Boli care pot fi prevenite prin vaccinare

TEMA: Vaccinarea copilului | 0 | 29/3/2019

Parintii responsabili sunt determinati sa faca tot ce este posibil pentru a avea copii sanatosi si protejati de boli grave care pot fi prevenite datorita descoperilor medicale din ultimele decenii. Vaccinurile ajuta corpul sa produca anticorpi impotriva bolilor infectioase care pot pune viata in pericol. Cand un germen invadeaza corpul, sistemul imunitar il recunoaste ca fiind intrus. Acest lucru declanseaza o cascada de evenimente. Sistemul imunitar produce anticorpi, molecule specializate ce se lipesc de celulele invadatoare si fie le inactiveaza, fie le marcheaza pentru distrugere.

Iată ce boli grave pot fi prevenite prin vaccinare, care este situatia acestor boli in Romania si cum se pot preveni, impreună cu calendarul national de vaccinare in Romania.

in acest articol veti citi mai multe despre:
Boala pneumococică
Boala meningococică
Gripa
Boala invazivă determinată de Haemophilus influenzae
Hepatita virală B
Human Papilloma virus (HPV)
Infecţiile cu rotavirus
Poliomielita
Tuberculoza
Alte boli pentru care există vaccinuri

Imunizarea prin vaccinare ii protejeaza pe copii de boli grave cu complicatii serioase

Parintii responsabili sunt determinati sa facă tot ce este posibil pentru a avea copii sănătosi si protejati de boli grave care pot fi prevenite datorita descoperilor medicale din ultimele decenii.
Imunizarea prin vaccinare ii protejeaza pe copii de boli grave cu complicatii serioase care pot ajunge pana la amutarea picoarelor sau mainilor, paralizie, pierederea auzului, convulsii, deteriorarea creierului si chiar moarte.

Vaccinurile ajuta corpul sa produca anticorpi impotriva bolilor infectioase care ne pun viata in pericol. Cand un germen invadeaza corpul, sistemul imunitar il recunoaste ca fiind intrus. Acest lucru declanseaza o cascada de evenimente. Sistemul imunitar produce anticorpi, molecule specializate ce se lipesc de celulele invadatoare si fie le inactiveaza, fie le marcheaza pentru distrugere.

Celulele specializate ale sistemului imunitar cauta si gasesc germenii si celulele in care germenii se inmultesc. Alte celule ale sistemului imunitar „isi amintesc” germenii, asadar data urmatoare cand un germen de acelasi tip incearca sa invadeze corpul, sistemul imunitar va fi capabil sa declanseze o reactie imediata.

Boala pneumococică

Streptococcus pneumoniae este o bacterie care cauzează frecvent, de la boli grave cum sunt meningita, septicemia și pneumonia până la boli mai ușoare cum sunt sinuzita și otita medie.

Bolile pneumococice reprezintă frecvent în lume o cauză de morbiditate și mortalitate, deși ratele de îmbolnăvire și deces sunt mai mari în țările în curs de dezvoltare față de țările industrializate, cu majoritatea deceselor în Africa sub-sahariană și Asia. Boala este mai frecventă la extremele de vârstă, copii mici și vârstnici.

Bacteria se transmite mai ales prin picături respiratorii și colonizează nazofaringele. Infecția altor părți din corp și invazia se produc prin transmiterea directă prin sânge. La nivel mondial, aproape 1,6 milioane de oameni mor anual prin această patologie, inclusiv un milion de copii mai mici de cinci ani. Vaccinurile pneumococice conjugate (VPC) disponibile în prezent sunt sigure și eficiente. OMS recomandă includerea de VPC în programele de vaccinare de pretutindeni.

În particular, țările cu mortalitate infantilă ridicată trebuie să introducă acest vaccin. Numărul total de cazuri raportate a crescut semnificativ fata de anii precedenți, în primul rând datorită introducerii sau ameliorării supravegherii într-o serie de ţări europene.

Sunt disponibile mai multe vaccinuri: un preparat polizaharidic cu 23 de serotipuri, utilizabil la adulţi şi la copiii de peste doi ani (VPP23); trei preparate conjugate pentru sugari ce includ 7,10 sau 13 serotipuri (VPC7, VPC10 şi VPC13). Vaccinarea sugarilor a condus la apariţia imunităţii colective, prin reducerea portajului nazo-faringian şi a transmiterii bacteriene, cu scăderea morbidităţii şi mortalităţii prin această patologie. Majoritatea ţărilor europene au introdus unul din vaccinurile conjugate în programele de vaccinare de rutină a copiilor.

Boala pneumococică in Romania

În România, din luna octombrie 2017, a fost introdus vaccinul pneumococic conjugat în Programul Naţional de Vaccinare, cu indicații de administrare la copiii de 2, 4 şi 11 luni.

Ad-Extra3:

Boala meningococică

Deşi rară, este importantă prin fatalitatea de 10% şi prin potenţialul mare de sechelaritate pe termen lung. În Europa, cele mai multe cazuri de boală meningococică invazivă sunt cauzate de serogrupurile B şi C. Deşi mai puţin frecvente, numărul cazurilor determinate de serogrupul Y este în creştere. Sunt disponibile vaccinuri împotriva serogrupului C, serogrupului B sau a serogrupurilor A, C, W şi Y. După introducerea uzuală în copilărie a vaccinului conjugat serogrup C, în mai multe ţări europene s-a observat o scădere a incidenţei acestei boli.

Boala meningococică in Romania

În anul 2016, conform CNSCBT, în România, s-au înregistrat 58 de cazuri confirmate și 3 cazuri probabile de boală meningococică, cu valori ale incidenței la nivel național de 0,29 la 100000 de locuitori; cea mai crescută incidență specifică la grupa de vârstă 0-4 ani (1,88 la 100000); sexul masculin (62%), a fost mai afectat decât cel feminin (38%); a predominat meningita meningococică (72%), meningita cu meningococemie (17%), purpura fulminans (7%) și meningococemie (4%).

Rata mortalității prin boala meningococică în România a fost de 0,045 la 100.000 locuitori. Rata de fatalitate prin boala meningococică a fost de 17,24%.

În anul 2017, pe teritoriul României, au fost raportate 70 de cazuri suspecte de boala meningococică; s-au confirmat cu laboratorul 48 cazuri (68,5%). Rata mortalității prin boala meningococică a fost de 0,081 la 100000 de locuitori, iar rata de fatalitate a fost de 22,8. Vezi Calendarul de vaccinare in 2019

Gripa

Gripa este o infecție virală acută care se transmite ușor de la om-la-om de orice grupă de vârstă și care poate determina complicații serioase la anumite grupe de risc. Epidemiile de sezon pot fi urmate de pandemii de gripă; acestea apar atunci când apare un subtip nou de virus gripal sau atunci când un virus gripal de la animal se transmite la oameni. Vaccinurile gripale sunt sigure, eficiente și reprezintă măsura principală de prevenire a gripei și de reducere a impactului epidemiilor de gripă.

Din cauza modificărilor antigenice continue a virusului gripal, OMS actualizează anual recomandările de compoziție a vaccinului, în scopul de a ținti virusurile circulante presupuse mai frecvente în sezonul următor. În emisfera nordică, sezonul de gripă apare de obicei în timpul toamnei și iernii. Protecție pentru cei la risc OMS recomandă ca personalul medical și persoanele aflate la risc de complicații serioase ale infecției gripale, să se vaccineze în fiecare an, înainte de începutul sezonului de gripă.

Grupuri prioritare pentru vaccinare includ: Gravide; pacienți cu vârsta >6 luni cu anumite boli cronice; vârstnici rezidenți ai instituțiilor pentru vârstnici și persoane cu dizabilități; copii cu vârsta 6-59 luni; personal medical. Creșterea acoperirii vaccinale la aceste grupe de risc reprezintă strategia-cheie de reducere a poverii bolii în Regiunea Europa.OMS Europa elaborează ghidul denumit "TIP FLU" Tailoring immunization programmes for influenza - Ajustarea programelor de imunizare pentru gripă, în scopul de a sprijini programele naționale de vaccinare în proiectarea strategiilor de creștere a vaccinării în rândul grupelor prioritare de risc.

OMS Europa monitorizează reglementările din Regiune și acoperirea vaccinală în gripa de sezon, pentru a furniza asistență tehnică Statelor Membre care îmbunătățesc programul de vaccinare antigripală.

