Parentingul atasat: conceptii, capcane si realitati din experienta unei mamici

TEMA: Parenting atasat | 0 | 1/4/2019

Parentingul atașat este un termen putin confuz pentru multe mămici. Despre ce anume implică parentingul atasat - am trecut in revistă o serie de concepții greșite și capcane când e vorba despre acest gen de parenting. Iată note din confesiunile unui mămici ce a adoptat parentingul atașat...

- veti citi:
Când am devenit mamă pentru prima dată, mi-am urmat instinctul
In mod natural, am adoptat parentingul atașat
Am găsit parentingul ataşat ca fiind in perfecta rezonanță cu instinctele mele materne
Parentingul ataşat este despre a fi tu însuţi şi a-ţi găsi propriul stil de parenting
Parentingul ataşat nu este indulgent
Parentingul ataşat este parenting intuitiv
Parentingul ataşat Nu inseamnă că esti o mama martiră
Parentingul ataşat este flexibil
Parentingul atașat nu este parentingul perfect

Când am devenit mamă pentru prima dată, mi-am urmat instinctul

Cand am devenit mamă pentru prima dată, mi-am urmat instinctul. Mama a venit din Romania să ne viziteze la o săptămână după ce fiul meu s-a născut, şi a fost chiar foarte bună în a nu comenta cu privire la modul în care îmi îngrijesc copilul. Si probabil ca avea multe de comentat ... Soacra mea locuia in alta parte a Canadei asa ca ... nu am avut nici o problema cu ea.

Nu am căutat nici sfaturi de la prieteni, deoarece m-am simţit sigură cu privire la alegerile mele de parenting, iar ele păreau că funcţionează pentru copilul şi familia noastră. Am citit insa discutiile despre parenting atasat de pe forumul Desprecopii - insa in final nu aveam nici o opinie despre acest mod de parenting.

In mod natural, am adoptat parentingul atașat

Bebele meu a dormit în pat cu noi încă din prima zi, şi nu am reuşit niciodată să folosim pătuţul pe care îl aveam pentru el. După ce m-am luptat cu alăptarea în primele două săptămâni, am învăţat să îl ţin corect în braţe şi l-am alăptat ani de zile. De asemenea, am practicat şi purtarea copilului şi parentingul blând – am vrut să-mi cresc fiul într-un mod iubitor şi plin de compasiune. Deci, in mod natural - am adoptat Parentingul atasat.

Dr. Sears descrie parentingul ataşat observând că „ataşamentul apropiat de după naştere şi de mai apoi permite comportamentelor naturale, biologice, de ataşament ale copilului şi calităţilor intuitive, biologice, de îngrijire ale mamei să se unească.”

► Citeste si 14 sfaturi pentru calmarea unui bebe agitat - de la mamicile care au trecut prin aceasta perioada

Acesta include legătura naşterii, co-dormitul, răspunsul la plânsul copilului, legătura strânsă (ce include şi purtarea copilului), ignorarea programelor şi grija de propria persoană.

Acum pot sa spun ca sunt un avocat puternic al parentingului ataşat după experienţa mea pozitivă cu acesta. Mulţi părinţi sunt încă confuzi cu privire la ceea ce implică PA, aşa că am trecut in revista o serie de coceptii gresite isi capcane cand e vorba despre parentingul atasat. Iata-le:

Am găsit parentingul ataşat ca fiind in perfecta rezonanță cu instinctele mele materne

Acest lucru este mai uşor de făcut atunci când nu ai o mulţime de membri ai familiei şi prieteni care să îţi spună cum şi-au crescut ei copiii – de aceea sugestia de a nu avea aproape nici un vizitator în primele câteva săptămâni după naşterea fiului meu a fost unul dintre cele mai bune sfaturi pe care le-am primit.

Mi s-a părut natural să-mi doresc ca fiul meu să fie aproape de mine în orice moment, atunci când era bebeluş. Aşezarea s-a într-un pătuţ nu mi s-a părut o idee bună, iar împărţirea patului cu el a făcut mult mai uşoară alăptarea din timpul nopţii. Nefiind nevoie să mă ridic de mai multe ori pentru a-l verifica sau pentru a-l alăpta, mi-a permis să dorm mai mult. De fapt, nu-mi amintesc să fi fost extrem de epuizată atunci când el era mic – amândoi am reuşit să dormim bine încă de la început.

Faptul că am fost cu el tot timpul şi că eram strans legaţi mi-a permis să cunosc într-adevăr nevoile fiului meu – de exemplu, plângea atunci când îi era foame, însă nu îi păsa de un scutec ud – iar aceasta m-a făcut un părinte mai relaxat. Trebuia doar să-l urmez pe el.

► citeste: De ce plange bebelusul: motive si sfaturi

Ad-Extra3:

Parentingul ataşat este despre a fi tu însuţi şi a-ţi găsi propriul stil de parenting

Dacă parentingul ataşat nu ar fi fost o alegere mai uşoară şi mult mai naturala, milioane de oameni din întreaga lume nu l-ar fi practicat în trecut. Ideea de a pune copiii în pătuţurile lor în locuri separate este un concept destul de recent – PA reprezenta norma înainte de acest concept.

Câţi părinţi ştii că au ajuns să doarmă împreună cu copilul, de exemplu, deoarece, după încercări şi erori, şi-au dat seama că acest lucru funcţionează cel mai bine pentru familia lor? Acei părinţi au ascultat nevoia copilului de a fi aproape de îngrijitorul său, iar părinţii şi copiii au ajuns să aibă un somn mai bun.

