Filmul Adolescența - un film brutal cu o incursiune dură in parenting. Un mesaj urgent pentru părinți.

Filmul Adolescenta - un film brutal cu o incursiune dura in parenting. Un mesaj urgent pentru parinti.

Filmul Adolescența - un film brutal cu o incursiune dură in parenting. Un mesaj urgent pentru părinți.

Filmul Adolescența - un film brutal dar si un masterclass de parenting. Adolescența nu este doar un film – este o oglindă sinceră, uneori dureroasă, a ceea ce înseamnă să crești un copil în zilele noastre. Brutal de autentic, dar plin de nuanțe și emoții reale,

Filmul Adolescenta - un film brutal dar si un masterclass de parenting

Există un moment în filmul Adolescență când un tată, desculț și nedumerit, își vede fiul fiind târât afară din casa lor de poliție. Soarele abia răsare. Fierbătorul nici nu a atins punctul de fierbere. Nu știe încă, dar viața lui s-a împărțit deja în două - înainte de a bate la ușă și după.  Scena se desfășoară în timp real, fără tăieturi, fără amânare; și în timp ce camera șerpuiește printre ruinele unei dimineți obișnuite devenite extraordinare, îți dai seama: aceasta nu este doar o dramă, despre o crimă.

Filmul este o demontare a tot ceea ce credem că știm despre copilărie, inocenta, masculinitate; și schimbările liniștite ale varstei, neobservate, care pot transforma un copil în ceva de nerecunoscut.  

Filmul Adolescența este o miniserie Netflix cu patru episoade care preia oasele unei premise familiare - un adolescent acuzat de crimă - și se dezvolta mai departe...foarte original.

Fiecare episod se joacă într-o singură imagine, neîntreruptă, prinzându-ne în momentele care definesc viața personajelor sale. Nu există flashback-uri, nici un narator care să contextualizeze evenimentele, nicio eliberare ușoară de tensiunea sufocantă. Pur și simplu suntem acolo; privind, martori.  

Un băiat de 13 ani arestat pentru înjunghierea fatală a colegei sale de școală.

Povestea îl urmărește pe Jamie Miller, un băiat de 13 ani arestat pentru înjunghierea fatală a colegei sale de școală. Tatăl său, Eddie (Stephen Graham), este socat de acuzații, pledând instinctiv nevinovăția fiului său.

Dar filmul nu este un film despre aceasta crima si nici măcar nu este preocupat în mod deosebit dacă Jamie este vinovat sau nu. În schimb, sondează mai profund, întrebând de ce un băiat ca Jamie - inteligent, încrezător, aparent obișnuit - ar putea ajunge într-o astfel de situație. Ce forțe modelează un copil înainte ca acesta să înțeleagă ce îl modelează? Și când eșecul societății de a interveni devine imposibil de distins de complicitate?  

Erin Doherty, în calitate de psiholog însărcinat să-l înțeleagă, oferă o performanță atât de precisă încât se simte chirurgical. Dialogul lor extins din Episodul 3 - una dintre cele mai neliniştitoare şi mai bine jucate scene din televiziunea recentă - dezvăluie modurile subtile şi insidioase în care furia este reambalată ca putere, cum se poate calcifica resentimentele în ceva ireversibil.  

 

Am văzut serialul de două ori și este extraordinar. Tema abordată, realismul, jocul actorilor.

Nu este un serial polițist sau juridic, este o dramă psihologică care dă fiori. O incursiune în psihicul unui băiat aparent obișnuit, șters. O dramă care răscolește sufletele de părinți, explorând spaimele care ne pândesc pe fiecare din noi: ce va deveni copilul meu? Am făcut tot posibilul să fie ok ca om, să fie adaptat, dacă nu fericit? Băiatul e foarte probabil psihopat, nu pare a avea conștiința clară că a comis ireparabilul , dar miza nu se rezumă la atât, încă un psihopat după gratii. Ne putem întreba ce se va întâmpla cu el când va reveni la un moment dat în familie, în societate. Familie cu defectele ei, desigur, dar altfel întru totul obișnuită, cu părinți iubitori.

E un serial bun de văzut și de către profesori, directori, educatori. Învață școala actuală copiii să fie empatici, înțelegători, solidari sau dimpotrivă, închizând ochii la intimidare și violență? Pentru că vedem și altfel de copii în acea școală, un exemplu e băiatul detectivului. La fel de bullied, dacă nu mai mult,ca Jamie, Adam e un copil stoic și echilibrat. "Resilient". Cu un tată mai mult absent, acest băiat nu pare deloc traumatizat și gata de a claca.

Vina familiei, școlii, tehnologiei sau influencerilor în toată această poveste? Nu e clar pentru că rolurile lor se întrepătrund, exact ca în realitate. Oricum, serialul dă mult de gândit și ne avertizează, serios. În plus, e un regal cinematografic cu un tânăr de care, cu siguranță, vom mai auzi - spune o mamă - Fleurdelise pe forumul Desprecopii

Rolul tatalui...

Stephen Graham, este remarcabil. Personajul său, Eddie, este un bărbat care se luptă cu conștientizarea lentă și agonizantă că nu-și cunoaște cu adevărat fiul.

Fața lui poartă greutatea durerii care nu este încă pe deplin formată; limbajul corpului său un studiu în neputință. Ashley Walters, interpretând rolul detectivului care conduce cazul, aduce o intensitate liniștită care echilibrează emoția brută care inundă serialul.  

Fără adevar, nu există scăpare. Suntem blocați în aceleași spații ca și personajele, simțindu-le groaza, confuzia, disperarea. Camera se mișcă ca o prezență nevăzută, neliniștită și neclintită, forțându-ne să stăm cu fiecare clipă în realitatea ei deplină, nevătămată.  Filmul nu este usor de privit si ofera confort. Nu se complace în monologuri mărețe despre pericolele internetului sau ascensiunea subculturilor toxice și nici nu oferă rezoluții morale ușoare.

Radicalizarea lor nu are loc într-un colț de umbră al internetului...ci chiar si sub ochii nostri

În schimb, îi lasă pe telespectatori într-o stare de neliniște, forțându-ne să recunoaștem că lumea este periculoasa. Că băieți ca Jamie există. Că radicalizarea lor nu are loc într-un colț de umbră al internetului, ci chiar în fața noastră, adesea neobservate, adesea ignorate, până nu este prea târziu.  

Puține seriale recente au transmis un mesaj atat de urgente si profunde serialul Adolescența . Este un masterclass brutal și uluitor în povestire - atât o minune tehnică, cât și un comentariu social aprins.

Până în momentul în care cadrul final durează un moment prea mult înainte de a se estompa în negru, rămâi cu o conștientizare afundată: nu există răspunsuri simple, doar întrebări dificile... la fel ca faza adolescenței din viața umană. Poate că tocmai acesta este scopul Adolescenței .

Despre comunicarea cu copilul adolescent, citeste si

 Comunicarea cu un copil adolescent - poate cea mai mare provocare a parintilor

 Copilul tau are prieteni toxici? 6 moduri de a face fata Gastii cu care nu esti de acord

 Cum ar trebui sa vorbeasca un parinte ingrijorat unui adolescent anxios

autor: redactor sef Desprecopii.com - toate drepturile rezervate 2025

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII