Homeschooling (Scoala Acasa) - Avantaje, Provocari, Oportunitati. Emisiune marca Desprecopii

Viata de homeschooling nu este intotdeauna simpla, vine la pachet cu suficiente provocari, iar despre acestea am discutat in emisiunea ce a fost transmisa live.

Primii invitati ai emisiunii sunt o famile de antreprenori din Estonia care fac homeschooling cu cei 3 copiii si calatoresc in toata lumea.

Pe scurt, cei doti soti, Kaarel si Maria Veike, sunt impreuna de 16 ani si au 3 copii, un fiu de 15 ani, o fiica de 10 ani si un baietel de 2 ani si jumatate. Invatarea copiilor a venit in mod natural, nu au avut mari provari din partea copiilor in adaptarea lor intr-un nou oras sau o alta tara, si in mod atat de natural procesul de invatare continua iar fetita lor a fost mult mai deschisa sa invete limba engleza datorita experientei, putandu-se astfel exprima mult mai usor.

In Estonia exista o platforma unde se pot gasi lectiile si manualele, deci este foarte usor pentru copii sa fie independeti in a invata singuri. Din fericire, in Estonia homeschoolin-ul este legal. Exista 2 optiuni: optiunea parintilor sau cea medicala. Ei au ales ca optiune cea a alegerii parintilor, insa au trebuit totusi sa ceara permisiunea scolii pentru a face homeschooling, urmand sistemul de predare al scolii si programa.

In privinta materiilor precum matematica, chimia sau fizica, parintii au ajutorul unui profesor (nu de la scoala) care explica copiilor lectiile.

Principala provocare a acestui stil de viata este diferenta de varsta dintre copii. Cel mic fiind de 2 ani si jumatate, ii place atentia, vrea sa se joace, sa vada ce fac fratii lui si poate fi dificil in acest sens.

Mama copiilor de profesie este educatoare, deci si copilul cel mic are parte de homeschooling, iar mamei ii este intr-un fel usor datorita meseriei.

Ei recomanda parintilor sa incerce cel putin un timp homeschooling-ul deoarece nu vor avea regrete, iar relatia dintre parinte si copil va fi cea care va beneficia cel mai mult.

Urmatorul invitat al emisiunii a fost Alexandra Popa, educatoare - care face parte din echipa fondatorilor platformei www.gradinitaonline.ro, o platforma care ne ajuta si ne sustine cu activitati, mai ales daca suntem la inceput de drum in homeschooling si nu stim de unde sa o apucam.

De la ce varsta putem incepe homeschooling cu copiii?

Homeschooling-ul inseamna ca parintele alege sa participe activ in educatia copilului si poate opta sa il duca sau nu in acest timp la gradinita. Deoarece impactul familiei in educatia si dezvoltarea copilului este urias, din punctul meu de vedere, homeschooling - familia face cu copilul de la nasterea acestuia. Daca vorbim de alegerea ca parintii sa nu duca copilul la gradinita si sa faca scoala acasa, in modul in care alege el sa faca acest lucru, atunci este foarte important de stiut ca trebuie sa aiba la indemana continutul activitatilor, ce urmareste sa-l invete pe copil, in cat timp sa faca acets lcuru, si atunci are nevoie de metode lucru, de mijloace de a preda si nu in ultimul rand de materiale didactice.

Iar aici, platforma noastra este gandita sa fie un sprijin in aceasta directie. Aceasta ofera intr-un mod bine structurat, responsabil, asumat dar si creativ, continut educational, formativ, pentru copii care inavta doar acasa sau care merg la gradinita dar lipsesc pe motive de sanatate, sau parintii vor sa aiba metode de a petrece timp de calitate cu copii ori au nevoie de un spirjin, ajutor, ca copilul sa isi petreaca timpul in folosul lui, de calitate.

De la ce varsta putem incepe sa facem activitati educative, formale, la masa de lucru cu copilul si cata rabdare are un prescolar pentru astfel de activitati?

Am intalnit foarte multi copii in cei 7 ani de lucru la gradinita si cu sigranta sunt copii care au diferite preferinte, sunt copii foarte energici, care sunt atrasi de muzica, ritm sau vorba, dar sunt si copii care u o inteligenta logico-matematica, iar ei se simt foarte bine la masa de lucru. Tine foarte mult de temperamentul copilului, de filtrul prin care vede el lumea, dar atentia si rabdarea se dezvolta o data cu timpul. Daca la 3 ani un copil sta intre 5-10 minute la masa de lucru, in mod firesc rabdarea si atentia se dezvolta, la 6 ani ajungand sa stea cu drag 30 de minute daca este antrenat intr-o activitate care ii place. Un copil invata sa aiba rabdare stand, lucrand, apoi ridicandu-se, plecand, iar apoi sub indrumarea parintilor revenind pentru a-si termina activitatea, din propria dorinta.