Parentingul ataşat nu este indulgent

Parentingul ataşat nu înseamnă să dai curs fiecărei cereri pe care o are copilul tău – ci înseamnă să ştii când copilul tău are nevoie de ceva sau când doar doreşte ceva.

Dacă bebeluşul tău plânge, simţi nevoia de a-l lua în braţe, ceea ce este natural şi ceea ce are nevoie copilul (el sau ea nu are nici un alt mod de comunicare), iar luarea copilului în braţe nu se încadrează la indulgenţă. Ar fi anormal să te abţii de la a lua copilul în braţe. Eu personal am răspuns imediat la strigătele fiului meu, luarea în braţe şi hrănirea îl calmau imediat, ceea ce a făcut un copil fericit şi o mamă fericită. Nu mi-a fost teamă să merg vreo undeva cu el, fiindcă ştiam cum să-l calmez dacă devine agitat.

Parentingul ataşat este parenting intuitiv

Dacă îşi cunoşti bine copilul sau preşcolarul, poţi face diferenţa între un moft şi o dorinţă şi poţi reacţiona în consecinţă. Parentingul ataşat este parentingul intuitiv, dar înseamnă şi stabilirea limitelor, pe care copiii trebuie să le înveţe.
Deşi mai mulţi oameni mi-au spus să-i fac copilului un program bine stabilit, să îl „dezvăţ” de nevoia sa de a fi ţinut în braţe pentru a adormi, pentru mine nu avea niciun sens să programez ora de hrănire sau de somn. În cele din urmă, el s-a mutat în propriul său pat la vârsta de trei ani, căci s-a simţit în siguranţă şi confortabil datorită satisfacerii constante a nevoilor sale.

Dacă îşi cunoşti bine copilul sau preşcolarul, poţi face diferenţa între un moft şi o dorinţă şi poţi reacţiona în consecinţă. Parentingul ataşat este parentingul intuitiv, dar înseamnă şi stabilirea limitelor, pe care copiii trebuie să le înveţe. Fiul meu nu este un copil răsfăţat ca rezultat al parentingului ataşat – el este un băieţel foarte plăcut şi mult din comportamentul său plăcut se datorează atenţiei pe care a primit-o ca bebeluş, împreună cu limitele şi aşteptările stabilite.

Parentingul ataşat Nu inseamnă că esti o mama martiră

Nu m-am simţit niciodată ca un martir. Dorinţa de a fi aproape de copilul meu şi reacţionarea la nevoile lui au venit natural. Nu am găsit parentingul ataşat ca fiind restrictiv – de fapt, mi s-a părut chiar foarte eliberator. Urmarea instinctelor mele materne m-a făcut să simt că sunt în conformitate cu instinctele mele, iar copilul meu a răspuns la acest tip de îngrijire atentă şi blândă fiind un copil foarte uşor de calmat pe care l-as fi putut lua oriunde cu mine.

De asemenea, nu înseamnă că trebuie să fii acasă tot timpul – mulţi părinţi care practică parentingul ataşat lucrează cu normă întreagă. Parentingul ataşat nu înseamnă uitarea de propriile nevoi.
Pentru mine, parentingul ataşat nu înseamnă doar a veni în întâmpinarea nevoilor copilului tău şi luarea sa în braţe chiar şi atunci când mătuşa x îţi spune că asta nu îi face bine. Ci înseamnă, de asemenea, şi să ai grijă de tine, să îţi faci timp pentru tine şi să îţi satisfaci nevoile.

Să fii acolo pentru copilul tău non-stop atunci când are nevoie este un job solicitant, iar dacă ai nevoie de o pauză sau de ajutor în curăţarea casei sau pur şi simplu nu ai chef să te ocupi de vase, atunci este în interesul tău să îţi permiţi să fii în regulă cu asta. Fii mândră de tot ceea ce faci şi împarte sarcinile atunci când nu le poţi face. Perioada în care copilul tău are multă nevoie de tine este foarte scurtă – bucură-te de ea. Spălarea vaselor poate aştepta, iar dacă cineva are o problemă cu strângerea lor în chiuvetă, eu i-aş sugera să le spele.

Parentingul ataşat este flexibil

Împărţirea patului cu copilul chiar nu funcţionează pentru familia ta? Este absolut în regulă şi nu înseamnă că nu poţi practica alte caracteristici ale parentingului ataşat, precum purtarea copilului în braţe. Fiecare copil şi familie sunt diferite, iar scopul este să îţi dai seama ce funcţionează cel mai bine pentru familia ta.

Poate că eşti o mamă care lucrează şi nu poţi fi împreună cu copilul atât de mult pe cât ţi-ar plăcea, însă alăptarea copilului sau co-dormitul sau purtarea sa în braţe atunci când sunteţi împreună vor ajuta la compensarea apropierii pe care o pierzi în timpul zilei.

Tu practici vreun aspect al parentingului ataşat? Consideri că acest stil de parenting funcţionează pentru tine?

Despre parenting-ul atasat - si mai multe confesiuni

Parenting-ul atasat intre dogma si realitate
Confesiunile unui mamici ce a adoptat parentingul atasat
Parentingul atasat: mai multa presiune pentru mame
Stiluri de parenting: pro si contra unor tipologii de educatie a copilului

Parentingul atașat nu este parentingul perfect

Parentingul atasat este un concept la moda. Forumul Desprecopii este plin te topicuri despre parentigul atasat care combina teoria atasamentului prin alaptare indelungata, dormitul in acelasi pat cu bebelusul, ne-lasarea bebelusului sa planga nici o secunda si purtatul in brate sau marsupiu pana la varsta gradinitei.