Mamele și fenomenul ondulator al timpului, sau de ce traim in alt timp cu nostalgia timpului de dinaintea bebelușului

Mamele si fenomenul ondulator al timpului - sau de ce traim in alt timp

Mamele și fenomenul ondulator al timpului, sau de ce traim in alt timp cu nostalgia timpului de dinaintea bebelușului

Despre mame și fenomenul fizic al timpului - sau de ce trăim in alt timp odată ce devenim mame, o confesiune personală.

O poveste reală despre timp si meseria de mamă, pusa in cuvinte de o mămică, blogger la Desprecopii si fizician la CERN. Intrebarea este: trăiesc mamele in alt timp? Rămane să descoperim...

La inceput ii măsuram viata in zile

Din clipa in care ajunge in viata noastra, ii măsuram viața în zile. E acea mica fiinta pe care am asteptat-o 40 de saptamani. Si inca niste vieti anterioare. Cu atat de multe emotii... După ce vine acasă, in acea etapă, fragila minune doarme mult, si ne oferă niste bucăți goale de timp. Din fericire. Pentru ca fiecare femeie care tocmai a nascut, complet buimacă, are nevoie de timp. Pentru a ne recupera de la naștere, pentru a te privi pentru ultima oara in oglinda, pentru a repune intestinele in functiune, pentru a te îngrijora obsesiv de respirația ei/lui și a petrece ore întregi cercetând ce inseamna moartea subita la sugarului - pe internet.

Upgrade

Apoi facem upgrade. Incepe programul nou-născuților. Plânsul, scutecele, alaptarea la cerere, frustrarea  - constituie o întrerupere fără sfârșit a timpului. Nu există timp nici macar pentru o secunda in plus. Timpul se comprimă. Cu un bebelus, timpul tău este complet la mila si dispozitia unui mic dictator ce coordoneaza fara mila timpul. Si fără cuvinte.

Urmeaza tranzitia catre meseria de mama responsabila

Tranziția spre a fi o mama complet responsabilă, o persoană complet nouă, pe care am făcut-o, este completată de o multime de ajustări simple și semnificative. De aceea, de la o vreme anume, timpul incepe sa treca in saptamani. Nimic nu pare mai normal decat sa vezi cum creste bebe in fiecare saptamana. Insa, nici o zi nu este aceeași cu cea care a trecut.

Intotdeauna apare o frica noua care iti consuma sufletul si mintea, ba are iritatie de scutec, ba alaptarea pare sa nu mai mearga, ba trece printr-un puseu de crestere, sau apare o regresie a somnului. Peste toate acestea, dominand colicii ....Iar daca privesti in urma, catre fiecare zi care a trecut - pare ca ai in cap un fel de neclaritate absoluta... Cinem ce, cum? Iar timpul evolueaza din nou... si se onduleaza.

mamica de nou nascut

Trăiesc mamele in doua timpuri paralele si diferite?

Devenind mame, femeilor li se impune sa traiasca in doua timpuri paralele, care curg insa cu viteze diferite. De fapt - chiar simtim ca timpul este fluid. Cantitatea de timp pe care o mama o petrece cu copilul sau continuă să crească semnificativ, iar toate studiile arată că majoritatea femeilor cred că este mai greu să fie mamă astăzi decât în ​​urmă cu 20 sau 30 de ani. În fața unei asemenea tulburări personale și temporale, nu este de mirare că cercetările au arătat că nivelul de fericire scade...

Ad-Extra3:

Timpul dinainte

Concepția mea despre timpul prin care am trecut inainte de a fi mama este neclara. In general mamele spun ca nici nu isi mai amintesc cu ce isi umpleau timpul inainte de a fi mame...Iar acest lucru este o dovada a faptului ca eram in alt timp. Dar ce este cert este ca inainte de a fi mama, eram in controlul timpului. Puteam lua decizii in legatura cu gestionarea zilei mele. Imi puteam controla toate actiunile care aveau de a face cu timpul.