Copilul se va obisnui in timp de a parcuge activitati, de a invata ceva nou, de a deveni atent de la cateva clipe la o ora. Apoi lucrurile care tin de invatare se vor desfasura usor si firesc, si va fi o bucurie, copilul invatand din joaca.

Am continuat emisiunea avand-o invitata pe Gabriela Maalouf, doctorand in psihologie, psiholog si consilier scolar, primul practician NLB pentru parinti si copii din Romania.

In cazul celor care face homeschooling si decid sa se reintoarca la scoala, crezi ca se pot lovi de probleme legate de integrarea in scoala?

Un homeschooling bine facut, daca procesul decurge firesc, natural si bine din toate punctele de vedere, nu ar trebui sa fie cazul de o integrare neaparat grea. Si atunci cand spun un homeschooling bine facut, ma refer la faptul ca parintii au ales constient, in functie de nevoile tuturor membrilor familiei, ca se ocupa indeosebi si de educatia lor emotionala, ca au si activitati sociale (ex jocuri de echipa, sporturi de echipa, petreceri la care participa). Daca luam homeschooling-ul ca metoda de a evada dintr-o realitate, s-ar putea sa nu bifam toate necesitatile in dezvoltarea unui copil, dar daca vorbim de un homeschooling corect facut, atunci integrarea la scoala ar putea veni in plus cu rutina si cu disciplina specifica unei institutii de invatamant, dar un copil dezvoltat corespunzator din punct de vedere emotional nu va avea probleme pentru ca va vorbi, va spune cand nu se simte in regula cu ceva, deoarece sunt in stare sa realizeze care este timpul necesar de a se adapta la ceva.

In homeschooling nu exista acea socializare formala - dar luam in considerare si pandemia. Cum facem fata acestei provocari?

Nici nu m-as lega de pandemie, deoarece studiile nu au demonstrat ca scoala ajuta in mod deosebit la socializare. Din contra, daca avem un copil introvertit si nimereste intr-o clasa in care mai multi copii se vor lua de el, din pacate socializarea nu se va intampla. si nu este demonstrat stiintific ca, daca vei merge la scoala vei fi mai sociabil, ca o sa ti se schimbe temperamentul. Socializarea nu are ca factor principal expunerea copilului la scoala. Socializarea are ca factor principal felul, raportul relatiilor de familie, felul in care propriul exemplu al parintilor este perceput de copil - este sau nu parintele social. Avem personalitatea copilului, caracterul, temperamentul  - copilul este introvertit sau extrovertit. Daca noi ca parinti, asteptam ca scoala sa ne rezolve socialul copilului, s-ar putea sa nu ne iasa. Socializarea se face in diverse alte feluri, dezvoltare emotionala puternica, propriul model si ceea ce se intampla in familie, jocurile de echipa corect si frumos intelese, competitivitatea cu propria persoana, colaborarea cu ceilalti membri ai familiei (ce fac eu si ce faci tu), apoi cum scoatem noi colaborarea noastra in familia extinsa, in vecinatatea si societatea noastra. Deci cam asa se pun bazele socializarii.

In scoala din Romania, mai ales in sistemul traditional, competitivitatea este la nivel de arta, pe cand un copil care face homeschooling poate are un frate cu care inra natural in competie, dar nu se poate raporta la alti copii. Cum facem daca dorim sa il readucem la scoala?

Cu siguranta, este tendinta de a spune ca aceasta competitivitate ne face sa progresam, dar de fapt si de drept, competitivitatea tine mai mult de propria persoana si nu este greu sa faci asta cu un copil, cumva el isi face pe firul logic al timpului, fiecare isi stabileste un obiectiv. oamenii se mai feresc de comparatie - sa nu ne comparam - dar depinde cum privim comparatia, pentru ca nu ai cum sa nu te compari (altul face altceva si altfel decat o faci tu), si atunci ce fac eu cu copii pentru a reusi sa treaca peste comparatie: este MOTIVUL pentru care ne uitam la celalalt (de exemplu ma uit la colegul meu care a luat 10 la matematica; de ce a luat? pentru ca a scris mai ordonat, a repetat mai mult decat mine poate; si atunci intreb: eu pot sa scriu mai ordonat, pot repeta mai mult?) Atunci eu ma uit la celalalt ca sa iau ce e mai bun si pozitiv de la el si sa duc si la mine daca se poate, dar nu ma pune in cadrul de comparatie ci de model.

Cum reusim noi, parintii, sa ne raportam la acest rol nou in homeschoolig, de inlocuitor al unui profesor? Cum imbunatatim relatia si cum mentinem un echilibru?

