Mamicile si provocarile reintoarcerii la serviciu

Tema: Meseria de mama | 0 | 14/4/2015

Conform folclorului clasic aferent subiectului naşterii şi lucrurilor asociate ei, se spune (fără să fi citit vreodată un studiu serios care să certifice asta) că mămicile pierd un număr de neuroni odată cu venirea pe lume a copilului.

Cum faci faţă?
Întoarcerea la serviciu poate fi traumatizantă
Ce-am învăţat, din experienţa revenirii la serviciu?

Conform folclorului clasic aferent subiectului naşterii şi lucrurilor asociate ei, se spune (fără să fi citit vreodată un studiu serios care să certifice asta) că mămicile pierd un număr de neuroni odată cu venirea pe lume a copilului. Este, poate, o teorie convenabilă pentru mămicile, multe la număr, care îşi pot explica astfel o anumită incapacitate de a funcţiona normal în perioada următoare naşterii. Uităm lucruri de la mână pân' la gură. Ne pomenim în cămară fără a şti ce căutăm acolo. Mergem la piaţă după morcovi şi pătrunjel şi ajungem acasă cu miere, leuştean şi garoafe. Şi fără morcovi. Nu putem urmări mereu firul discuţiei, dacă ea nu se referă la numărul normal de scaune ale copiilor.

Cum faci faţă?

Atât timp cât suntem mame cu serviciu 24/7, lucrul nu ne preocupă în mod special: la urma urmei, poţi cere cu împrumut doi morcovi de la vecină. Însă concediul pentru îngrijirea copilului e gata, iar momentul inevitabil a sosit: trebuie să te reîntorci la serviciu. Cum faci faţă? Cum faci declicul dinspre postura mamei full-time al cărei ritm cotidian se măsura în alăptări, număr de scutece schimbate, îmbrăcat-dezbrăcat copil şi băiţe înspre cea a profesionistei capabile şi eficiente? Cum reuşeşti să activezi în domeniul tău la aceleaşi standarde ridicate cu care ţi-ai obişnuit colegii / şefii / clienţii înainte de maternitate, cum îţi păstrezi intact renumele profesional în condiţiile în care mintea ta pare a refuza din toate puterile să se recupleze la vechile rutine de muncă?

Întoarcerea la serviciu poate fi traumatizantă

Întoarcerea la serviciu poate fi traumatizantă în acest caz. Creierul tău pare a fi incapabil să facă declicul şi să funcţioneze în consecinţă. Mai ales dacă ai ales sau ai fost nevoită să alegi să te întorci la serviciu la scurt timp după naştere, pe lângă problema reacomodării psihologice, te confrunţi cu probleme de ordin fizic: poate că sânii tăi sunt plini de lapte şi curg, pătându-ţi sacoul business înaintea unei întâlniri importante. Te poţi afla în plină furtună hormonală, care te determină să reacţionezi de multe ori disproporţionat faţă de situaţie. Poţi să plângi din senin, te poţi lua la harţă cu şeful. Greu moment. Acomodarea e grea! Nu doar pentru că încă te simţi nesigură pe tocurile cui şi cu deux-piece elegant când în ultimul an ai purtat doar trening şi pantofi sport. Raţionamentul tău şi adaptabilitatea socială par şi ele afectate.

Intelectual şi social vorbind, provocarea întoarcerii la serviciu poate fi copleşitoare. Îţi doreşti să scoţi pe gură lucruri inteligente, adecvate contextului sau cel puţin acceptabile din punct de vedere social. În schimb, tot ce-ţi vine în minte este refrenul de la "Răţuştele mele". Participi la conversaţiile picante ale colegelor din pauza de prânz, dar singura contribuţie picantă la care te poţi gândi se referă la sosul indian pe care l-ai mâncat ieri şi care i-a dat dureri de burtică sugarului tău. Când şeful îţi cere să faci un raport despre riscurile şi beneficiile implementării proiectului x, ţie îţi vine în minte dilema pro sau anti lapte de vacă după vârsta de un an. Scoţi din geantă pointerul pentru a indica graficele de vânzări şi, după zâmbetele înţelegător-compătimitoare ale colegilor, îţi dai seama că ţii în mână pistolul cu apă albastru cu buline al fiului tău. Sari în sus ca muşcată atunci cînd sună telefonul: nu pentru că de-abia aştepţi să-i prezinţi noului client oferta firmei tale. Ci pentru că noul tău creier de mămică are un hipersensibil buton de panică, activat de sunetul telefonului, imaginându-ţi cele mai îngrozitoare tragedii. A căzut din scaunul de luat masa. Are febră. Bona (cu care oricum l-ai lăsat pe cel mic cu inima strânsă) nu-l găseşte pe ursuleţul Pinkie. Iar micuţa nu doarme fără Pinkie.