Deși eram conștienta (chiar daca neclar) - chiar si inainte de fi insarcinata  ca mamicile de bebelusi sunt ocupate cu bebelusii... socul a fost imens. Imensitatea schimbării la nivel cotidian m-a șocat.
După ce copilul meu a venit pe lume, am experimentat un fel de claustrofobie temporală in fiecare zi, în timp ce m-am străduit să imi reorientez întregul meu program în jurul baiatului meu. Ceva la fel de simplu precum sa ma spal pe cap sau mersul la cumparaturi acum necesitau un calcul mental de care nu am avusem parte până atunci. WFT?

Cum trec mamele prin acest tunel ale timpului?

Cercetările ne spun că creierul unei mame se modifica esential după nașterea unui bebeluș, făcând mamele atât mai responsive, cât și mult mai încărcate emoțional. (de asta am inceput sa plang la stirile cu copii disparuti). Dar doar pentru că asta este firesc,  nu înseamnă că este ușor. Cu siguranță au fost momente în care mi-am imaginat că pot să-mi simt scurtcircuitul cognitiv. Am experimentat un nivel de frustrare pe care nu-l mai cunoscusem până când copilul meu se trezea prea devreme din golurile sale de timp - acele ferestre minuscule și prețioase de libertate! - lăsându-mă să scormonesc ceva timp pentru a termina orice am lasat in urma ...Inutil de altfel - pentru ca am realizat ca nu putem face rost de mai timp decat avem.

In aceasta faza, nimic nu ma irita mai mult ca cineva care vorbea prea tare pe strada pe care locuiesc... gandidu-ma ca imi trezeste copilul sau nu am urat mai  tare pe copiii care se jucau in fata ferestrei unde dormea bebelusul meu...Si nu pot sa uit ce furioasa am fost cand mama mea a intrat in camera copilului pentru a-i verifica somnul si l-a trezit din greșeală... Imi pazeam timpul ca o leoaica.

Probabil ca mai simplu ar fi daca fiecare copil ar veni cu un cronometru: asa am putea sta linisitite pe parcursul unui somn scurt de 20 de minute,  pentru ca am sti dinainte la ce să ne asteptam. Sau am avea timp de un dus. Sau am gasi brusc timp de spalat vasele din bucatarie. Sau am putea calca linistite o tura de haine... Dar, poate cel mai important, am putea si noi sa tragem un pui de somn.

Deci, totul este despre timp...

Despre toate aceste dileme m-am tot gandit zaluda in primele luni in care cautam dimensiunea timpului. Deformatie profesionala.

Aceste întrebări, de obicei, m-au "ajutat" sa imi pierd aiurea timpul fara nici o activitate neuronala - dand cu degetul automat pe ecranul telefonului in acea stare de epuizare a primelor luni din viata ale bebelusului (singura constantă în această perioadă obositoare), încât nici măcar nu am putut să mă concentrez suficient pentru a citi ceva de substanță, precum o carte sau un ziar - 

Găurile de timp irosit inutil de pe Facebook au servit doar pentru a-mi alimenta anxietatea maternă sau FOMO și nostalgia mea pentru viață de dinainte de bebeluș.

Dar am sa va povestesc in curand si despre tătici...

Despre dilemele unei mame de bebelus, mai poti citi

Cum sa faci rost de timp pentru tine - sfaturi pentru proaspete mamici

Cartile despre cresterea bebelusilor si presiunea enorma pe umerii mamicilor

Esti o mamica care are nevoie de sfaturi?

autor: Maggy, o mamică de la Desprecopii - mesajul este preluat de pe blogurile de pe platforma de blogging Desprecopii
Maggy este fizician de origine romana la CERN https://home.cern
In exclusivitate pentru Desprecopii, septembrie 2019

Ad-Extra3:

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII