Nou-născutul care trece prin suferință fetală în timpul travaliului sau nașterii - despre recuperare și conexiunea cu mami: 10 intrebări și răspunsuri de la medicul neonatolog

TEMA: REGINA MARIA: nasterea in siguranta | 0 | 4/11/2021

Nou-nascutul care trece prin suferinta fetala in timpul travaliului sau nasterii - despre recuperare si conexiunea cu mami - 10 intrebari si raspunsuri de la medicul neonatolog

Nou-născutul care trece prin suferință fetală în timpul travaliului sau nașterii - despre recuperare și conexiunea cu mami: 10 întrebări și răspunsuri de la medicul neonatolog: interviu cu doamna Dr. Daniela Popescu, Medic Primar și Șef de Secție Nonatologie la Spitalul Premiere din Timișoara, parte din Rețeaua Regina Maria, aflate în frunte în cadrul sistemului privat din România.

Interviu in exclusivitate.

vei citi:
Cât de importantă este conexiunea cu mami în procesul de recuperare
Ce este suferința fetală și ce urmări poate aduce în viața bebelușului?
Care sunt cauzele suferinței fetale?
Cum se simte bebe în incubator?
Mama își poate vizita bebelușul în TINN?
Când se poate întoarce nou-născutul la mami în salon?
Suferința fetală la naștere prelungește durata spitalizării?
Nou-născutul cu suferință fetală poate fi alăptat?
Există consecințe pe termen lung pentru nou-născutul cu suferință fetală?
Monitorizarea periodică, ulterioară externării din spital este necesară?

Nou-născutul care trece prin suferință fetală în timpul travaliului sau nașterii - despre recuperare și conexiunea cu mami: 10 întrebări și răspunsuri de la medicul neonatolog

1. Cât de importantă este conexiunea cu mami în procesul de recuperare, atunci când starea bebelușului permite?

Fiecare viitoare mămică își dorește să aducă pe lume un copil frumos, sănătos, căruia să îi ofere toată iubirea și grija din lume. În unele situații, din păcate, realitatea poate fi diferită - pot apărea diverse complicații în timpul sarcinii, travaliului sau nașterii - care fac ca întâlnirea cu copilul mult dorit să nu fie exact așa cum ea și-a imaginat-o. Important este ca mămicile care se confruntă cu astfel de situații să se înarmeze cu încredere și să aibă alături o echipă de profesioniști, care să ia cele mai bune decizii medicale pentru ea și copil.

O astfel de complicație care poate schimba cursul firesc al lucrurilor este și suferința fetală. Ce este această afecțiune, când apare, care sunt cauzele, riscurile, dar și soluțiile pentru a face recuperarea nou-născutului și suferința mamei mai ușoare?

Am stat de vorbă cu doamna Daniela Popescu - Medic Primar și șef de secție Neonatologie la Spitalul Premiere din Timișoara, parte din Rețeaua Regina Maria - și am aflat răspunsurile pentru cele mai frecvente întrebări legate de acest subiect.

2. Ce este suferința fetală și ce urmări poate aduce în viața bebelușului?

Începem cu o definiție a termenului de suferință fetală, numită și hipoxie fetală - este vorba despre o tulburare a homeostaziei, caracterizată de scăderea oxigenării și alimentării cu sânge dintre mamă și făt. Din păcate, această tulburare poate duce chiar și la deces intrauterin dacă nu este depistată și tratată la timp.

Fătul reacționează cu o serie remarcabilă de măsuri, în primul rând cu redistribuirea fluxului de sânge ajuns la el către organele importante (creier, inimă), privând astfel alte organe de oxigen.

Dacă această stare se prelungește, este compromisă supraviețuirea intrauterină a fătului sau, în situația în care copilul se naște, mortalitatea și morbiditatea postnatală sunt semnificative – deces în câteva ore sau zile de viață sau afecțiuni neurologice severe, cu consecințe pe termen lung.

Ritmul cardiac alert sau lent, unul dintre principalele semnale de alarmă în timpul travaliului

Medicul obstetrician își poate da seama dacă un făt intră în suferință fetală încă din timpul travaliului. El va monitoriza bătăile cordului fetal, iar când acestea se modifică, este un prim semnal de apariție a suferinței fetale. Situația devine anormală atunci când medicul aude un ritm cardiac accelerat, de peste 160 bătăi/minut sau unul lent, sub 100 bătăi/minut, punctează Dr. Daniela Popescu.

Un alt semn de suferință fetală este reprezentat de modificarea aspectului lichidului amniotic, care ar trebui să fie limpede, incolor, iar în timpul suferinței, fătul elimină meconiul (scaunul) în acest lichid, transformându-l într-unul verde, uneori chiar cu aspect similar cu piureul de mazăre.

Intensitatea mișcărilor fetale poate fi un alt indicator al suferinței fetale intrauterine.

Ph-ul sangvin, cu o valoare sub 7,2 confirmă suferința fetală

O metodă de depistare a suferinței fetale o reprezintă determinarea ph-ului sangvin din scalpul fetal, prin efectuarea unei mici incizii la nivelul craniului, pe cale vaginală.

Dacă acest ph este sub 7,2, se confirmă suferința -aceasta poate duce la leziuni grave ale creierului, fiind astfel justificată grăbirea nașterii, fie prin operație cezariană (dacă mai este timp), fie prin extragerea fătului cu ajutor instrumentar (vid-extractor sau forceps).

3. Care sunt cauzele suferinței fetale?

Suferința fetală poate avea 3 cauze: materne, fetale sau placentare

Cauzele suferinței fetale sunt multiple – ele pot apărea atât pe parcursul sarcinii, cât și în timpul travaliului, afectând fătul sub diverse forme. Putem vorbi despre cauze care țin de mamă, cauze care țin de făt sau cauze care țin de placentă.

Dr. Daniela Popescu ne-a povestit mai multe despre fiecare categorie de cauze apărute în travaliu:

Cauze materne:
hipotensiune și hipovolemie apărute în urma unei sângerări importante sau în urma anesteziei
ruptura uterină (riscul apare mai ales la pacientele care au mai avut în trecut o operație de cezariană, iar la următoarea sarcină și-au propus să nască natural, ruptura uterină putând să se producă pe vechea cicatrice uterină)
diabetul zaharat
hipertensiunea arterială
boli cardiace și pulmonare severe
infecții, intoxicații acute sau cronice
intervenții obstetricale sau chirurgicale brutale, traumatizante

Cauze fetale:
comprimarea cordonului ombilical și a arterelor iliace de către craniul fetal
prolabarea de cordon ombilical
circulara strânsă de cordon ombilical
ruptura vaselor din cordonul ombilical, dacă acesta este scurt, ducând la anemie fetală

Cauze placentare:
dezlipirea de placenta normal inserată cu hemoragie importantă
infarcte masive placentare
placentă praevia

4. Cum se simte bebe în incubator?

Incubatorul NU trebuie să sperie mămicile - el oferă nou-născutului un confort asemănător celui din burtică

În situația în care ne confruntăm cu un nou-născut care a prezentat suferință fetală în timpul travaliului sau nașterii, din păcate, acesta nu poate rămâne alături de mama lui, ci va fi direcționat în secția de terapie intensivă neonatală (TINN), unde va fi monitorizat amănunțit.

El va fi poziționat în incubator deschis sau închis, iar mamele trebuie să înțeleagă că incubatorul nu trebuie să le sperie, ci dimpotrivă - cu ajutorul lui, medicii încearcă să asigure nou-născutului un confort asemănător cu mediul din care a venit - burtica mamei.

Printre condițiile oferite se numără temperatura și umiditatea optime, liniște, semiîntuneric, izolare.

Medicul neonatolog supraveghează permanent nou-născutul în secția de TINN

Imediat după ce nou-născutul a fost plasat într-un incubator, medicul neonatolog urmărește permanent frecvența cardiacă, frecvența respiratorie, tensiunea arterială, saturația în oxigen a sângelui, temperatura cutanată, rectală și cea din incubator, scaunul și diureza (urina).

Medicul este foarte atent și urmărește dacă apar semne clinice de boală: paloare, convulsii, tulburări hematologice ca purpură, peteșii sau sângerări.

În plus, sunt efectuate probe de laborator din sângele copilului: hemoleucograma, grupa de sânge și Rh-ul, gazele sangvine - Astrup, ionograma, glicemia, hemocultura, dar și probe inflamatorii – CRP, fibrinogen, procalcitonina, iar în dinamică medicul se așteaptă la instalarea sindromului postasfixic cu modificarea probelor renale și hepatice.

5. Mama își poate vizita bebelușul în TINN?

Interacțiunea nou-născut-mamă în perioada internării în TINN, încurajată de personalul medical, dacă starea bebelușului permite

Mamele pot veni să își viziteze copilul în secția de terapie intensivă neonatală (TINN), iar personalul Regina Maria chiar le încurajează să îi atingă, să le vorbească, să le cânte, să le citească povești – de câte ori, când și cât se poate. Bineînțeles, dacă starea copilului permite.