Gripa in Romania

În România, conform CNSCBT, de la începutul sezonului 2017-2018, au fost înregistrate 68 decese confirmate cu virus gripal, din care 32 tip A, subtip (H1)pdm09, 1 tip A, în curs de subtipare și 35 tip B, față de 25 în sezonul precedent, din care 22 cu virus tip A, subtip H3, 1 cu A(H1)pdm09 și 2 tip A, nesubtipat. De la începutul sezonului de supraveghere a infecțiilor respiratorii acute, a gripei și a SARI și până la data de 25.02.2018, au fost confirmate cu laboratorul 1012 cazuri de gripă: 239 cazuri tip A, subtip H1, 28 cazuri tip A, subtip H3, 59 cazuri tip A, nesubtipat, 683 cazuri tip B, 3 cazuri coinfecție AH1+B. Până la data de 25.02.2018 au fost vaccinate antigripal 974419 persoane din grupele de risc.

Boala invazivă determinată de Haemophilus influenzae

Haemophilus influenzae (Hib) este o bacterie depistată frecvent în tractul respirator superior, care se transmite prin picături de la persoane infectate (nu neapărat simptomatice) la cele susceptible. Perioada între infecția cu Hib și apariția simptomelor este de 2-10 zile. Dacă bacteria diseminează spre sinusuri sau urechea mijlocie, aceasta poate determina sinuzita sau otita medie Dacă aceste bacterii ajung în circuitul sanguin, devin “invazive” si pot duce la pneumonie, meningită, septicemie sau alte boli grave.

Deși infecția Hib poate apărea la orice grupă de vârstă, mai mult de 90% din cazurile de boală invazivă Hib apar la copii mai mici de 5 ani. Meningita Hib poate determina complicații cum sunt orbire, surditate și dificultăți de învățare, iar uneori poate duce la deces. Rezistența la antibiotice este o provocare tot mai mare, cu tulpini rezistente în toate regiunile lumii.

Vaccinurile conjugate Hib sunt utilizate din anii 1990 și au condus la declinul bolii invazive în 192 țări. În Regiunea Europeană, 51 din 53 State Membre au implementat recomandările OMS de includere a vaccinurilor conjugate Hib în programul de vaccinare a copiilor.Vaccinarea rămâne singura măsură eficientă de prevenire a bolii.

Vaccinul Hib este disponibil în formule variate: vaccin lichid Hib conjugat (monovalent); vaccin lichid Hib conjugat combinat cu vaccin difteric-tetanic-pertussis (DTP) și/sau hepatitic B; vaccin Hib conjugat în combinație cu antigene meningococice; vaccin liofilizat Hib conjugat cu diluent salin (monovalent) și Hib conjugat liofilizat pentru uz cu DTP lichid, sau DTP în combinație cu alte antigene, cum sunt vaccinul polio inactivat sau hepatitic B.

Vaccinurile Hib monovalente sau combinate cu alte antigene sunt sigure. În ţările UE/SEE, cazurile de boală invazivă determinată de Haemophilus influenzae sunt rare. În anul 2015, 30 de ţări UE au raportat 3162 de cazuri confirmate de boală invazivă. 10 Cei mai afectaţi au fost copiii sub un an (4,5 la 100000 locuitori) şi adulţii de peste 65 de ani (1,9 la 100000).

infecția Hib in Romania

Rata totală de raportare a cazurilor confirmate a fost de 0,7 la 100.000 de locuitori, cu o tendinţă ascendentă în perioada 2011-2015. Cele mai ridicate rate s-au înregistrat în Suedia (2,3 la 100000), Norvegia (1,9 cazuri la 100000), Danemarca (1,6 la 100000 de locuitori).

Schemele de vaccinare din toate ţările UE includ vaccinul Hib, ceea ce a condus la o reducere progresivă a infecţiilor cu serotip b. În schimb, a crescut raportarea tulpinilor non-b şi non-capsulate, prin extinderea sistemelor de supraveghere, cu includerea tuturor grupelor de vârstă şi a tuturor serotipurilor. Vezi Schema vaccinurilor in 2019: calendarul de imunizare a copiilor in Romania

Hepatita virală B

Multe state din Regiunea OMS Europa au plan de vaccinare universală împotriva hepatitei B pentru nou-născuți și copii mici. În 2009, 47 State din Regiunea OMS Europa au inclus hepatita B în programele de vaccinare; 29 țări cu grup țintă nou-născuții, 15 țări cu grup țintă copiii mici și 3 țări cu grup țintă copii mai mari sau adolescenți. Unele țări combină vaccinarea la nou-născuți/copii mici cu vaccinarea copiilor mai mari sau adolescenților.

Șase țări nu au introdus vaccinare universală împotriva hepatitei B: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia sau UK. Acestea au endemicitate foarte scăzută și consideră hepatita B ca o problema minoră de sănătate publică, asfel cheltuielile suplimentare nu ar fi justificate. Acestea administrează vaccin hepatitic B doar la grupe de risc bine definite, în completare la programul de screening al gravidelor și de vaccinare a nounăscuților expuși la infecție. Este improbabil ca această abordare să influențeze circulația VHB sau să controleze boala în aceste țări. Toate cele 11 țări din Regiune, eligibile pentru susținerea GAVI Alliance Vaccine Fund (Albania, Armenia, Azerbaijan, Bosnia si Herzegovina, Georgia, Kyrgyzstan, Moldova, Tajikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistan) au oportunitatea de a introduce vaccinarea pentru hepatita B, ceea ce contribuie semnificativ la succesul Regiunii.

În anul 2015, 30 de state membre ale UE/EEA au raportat 24573 cazuri de infecție cu virusul hepatitei B, cu o rată de raportare de 4,7 la 100000 de locuitori; cea mai afectată de infecțiile acute și cronice a fost grupa de vârstă 25-34 ani, reprezentând 32% din cazuri; raportul masculin/feminin a fost de 1,6 la 1. Datele privind transmiterea au fost complete pentru 9,6% din cazuri. Pentru cazurile acute cu informații complete, transmiterea heterosexuală a fost cel mai frecvent raportată (31,1%), urmată de cea nosocomială (16,3%), homosexuală (11,6%) și de transmiterea prin consum de droguri injectabile (11,3%).

Hepatita virală B in Romania

Transmiterea de la mamă la copil a fost cel mai frecvent raportată pentru cazurile cronice cu informații complete (65,3%). În anul 2016, conform CNSCBT, în România s-au raportat 188 cazuri de HVB acută, 8 cazuri de HVB cronică şi nici un caz de hepatita B perinatal. Incidenţa HVB a fost de 0,99 la 100000 de locuitori, cu continuarea trendului constant descendent. Cele mai afectate judeţe au fost Bistriţa-Năsăud și Călărași. Grupa de vârstă cea mai afectată a fost 25-34 ani (24%).

Categoriile de transmitere cu frecvența cea mai mare, au fost cea nosocomială (15,4%), urmată de cea heterosexuală (6,4%). În anul 2017 au fost notificate 226 cazuri de hepatite virale tip B şi C, din care 119 cazuri de hepatită virală tip B (HVB) acută, 65 cazuri de hepatită viral ă tip C (HVC) acută, 2 cazuri de HVB cronică şi 4 cazuri de HVC cronică. Vezi Schema vaccinurilor in 2019: calendarul de imunizare a copiilor in Romania

Human Papilloma virus (HPV)

HPV este un virus cu transmitere cel mai frecvent pe cale sexuală. Majoritatea femeilor și bărbaților se infectează, iar perioada de vârf a infectării este imediat dupa începerea activității sexuale. Majoritatea infecțiilor nu duc la simptome și dispar fără intervenție în decurs de 2 ani, dar anumite tipuri de HPV pot determina leziuni genitale și cancer. Pe plan mondial, cancerul de col uterin este al 4 lea cel mai frecvent cancer la femei, iar aproape toate cazurile de cancer de col uterin (99%) sunt legate de infecția genitală cu HPV. Virusul HPV este legat și de alte tipuri de cancere anogenitale, cancere de cap și gât, precum și de verucile genitale, la ambele sexe.

Vaccinurile împotriva HPV sunt sigure, eficiente și sunt administrate de rutină în multe țări din lume, inclusiv în 33 țări din Regiunea OMS Europa. Cele două vaccinuri HPV disponibile în prezent sunt foarte eficiente în prevenirea infecției cu tipurile de virus 16 și 18, care sunt responsabile pentru aproximativ 70% din cazurile de cancer cervical, de pretutindeni. Unul din aceste vaccinuri protejează și împotriva tipurilor HPV 6 și 11, care determină 90% din papiloamele (verucile) genitale. Al treilea vaccin 9-valent protejează împotriva tipurilor HPV 7, care duc la 90% din cazurile de cancer de col uterin.

Vaccinarea HPV este recomandată în adolescență, la vârsta de 9–14 ani. Vaccinarea fetelor este o prioritate, ca parte a eforturilor complete de prevenire și control a cancerului de col uterin.

Infecţiile cu rotavirus

Rotavirusul determină 25% din bolile diareice la copiii sub 5 ani și reprezintă o cauză majoră de morbiditate și mortalitate, pe plan global. Până la vârsta de 5 ani, aproape toţi copiii au fost expuşi, iar mai mult de un sfert au trecut printr-o infecţie simptomatică Se consideră că gastroenteritele cu rotavirusuri duc anual la 700000 de consultaţii în ambulator şi peste 87000 de spitalizări în Europa. În Regiunea OMS Europa, mai mult de 10000 de copii sub 5 ani, mor în fiecare an din cauza acestor infecţii. La nivel mondial, unele ţări au adoptat recomandarea OMS de introducere a vaccinurilor antirotavirus în programele lor de vaccinare, dar în Europa există un număr limitat de ţări care au făcut acest lucru (Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Marea Britanie). Citeste Infectia cu ROTAVIRUS la copil - ce trebuie sa stii

Se doreşte accelerarea introducerii acestei vaccinări în programele naţionale şi instituirea unei reţele de supraveghere pentru monitorizarea numărului de cazuri şi a impactului vaccinării, din regiune.

Poliomielita

Polio este o boală foarte infecțioasă și uneori fatală, care invadează sistemul nervos și poate provoca paralizie în decurs de câteva ore. Boala afectează de obicei copiii sub vârsta de 5 ani. În iunie 2002, toate cele 53 țări din Regiunea OMS Europa au fost certificate polio-free: un succes notabil. De la certificare, mai mult de 90 milioane copii mici din Regiune au primit cele trei doze recomandate de vaccin polio. Sistemele de supraveghere și laboratoarele naționale și regionale au garantat că nici un caz de polio nu a rămas nedepistat. În prezent, deși Regiunea a experimentat câteva episoade de virus polio de import, un efort continuu de vaccinare și supraveghere a bolii ajută la menținerea statusului de Regiune polio-free. Planul Strategic de Eradicare si stopare 2013–2018 - relevă pașii pentru eradicarea tuturor formelor de boală, cauzate de virusul polio salbatic sau de virusul polio circulant derivat din vaccin, pentru utilizarea de către structurile menite să furnizeze alte servicii medicale în vigilența de eradicare.

Planul are 4 obiective: Să depisteze și să întrerupă orice transmitere de virus polio; Să întărească sistemele de vaccinare și să retragă vaccinurile polio orale; Să izoleze poliovirus și să certifice întreruperea transmiterii; și Să planifice menținerea „patrimoniului” polio.

În 14 noiembrie 2017, OMS a statuat că transmiterea virusului polio rămâne eveniment de sănătate publică de impact internațional și a extins recomandările temporare pentru încă 3 luni. La data de 2 februarie 2018, Afganistan a raportat 1 caz de virus polio sălbatic tip 1 (WPV1) și Congo a raportat cinci cazuri de virus polio vaccinal tip 2 (cVDPV2). De la începutul anului 2017 și până în 2 februarie 2018, s-au raportat 22 cazuri de virus polio sălbatic (14 cazuri în Afganistan și 8 cazuri în Pakistan). În anul 2017, s-au raportat 91 cazuri de polio circulant derivat din vaccin tip 2 (cVDPV2) - 17 din Congo și 74 din Siria. Cazuri zero de cVDPV2, raportate în anul 2018.

