Comentarii la articole

Fetita mea a avut aceleasi simptome de rinofaringita acuta, i-am dat ibuprofen numai vreo 3 zile dupa care am fost la doctor pentru ca tusea foarte mult noaptea. A urmat un tratament cu sumetrolim, fluimucil si ibuprofen (care deja il administram) dupa inca 3 zile a trebuit din nou sa merg la doctor pentru ca tusea nu ceda. A urmat un nou tratament cu augmentin, fluimucil, spray pt. nas, salbutomol. In noaptea care a urmat fetita nu a mai tusit si in 3 zile si-a revenit. Oricum i-am dat medicamentele pana la ultima picatura. Nu stiu daca medicamentatia a fost cea potrivita dar a avut efect pozitiv. Credeti ca ar fi avut acelasi efect si fara augmentin? Multumesc.

Este un articol cat se poate de folositor. Puiutu meu 2 saptamani in urma s-a imbolnavit rau de tot, cu febra - 39 grade, rinoree, tuse, era foarte capricios, nu manca, rau dormea. Mi s-a prescris antibiotice. Pt ca copilul refuza categoric sa ia Ampicilina, mi s-a recomandat Ospamox, care nu miroase atat de rau. Dupa 3 zile de administrare, febra a disparut, persistand tusea, respiratia grea si rinoreea. Ca urmare a aparut diareea acuta, fapt pt care am continuat tratamentul cu fermenti si cu siropuri pt tuse. Acum insa am o alta problema. Ce este de fapt stafilococul auriu si cum se trateaza la un copil de 1.3 luni. Am facut analize (copilul la scaun, eu la lapte) vreo 6 luni in urma. Medicul de familie a zis ca este in limita maxima admisa si ca nu e nevoie sa facem tratament, pt. ca va disparea odata cu intarcatul. Vreau sa alaptez copilul pana la 1.6 luni si m-ar interesa mult un tratament pt ambii, daca e posibil. Va multumesc din suflet.

Am o intrebare despre o alta tema. Ce este stafilococul auriu? Cum se trateaza la un bebelus de 8 luni?

Este un articol extrem de folositor si extrem de competent scris. Ca si medic este usor de citit si de inteles si sper ca si laicii sa i-l gaseasca la fel. Eu am avut o cu totul alta problema iarna trecuta cand am fost cu baietelul meu in Romania si anume o diaree acuta care a fost si acolo tratata cu antibiotice. 8luni mai tarziu a facut baietelul meu aceiasi poveste in Germania, iar pediatrul meu de aici nu i-a dat antibiotice si nici nu i-a facut analize de scaun pentru ca de fapt in peste 90% din cazuri sunt diarei virale unde antibioticele oricum nu ajuta. Fara antibiotice, cu dieta si lichide s-a vindecat Marc.

Mai ales in cazul articolelor dedicate TATILOR e deranjant sa vad ca sit scrise de femei... chiar daca in sine, sfaturile sunt relativ constructive, duc lipsa de perpectiva a unui barbat care din experienta proprie da aceste sfaturi.

despre copii infectati oricum nu pasa nimanui doar noua parintilor articole de genul asta ar trebui facute mai multe si pe intelesul tuturor

impresionant acest semnal, stiu ca e un articol mai vechi dar problema e atat de actuala!! poate fi despre oricine:( ma tem pentru toti copiii si nu stiu ce as face daca s-ar intampla copilului meu. chiar nu stiu ce e defacut, o sa ma gandesc insa foarte serios, de undeva trebuie sa incepem :(

"cheama pe cineva sa aiba grija de el dupa ce a adormit ", nu as da acest sfat la nimeni :) sa luati in calcul si momentul daca se trezeste bebe si vede un strain alaturi (in cazul nostru a fost bunica pe care o vede destul de des), nimic nu a ajutat sa-l linisteasca ... cand am revenit (iesisem la cumparaturi) pe ambii i-am gasit plangand.

SI EU AM O FETITA DE 1AN SI 10 LUNI CAND MA GANDESC CA PESTE 2LUNI VOI INCEPE SERVICIUL IMI E FOARTE GREU CA NU A STAT CU NIMENI MAI MULT DE 1ORA SI NU STIU CUM SA PROCEDEZ DATI UN SFATVA ROG

Puteti sa ma ajutati sa gasesc o cresa in sectorul 1? Urmeaza sa ma mut in zona Grivita-Titulescu si nu stiu unde sa ma adresez. Va multumesc.