Această interacțiune este foarte importantă pentru proaspetele mămici – se simt în contact cu bebelușul, se simt utile, scade frustrarea că nu pot face nimic pentru copilul lor – chiar dacă au siguranța că medicii sunt cei care coordonează bunul mers al actului medical. Pe de altă parte, și pentru bebeluș este foarte important în recuperare să își simtă mama alături.

6. Când se poate întoarce nou-născutul la mami în salon?

Nou-născutul va părăsi terapia intensivă imediat ce va prezenta toți acești parametri urmăriți de medic în limite normale. Abia apoi, după ce este stabil, poate merge în salon, lângă mami.

7. Suferința fetală la naștere prelungește durata spitalizării pentru mami și bebe?

Dacă nou-născutul a avut o suferință la naștere și a fost mutat în secția de terapie intensivă neonatală (TINN) – este clar că nu va putea pleca acasă, la familie, în 2-3 zile. El va rămâne la TINN cât va fi nevoie, iar apoi va continua să fie monitorizat încă 1-2 zile, în salon, după reîntoarcerea la mami.

Personalul medical va supraveghea permanent bebelușul, iar mamele vor fi încurajate să deprindă, încă din spital, manevrele de îngrijire și hrănire a noului membru al familiei.

8. Nou-născutul cu suferință fetală poate fi alăptat?

Nou-născutul cu suferință fetală poate fi alăptat, dacă starea lui permite acest efort

Alăptarea este un proces fiziologic, normal, dar care presupune un efort din partea nou-născutului. E limpede faptul că, în situația în care nou-născutul este suferind, în secția de terapie intensivă neonatală, el nu va putea face acest efort, căci acest lucru îi va accentua suferința și hipoxia.

În mod sigur, fiecare medic sau asistent va îndruma nou-născutul la sân cât mai repede posibil, însă trebuie înțeles că acest lucru se poate face DOAR atunci când starea copilului permite acest efort.

9. Există consecințe pe termen lung pentru nou-născutul cu suferință fetală?

Consecințele pot fi imediate și, din păcate, - uneori tardive. În funcție de gradul de suferință fetală, pot apărea leziunile cerebrale celulare sau moartea celulară, iar în funcție de numărul de celule afectate, leziunea poate fi mai mare sau mai mică.

Astfel, pot apărea trei tipuri de modificări:

Leziuni cerebrale reversibile: cele mai frecvente, spre bucuria tuturor, în care funcția celulei este afectată, dar reversibilă. Nu lasă sechele.
Leziuni ireversibile: apar atunci când există moarte celulara a parenchimului cerebral care nu se mai regenerează, fiind urmate de sechele.
Moartea fetală intrauterina sau neonatală în primele ore sau zile de viață: apare atunci când transmiterea oxigenului de la mamă la făt este întreruptă intens și timp îndelungat, aparând o leziune a parenchimului cerebral - esențial pentru viață - această leziune ducând în final la deces.

10. Monitorizarea periodică, ulterioară externării din spital este necesară? În ce mod?

Un nou-născut cu suferință la naștere va necesita anumite investigații, precum:

ecografie cerebrală
electroencefalogramă
consult efectuat de un specialist neurolog pediatru

El va rămâne sub observație, va avea nevoie ca părinții să îl aducă la controale periodice la neonatolog, apoi la pediatru și neurolog pediatru. Se vor repeta periodic ecografia cerebrală și alte investigații, în funcție de situație.

Implicarea părinților, foarte importantă în procesul de recuperare a copilului

Experiența de-a lungul anilor i-a demonstrat Dr. Daniela Popescu că nou-născutul este imprevizibil, uneori surprinde plăcut personalul medical, recuperându-se extraordinar de bine dupa o suferință - bineînțeles, cu implicarea majoră a părinților, care merită felicitați pentru modul în care învață să lupte pentru puii lor.

Există și situații în care, din păcate, evoluția este nefavorabilă - dar aceste situații sunt cele mai rare și, chiar și în aceste cazuri, părinții trebuie încurajați să continue lupta și terapiile astfel încât să ofere copilului cea mai bună șansă de recuperare cu posibilitatea integrării lui sociale.

► autor: Desprecopii.com. Interviu realizat cu dna Daniela Popescu - Medic Primar și șef de secție Neonatologie la Spitalul Premiere din Timișoara, parte din Rețeaua Regina Maria
Toate drepturile rezervate © 2021