Poliomielita in Romania

Conform CNSCBT, în anii 2016 și 2017 s-a menţinut Urgenţă de Sănătate Publică cu Impact Internaţional (USPII), privind riscul de răspândire a virusului polio, pentru care s-au instituit măsuri suplimentare și anume: intensificarea supravegherii cazurilor de PAF, recuperarea la vaccinare a copiilor în vârstă de până la 5 ani cu mai puţin de 3 doze de VPI și intensificarea supravegherii de mediu. Astfel, supravegherea de mediu (circulaţia de enterovirusuri în apa uzată de canal) a fost menţinută în judeţele la graniţa cu Ucraina: Satu-Mare, Maramureș, Suceava și Botoșani cu recoltare săptămânală/bilunară de probe. Pentru judeţele Tulcea, Constanţa și municipiul București se menţine aceeași frecvenţă de recoltare a probelor pentru supravegherea de mediu.

Vaccinarea împotriva poliomielitei este introdusă în calendarul național de vaccinare din anul 1956. Până în anul 2008, în România s-a administrat vaccinul polio oral (VPO, viu atenuat), iar din 2009 a fost înlocuit cu vaccinul polio injectabil (VPI, inactivat). Administrarea vaccinului polio injectabil (VPI) are un număr limitat de contraindicații și efecte secundare reduse, ceea ce îl recomandă ca un vaccin sigur. Vezi Schema vaccinurilor in 2019: calendarul de imunizare a copiilor in Romania

Tuberculoza

Tuberculoza (TB) este o boală contagioasă transmisă pe cale aeriană, cauzată de Mycobacterium tuberculosis, care infectează 1/4 din populația mondială. Transmiterea bolii poate fi prevenită prin metode adecvate de diagnostic și tratament. OMS Europa susține implementarea Strategiei “TB End” și conlucrează cu parteneri-cheie internaționali și naționali pentru a sprijini Statele Membre din Regiunea OMS Europa, în eliminarea TB. Povara în Europa prin TB este printre cele mai scăzute în lume, dar numărul cazurilor multirezistente, TB –MDR, rămâne cel mai ridicat. Regiunea OMS Europa a atins ținta MDG (Millennium Development Goal) de scădere a incidenței TB până în anul 2015.

Chiar dacă numărul cazurilor noi a scăzut cu 50% în perioada 2006-2015, TB rămâne o amenințare majoră pentru sănătatea publică, din cauza ratelor ridicate de TB-MDR. OMS Europa urmărește eliminarea TB la toate nivelele, alinierea la SDG (Sustainable Development Goals - tinta 3.3)și alinierea la cadrul OMS European Health 2020. TB poate afecta pe oricine, dar este puternic asociată cu determinanții sociali ai sănătății, cum sunt încarcerarea, migrația și marginalizarea socială.

Persoanele care trăiesc cu HIV sau cei care suferă de alte condiții care slăbesc sistemul imun, de exemplu diabetul, sunt la risc mult mai mare de TB. Pacienții cu tuberculoză sunt cel mai frecvent adulți tineri din partea estică a Regiunii sau migranți și vârstnici originari din țările vest europene. Țările din estul Regiunii sunt cel mai afectate de TB epidemic; 18 țări cu prioritate ridicată pentru controlul TB poartă 85% din povara TB și 99% din povara de TB-MDR: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bulgaria, Estonia, Georgia, Kazakstan, Kyrgyzstan, Letonia, Lituania, Moldova, Romania, Federația Rusă, Tajikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. Au fost înregistrate 323000 cazuri noi și 32 000 decese în 2015, majoritatea în țările estice și central europene.Dintre cazurile noi înregistrate, 45% sunt la persoane cu vârste 25-44 ani; această situație influențează negativ economiile naționale, din cauza pierderii de venituri la această grupă de vârstă activă și productivă. Nouă din cele 30 de țări cu povara cea mai mare a cazurilor MDR și extensiv rezistente XDR se află în Regiunea OMS Europa. 16% din cazurile noi de TB și 48% din cazurile de TB tratate anterior sunt MDR-TB. Regiunea are cele mai multe cazuri noi și retratate de MDR-TB: 74 000 cazuri.