Trebuie sa fim constienti de decizia pe care am luat-o si sa nu fie una luata impulsiv, intr-un moment de suparare, tristete sau dezamagire. Parintii trebuie sa faca ecologia situatiei: fiecare membru al familiei spune ce are de castigat sau de pierdut. Daca ajungem la concluzia ca nu putem fi profesori pentru copiii nostri, atunci sa alegem formula in care cineva ne ajuta in aceasta experienta a homeschooling-ului (fie ca angajam un profesor fie ca avem ore online), pentru din pacate relatia dintre parinte si copil se deterioreaza destul de rau cand parintele isi asuma rolul de profesor si nu poate sa-l duca. Cumva castiga partea educatioanala dar pierde relatia si cand se termina scoala relatia ramane, dar daca este deteriorata ce mai faci cu ea. Evident si la asta se poate lucra, dar facand ecologia vedem daca se merita sau nu. Fiecare scoala si fiecare sistem este potrivit pentru o anumita familie si pentru un anumit copil. Nu cred ca homeschooling-ul este pentru toata lumea, cum cred ca nici sistemul strict este pentru toata lumea, cum nu cred ca nici Montessori nu este pentru toata lumea, etc. Cred ca fiecare sistem este potrivit pentru o familie care se potriveste modelului si atunci nu putem sa luam decizii doar ca asa este la moda, doar ca o scoala este mai buna decat alta, etc. Decizia trebuie sa fie foarte echilibrata.

In timpul emisiunii Live am primit si multe intrebari din partea vizitatorilor. O parte din acestea sunt:

De cand educatia s-a mutat acasa, cel mic este lipsit de chef, energie, plictisit, mai mereu trist. Cum readucem cheful de viata, curiozitatea si bucuria pe chipul copilului?

Trebuie sa ne dedicam 20-30 de minute oricand pe parcursul zilei, cand sunt acestea disponibile, sa iesim afara cu copilul indiferent de vreme si nu doar sa socializam sau sa ne plimbam, ci sa facem mici lectii de cunoastere impreuna. Poate sa fie o poveste, o intamplare de peste zi sau doar observarea naturii si astfel stimulam si prin propriul exemplu - caci despre asta este vorba - eu ii arat copilul meu ca inca mai am diponibilitatea sa ies afara si sa cunosc lucruri noi, sau sa povestesc lucruri noi. Si atunci, daca eu ca parinte arat lucrul acesta, s-ar putea ca si copilul sa isi redescopere curiozitatea. Din pacate nu exista o bagheta magica, este greu pentru toata lumea. Orele foarte lungi in online nu fac un serviciu nimanui si nu e ca si cum faceti ce am spus eu si o sa se intample minunea, dar o sa aduca o mica ameliorare la ceea ce se intampla acum. Putem sa validam tristetea copilului si lipsa poftei de viata si sa ii spunem ca avem sa facem asta in fiecare seara sau dimineata, de exemplu, dar transformata intr-o mini lectie de curiozitate si pofta de viata.

Facem homeschooling cu un copil de 7 ani. Uneori, ca parinti, ne pierdem rabdarea, mai ridicam vocea, ne mai enervam. Copilul are mai putin respect pentru noi ca parinti decat fata de un profesor. Cum rezolvam problema rabdarii si comunicarii calme cu copilul?

Din pacate, toti parintii isi mai pierd rabdarea si mai ridica tonul, fie ca facem homeschooling fie ca facem teme cu copiii care sunt in sistemul traditional. Este o alegere personala, ce alegi: relatia cu copilul tau sau alegi sa faca target-ul din ziua respectiva ce si-a propus scoala, tu sau el. Si cateodata realizam ca este ce ne-am propus noi adultii, ca suntem parinti sau profesorii de la scoala. Si ne intoarcem la ecologia momentului: sunt eu in stare, este una din abilitatile mele personale rabdarea si perseverenta? Iar daca acestea nu sunt pe lista mea de abilitati, atunci bine ar fi sa mi le cultiv, sa ma dezvolt personal, sa fac exercitii sa imi cultiv aceste abilitati - pentru ca din fericire se cultiva - si abia apoi sa ma apuc sa iau decizia de a face homeschooling. Cine este implicat in acest proces? Facem ecologia si vedem de ce este capabil fiecare si apoi ma apuc de proces. Sau poate trebuie sa lucrez eu la relatia cu copilul. Daca vrei sa afli realitatea si corectitudine din punct de vedere psihologic, nu ai alta sansa decat sa mergi la psiholog / consilier pentru a stii care este personalitatea fiecaruia.

Multumim inca o data sponsorilor Cavit Junior, gradinitaonline.ro si Crock-Pot

autor: Desprecopii - Toate drepturile rezervate (c) 2020

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️