Multumesc mult ,Mihaela Somlea,se spune ca baietii sunt mai mamosi sau poate din cauza ca eu stau toata ziua cu el si vrea sa aiba companie.Cind il scot in parc sau cind vine soacra-mea pe la mine nu mai e asa disperat sa stea dupa mine.Ii place sa vada lume muuuulta si este cel mai fericit cind il scot la joaca.Asta e singura solutie ,mi-am dat seama de asta intre timp si o sa am grija sa-l scot mai mult afara .

Draga Lidia, nu prea ai ce sa faci, decat sa te gandesti ca nu este decat o etapa si va trece. Si eu am trecut cu fetita mea prin asa ceva, dar in jur de 2 ani s-a linistit. Acum are 3 ani, se joaca singura in camera, dar din cand in cand o mai apuca faze din astea. Este stresant si foarte greu pentru tine, dar asta e, ai un copil mamos. Vorbeste-i tot timpul si da-i posibilitatea a te urmeze daca vrea cand pleci tu in alta camera. Nu iti fa probleme din cauza asta, am citit ca este ceva normal in jur de un an. Nu prea mai imi amintesc bine dar este ceva legat de independenta proaspat al copilului. Adica copilul care tocmai a invatat sa mearga descopera ca este independent, deci si-ar putea parasi parintii daca ar vrea, DAR si aici intervine paradoxul si generatorul de angoase, NU PPOATE sa vrea lucrul acesta pentru ca este inca atat de dependent de parinti. Cam asta era explicatia pe care o dadeau in articolul respectiv.

Am un baiat de un an si 2 luni care sufera de anxietate exagerata zic eu.Nu ma lasa nici sa spal vasele ,daca ma duc in dormitor vine dupa mine sau plinge pina ma intorc.Noaptea nu vrea sa mai doarma in patul lui.Nu stiu ce sa fac.

femeia echilibrata gestioneaza fiecare zi din existenza ei si a familiei sale si de multe ori din prea multa dragoste pierde firul....stim cu totii ca nu exista perfectiune.....ci doar normalitatea fiecaruia dintre noi....pentru ca suntem mereu conditionati de tot ceea ce ne inconjoara....sun convinsa ca in tot ,si la fiecare pas in orice secunda,este absolut indispensabil un inalt grad de prudenta....dar oare PRUDENTA este singurul elemen necesar dat fiind faptul ca traim intr-o lume atat de nebuna?.......ECHILIBRUL ar trebui sa ni-l dea in primul rand SOCIETATEA in care traim MULTUMESC! ! !

super!!!

E grele sa gasesti calea de mijloc, aproape imposibil.Dar macar te straduiesti sa nu cazi in extreme: cu ocarpa in mana, cu matura in cealalta, princul tipand cat il tine gurita, sotul urmarind avid stirile de la ora sapte etc.Poate este vorba si de o sublima puturosenie.

Sunt intru totul de acord cu articolul dvs. Ma simt deja o femeie echilibrata. Va multumesc.

As avea multe laude pentru dvs. dar nu va voi plictisi. In 2 cuvinte: sunteti extraordinari.

Mi se pare foarte interesant subiectul si pentru mine foarte incurajator.De multe ori ma simt frustrata ca nu pot sa fac mai multe pentru casa si familie,ca nu-mi ajunge timpul niciodata.

Acest articol l-am citit ieri(de 10 ori!) si azi(inca odata) si pe cit il citeam pe atit simteam cum se coboara asupra mea o liniste si o pace interioara extrem de benefice! A fost ca un medicament extraordinar pentru sufletul meu! Intotdeauna am avut ginduri "negre" si "frustrari" teribile pe chestia ca nu pot fi si eu o...superfemeie...cu CARIERA,copil,sot,familie,casa,prieteni etc...Nu stiu cite femei au reusit oare pina acum sa faca si o cariera stralucita,sa aiba si copii (2,3),sanatosi,educati,si o viata conjugala perfecta,si etc...fara mamaicile sau socrelele sau matusicile ori alte persoane "adiacente" in preajma...oricum cele care totusi exista,merita toata stima si mindria! Articolul este super si mi l-am asezat la indemina sa-l pot citi mereu si mereu,ori de cite ori ma voi simti in neputinta de a le rezolva chiar pe toate si chiar perfect! Multumesc.