Copiii sub vârsta de 15 ani reprezintă aproximativ 4% din totalul pacienților TB raportați. Cazurile noi de TB au scăzut puternic în cadrul Regiunii ca întreg, dar ramân concentrate în cele 18 țări. Intervențiile TB îmbunătățite în țările de prioritate ridicată a influențat mult tendințele de declin din Regiune, chiar dacă ratele de notificare ramân de 8 ori mai mari în aceste țări față de restul țărilor din Regiune. În toata Regiunea se înregistrează zilnic în jur de 900 cazuri noi de TB, majoritatea în țările estice și din centru. Capacitățile de laborator sunt insuficiente, confirmarea de laborator este deficitară în partea estică a Regiunii, astfel rezultă cazuri lipsă de TB-MDR, cazuri care pot fi depistate doar prin teste de laborator. Este nevoie de cercetare, de instrumente inovatoare, cum sunt vaccinuri noi, metode noi de diagnostic, medicamente noi, regimuri noi de prevenție și tratament, și metode noi de furnizare a serviciilor, mai ales pentru TB-MDR. Persoanele care trăiesc cu TB suferă de stigmatizare și discriminare, care limitează accesul lor la prevenire și tratament eficient. Respectarea eticii și drepturilor omului în furnizarea serviciilor este o provocare specială în Regiune, unde există cele mai multe cazuri de TB-MDR.

Tuberculoza in Romania

În anul 2015, 29 de state membre ale UE/EEA au raportat 60195 cazuri de tuberculoză, din care, ca și în anii precedenți, aproape 50% au provenit din România, Polonia şi Marea Britanie. Deși în scădere accentuată în România, incidența îmbolnăvirilor prin tuberculoză este mai mare de aproximativ două ori comparativ cu regiunea Europa și de aproximativ cinci ori față de UE. Rata de raportare pentru UE/EEA în anul 2015 a fost de 11,7 la 100000 locuitori.

Ratele naţionale de raportare au variat între 2,1 la 100000 locuitori în Islanda, până la peste 50 la 100000 de locuitori în Lituania şi România. Ţările cu incidenţă mare continuă să prezinte cele mai ridicate procente de multirezistenţă (între 12 şi 26% în statele baltice); 19,7% din cazurile MDR au fost extensiv-rezistente (XDR). Ratele cele mai mari de raportare s-au înregistrat la grupa de vârstă 25-44 ani, cu 14,4 la 100000 locuitori. Vezi Schema vaccinurilor in 2019: calendarul de imunizare a copiilor in Romania

Alte boli pentru care există vaccinuri

Alte boli pentru care există vaccinuri: Encefalita de căpușă; Encefalita japoneză; Hepatita A; Hepatita E; Febra tifoidă, Febra galbenă; Holera; Antraxul; Rabia..

Vaccinarea: intre stiinta, mituri, ne-adevaruri si conspiratii sharuite pe Facebook

Desi exista informatii contradictorii, in principiu, vaccinurile recomandate uzual in copilarie sunt sigure si eficiente. Mai mult, riscurile de probleme serioase in urma imunizarii sunt mult mai mici decat cele pe care le au bolile respective pentru copil. La fel ca toti parintii, si dumneavoastra doriti sa faceti tot ce puteti pentru a mentine sanatatea copilului.

Desi stiti ca imunizarea completa a copilului la momentul potrivit este o metoda importanta de a atinge acest scop, poate aveti indoieli despre siguranta si eficienta vaccinurilor. Iata sfatul autorizat de la Desprecopii.com:

4 lucruri esentiale despe vaccinuri pe care trebuie sa le stie parintii

Riscurile si beneficiile vaccinurilor: 11 intrebari frecvente si raspunsurile lor
De ce este bine sa ne vaccinam copiii: mituri si argumente
Reactii adverse dupa vaccin
De ce sa ne vaccinam copiii - 15 argumente

Schema vaccinurilor in 2019: calendarul de imunizare a copiilor in Romania

Vaccinarea bebelusului este de o importanta majora pentru sanatatea si viata lui. Vaccinurile determina copilul sa-si produca proprii anticorpi care-l vor proteja de boala si in cazul fetelor vor proteja copiii acestora cand vor fi la randul lor mame. In Romania, vaccinarea nu este ogligatorie insa pe internet circula o multime de informatii anti-vaccinare - complet iresponsabile.

Orice parinte trebuie sa se informeze din surse sigure inainte de a lua o decizie de renuntare la vaccinarea copilului. Iata schema vaccinurilor: calendarul de imunizare a copiilor in Romania 2019