Carbohidratii si tineretea fara batranete

Tema: Alimentatie sanatoasa | 0 | 6/12/2010

Carbohidratii si tineretea

Secole de-a randul, fiinta umana a sperat la nemurire, fapt ce a dat nastere la numeroase mituri legate de tineretea fara batranete si a antrenat imaginatia savantilor in gasirea unei potiuni miraculoase care sa produca minunea nemuririi.

Secole de-a randul, fiinta umana a sperat la nemurire, fapt ce a dat nastere la numeroase mituri legate de tineretea fara batranete si a antrenat imaginatia savantilor in gasirea unei potiuni miraculoase care sa produca minunea nemuririi.

Injectii cu extracte din glandele maimutelor, injectii cu hormoni si alte metode ciudate par sa starneasca mereu curiozitatea amatorilor de viata vesnica. Vaccinurile si anumite conditii de viata par sa dea anumite rezultate in ceea ce priveste prelungirea anilor pe care ii avem de trait, daca ne gandim ca in secolul trecut durata medie de viata a crescut de la 50 la 88 de ani. Singura problema este ca longevitatea nu inseamna neaparat o viata mai sanatoasa. Putem avea o viata mai lunga, dar asta nu inseamna ca suntem scutiti de boli cronice cum sunt diabetul sau artrita. Imbatranim mai lent, dar, in cele din urma tot imbatranim.

Recent, un genetician american a declarat ca a descoperit secretul unei vieti lungi, pline de energie si de sanatate. Si totul pare sa fie legat de eliminarea carbohidratilor din alimentatie. Daca ar fi adevarat, ar fi, cu siguranta, ceva extraordinar. Exista cercetatori care sustin ca viata poate fi prelungita cu ajutorul dietelor care actioneaza asupra genei tineretii. Cynthia Kenyon, despre care multi cercetatori cred ca ar trebui sa primeasca Premiul Nobel pentru studiul sau dedicat imbatranirii, a descoperit ca ceea ce mancam are o mare importanta pentru felul in care imbatranim. Carbohidratii – de la banana la cartofi sau la paine, paste, biscuiti si prajituri – afecteaza doua gene care guverneaza tineretea si longevitatea. Cercetarea sa se bazeaza pe studiul unei anumite specii de limbrici care traieste in pamant in toata lumea, in zonele cu clima temperata. Prin „pacalirea” anumitor gene, s-a reusit prelungirea vietii viermilor de sase ori si, in plus, s-a reusit mentinerea starii lor de sanatate.

Desigur, ne putem intreba ce legatura au viermii cu fiinta umana... Una foarte mare, se pare. Cercetatoarea a dovedit ca aceleasi gene care sunt responsabile de longevitatea vietii viermilor se gasesc sin in structura ADN a maimutelor, a sobolanilor si a pisicilor si, probabil, a oamenilor. Cu ani in urma, imbatranirea era privita ca un proces de incetinire a functiilor organismului, datorat timpului si functionarii indelungate a partilor acestuia. Ideea ca imbatranirea s-ar putea sa aiba legatura cu genele, implica o noua perspectiva asupra intregului fenomen si aduce in prim plan speranta ca ar putea fi tratata cu medicamente.

Principalul element care a dus la prelungirea vietii animalelor pe care s-au facut diverse experimente in laborator a fost, se pare, micsorarea numarului de calorii din dieta zilnica. Aceasta nu este neaparat o solutie practica pentru noi, oamenii, pentru ca ar presupune sa traim mult, dar sa fim flamanzi tot timpul. Ceea ce este insa interesant e motivul pentru care reducerea drastica a caloriilor ar putea conduce la prelungirea vietii. Cercetatoarea americana a descoperit ca micsorarea numarului de calorii produce o modificare a doua gene responsabile de imbatranirea organismului. Este vorba, in primul rand, de gena care produce insulina, denumita, metaforic „Grim Reaper”. Modificarea acesteia conduce la o alta schimbare si anume aceea a unei gene numite stiintific DAF 16, dar poreclita „Sweet Sixteen” datorita efectelor de elixir al tineretii pe care le poate avea. Efectul este acela de marire a numarului de antioxidanti naturali, care amortizeaza fenomenele negative produse de radicalii liberi, de la cancer la boli precum Alzheimer. Gena tineretii mareste, de asemenea, efectele pozitive ale compusilor responsabili cu functionarea corecta a proteinelor din piele si muschi, sistemul imunitar devine mai activ, iar genele care produc cancerul sunt stopate in procesul lor de dezvoltare.

Reducerea carbohidratilor din organism pare sa fie o prima masura pentru a reduce cantitatea de insulina. Pornind de la observatiile cercetatoarei americane, alti specialisti au facut diverse experimente pentru a urmari efectul pe care il au cele doua gene asupra fiintei umane. S-a demonstrat ca nivelul crescut de insulina are legatura cu cancerul de prostata, de san sau de colon. Altfel spus, nivelul crescut de insulina, determinat de consumul de carbohidrati ar putea fi una dintre cauzele multor boli care cauzeaza moartea. Chiar daca cercetarile in aceasta directie se afla inca la inceput, companiile farmaceutice par sa fie foarte incantate de descoperirile facute de prof. Kenyon. Descoperirea unor molecule care sa impiedice dezvoltarea genei „Grim Reaper” ar fi, de altfel, o adevarata reusita pentru aceste companii si s-ar reflecta in mod cert in cifra de vanzari determinata de producerea si raspandirea unor medicamente minune. Una dintre metodele cel mai simple de a scadea nivelul de insulina din organism o constituie insa, inainte d etoate, exercitiile fizice, care stimuleaza producerea de anti-oxidanti.

Asadar, ar trebui sa reducem consumul zilnic de carbohidrati pentru a scadea nivelul de insulina? Un raspuns pozitiv ar rasturna zeci de ani de cercetari si de sfaturi medicale care mentionau ca avem nevoie de carbohidrati pentru a avea un organism plin de energie. Viitorul ne va arata, probabil, care este adevarul.

Forumuri recomandate la Supereva

Super Sanatate >>