apare mătreața, dermatita seboreică și chiar psoriazisul la nivelul capului.

• Sfaturi pentru persoanele care se confruntă cu această patologie:

dermatita seboreică este o afecțiune cronică recidivantă, care poate fi tratată foarte bine cu șampoane speciale anti-mătreață și care conțin substanțe antifungice;
 uneori este nevoie de dermatocorticoizi topici, recomandați doar de medicul dermatolog;
 psoriazisul (care poate apărea la nivelul capului) este caracterizat prin plăci roșii, ca o coajă, care provoacă mâncărime și uneori sângerare; în acest caz, recomandarea este de a merge la medicul dermatolog;
 nu este recomandată utilizarea sampoanelor agresive, utilizarea produselor de styling și chiar a șampoanelor uscate.

Acum că am aflat de la doamna doctor care sunt cauzele, ce este recomandat să facem pentru a trata dar și pentru a preveni apariția apariția mătreții, vom afla și cum putem gestiona situația din punct de vedere emoțional. Sfaturile blânde ale psihologului, ale specialistului de parenting, cântăresc întotdeauna foarte mult și ne bucură că am avut-o din nou alături pe Gabriela Malaaouf, Psiholog Clinician, Psihoterapeut, Specialist parenting.

Mătreața în sine poate deveni un stres pentru că majoritatea persoanelor evită să mai poarte haine de culoare închisă, sunt permanent atente să nu fie vizibilă, ajung să se concentreze mult timp asupra acestui subiect.

 De unde să începem să gestionăm această provocare din punct de vedere emoțional?

Fiind o situație ce are o rezolvare medicală, poate cel mai bine ar fi să mergem la medicul dermatolog, pentru a vedea cum putem într-un timp cât mai scurt să rezolvăm această situație. Dar asta nu înseamnă că între timp ne ascundem în casă și rămânem stresați pentru că avem mătreață vizibilă. Ei bine, în momentul în care ceva ne limitează viața, când avem o teamă, o frică, o fobie, acela este momentul în care ar fi bine să ne adresăm unui specialist, pentru că deja nu mai vorbim de motivație, despre sfaturi din cărți sau cursuri, ci este mai degrabă un sentiment agravat al unei emoții, iar cineva trebuie să ne ajute.

Dacă la școală sau la servici cineva observă că avem mătreață, ar fi bine să identificăm care sunt momentele respective - pentru a nu sta în stres toată ziua - și să ne luăm câteva măsuri de precauție suplimentare.

A sta izolați în casă nu va rezolva situația. Indicat este să urmăm niște cursuri, să facem anumite exerciții de încredere în sine sau să vorbim cu un specialist. Nici să ne expunem la stimuli nu este o soluție. Corect este să lucrăm cu noi, să identificăm momentele critice în care oamenii ar putea observa mătreața, și evident, să ne continuăm viața în mod normal fără a o limita, la școală, servici, petreceri, deoarece mătreața este o problemă ce are o rezolvare, dar dacă noi ne blocăm din cauza acestei probleme, atunci încrederea noastră în sine va avea de suferit și apoi ne putem bloca în alte situații ce probabil nu vor mai avea o rezolvare atât de rapidă sau ușoară, cum ar fi un accident, greutatea sau chiar acneea.

 Mătreața și aspectul ei neplăcut aduc tendința de izolare. Cum avem grijă să nu ajungem în acest punct? Mai ales că mătreața este temporară, există numeroase modalități prin care o putem trata, așa cum doamna doctor Oana Firescu ne povestea mai devreme.

Când vedem pe cineva că se confruntă cu o situație aparte, în loc să ne rușinăm - noi ceilalți care nu trecem prin problema respectivă - să ne îmbărbătăm puțin și să sunăm sau să abordăm persoana respectivă și să o întrebăm dacă are nevoie de ajutor în vreun fel și să insistăm puțin, deoarece este probabil să nu primim un răspuns imediat. Dar în același timp să fim blânzi, fără a avea anumite așteptări. Cu toții suntem diferiți, avem personalități diferite, trăim vieți diferite, avem resurse diferite, și atunci avem oameni de suport diferiți. Este foarte important să nu mai etichetăm și să nu mai judecăm, ci să fim curioși în schimb, să vedem ce se întâmplă cu cei de lângă noi, cum se simt și dacă au nevoie de ajutor, deoarece oamenii se vindecă în relații, nu singuri.

 Adolesenții/tinerii care au mătreață și merg la școală/la facultate: Cum ar trebui să îi învățăm să treacă mai ușor peste glumele colegilor având în vedere că tachinarea este un fenomen întâlnit foarte des?

În primul rând, soluția stă la noi, părinții și îngrijitorii. Orice copil trebuie să știe că există două tipuri de persoane care tachinează: persoane care tachinează dar au și potențial agresiv, violent, și persoane care tachinează dar numai atât, în momentul în care sunt confruntate se opresc.

Dacă un coleg îi spune copilului cuvinte urâte, jignitoare și are potențial violent dacă i se spune să se oprească, acel copil trebuie să știe că are adulți de încredere la care să apeleze - deoarece toți adulții dintr-o instituție în care întră mai mulți copii trebuie să fie de încredere. Este non-etic și non-profesional a spune unui copil care cere ajutor fiindcă a fost umilit sau jignit să nu mai pârască, fiindcă din acest motiv copiii nu spun iar cei care tachinează continuă să facă același lucru.

Dacă cel care jignește nu este agresiv și doar îi place să facă glume proaste pe seama celorlalți, atunci toți copiii ar trebui să știe de la vârste foarte mici să ridice mâna în față și să spună "STOP, oprește-te! Cuvintele tale și atitudinea ta mă rănesc. Nu mă simt confortabil când faci asta, mai degrabă mi-aș dori să mă ajuți să ies din starea asta, nu să mă faci de ras în fața clasei."

Evident, nu am avea acest fenomen de bullying și de tachinare între copii dacă noi, adulții din jurul lor, am fi mai vigilenți, mai puțin obosiți, mai puțin plictisiți, și am evalua corect care sunt situațiile în care într-adevăr pârăsc și care sunt situațiile în care realmente cer ajutor.

În cadrul emisiunii au fost și întrebări la care atât doamna dr. Oana Firescu cât și Gabriela Maalouf au răspuns pe larg, iar pentru a le descoperi vă invităm să urmăriți emisiunea în întregime <<aici>>.

Spre final, dorim să le mulțumim ambelor invitate pentru toate răspunsurile și recomandările utile, și, de asemenea, adresăm mulțumiri speciale către partenerul acestei emisiuni, Vichy Dercos!

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️