Ce-am învăţat, din experienţa revenirii la serviciu?

Ar fi frumos să existe o soluţie magică, infailibilă, care să ne readucă încrederea în forţele proprii şi în măsura capacităţii noastre intelectuale. Din păcate, nu pot exista decât o serie de recomandări, aplicate la modul personal, care te pot, eventual, ajuta să redevii stăpâna propriei judecăţi. Ce-am învăţat, din experienţa revenirii la serviciu?

- Ia-o încet. Nu-ţi propune realizări prea rapide, nu te aştepta ca intelectual să profesezi la fel de eficient ca înainte de sarcină iar performanţele tale să fie aceleaşi ca cele de dinainte, încă din prima săptămână de serviciu. Nu te suprasolicita, nu te angaja în activităţi suplimentare cărora este posibil să nu le faci faţă. Fă-ţi un plan realist, acordă-ţi o perioadă de revenire punctată cu sarcini cu grad de complexitate din ce în ce mai crescut. Asta îţi va întări încrederea în tine, succesele zilnice te vor motiva iar rezultatele pozitive nu vor întârzia să apară.

- Nu ezita să ceri ajutorul colegilor atunci când sarcinile îţi par greu de realizat asta îţi va face acomodarea mai uşoară. Alege, eventual, mame cu copii mai mari: ele au fost în papucii tăi. Nu abuza de acest ajutor, totuşi: în final, tu trebuie să faci faţă provocărilor.

- Acordă o atenţie sporită detaliilor legate de aspectul fizic, cum ar fi vestimentaţia şi accesoriile. Părul proaspăt coafat, o manichiură îngrijită, o pereche de pantofi asortaţi sau o eşarfă şic pot face minuni pentru psihicul tău. Iar asta-ţi va spori încrederea în tine şi te va ajuta să fii mai eficientă.

- Cere ajutorul medicului de familie dacă simţi că fizic vorbind îţi e tot mai greu să faci faţă solicitărilor profesionale. Dacă simţi că ai probleme cu memoria mai mult decât ar fi de înţeles, dacă ai dificultăţi constante în a te concentra pe problemele de serviciu, nişte analize îţi pot demonstra anumite carenţe care pot fi corectate uşor.

- "Antrenează-ţi" creierul. Probabil că ultimul lucru de care simţi că ai nevoie în acest moment este o activitate suplimentară. Însă este dovedit faptul că activităţi precum dezlegarea de rebus, jocul de şah, sudoku sau învăţarea unei limbi străine sunt benefice creierului, ajutând la concentrare.

- Concentrează-ţi atenţia asupra aspectelor pozitive pe care maternitea le-a adus în viaţa ta. Dacă simţi că întelectual eşti puţin copleşită şi îţi e greu să-şi recapeţi standardele, cu siguranţă că lucrurile nu stau la fel în ceea ce priveşte inteligenţa emoţională şi capacitatea de empatie. Statutul de mamă te-a făcut în mod cert mai responsabilă, mai implicată afectiv, mai empatică, iar aceste atribute sunt atuuri de necontestat nu doar pe plan personal, ci şi profesional.

Şi, dacă nu faci parte din categoria mămicilor demne de toată admiraţia şi respectul care nu au probleme de readaptare intelectuală la reîntoarcerea la serviciu, nu sunt motive de panică. Ia-o ca o etapă în viaţa ta, dozează-ţi efortul şi ai încredere în capacităţile tale de recuperare: e doar o problemă de timp.

Despre meseria de mama merita de citit si:

30 de lucruri pe care le afli numai DOAR după ce devii mămică

Cititi acest articol aici

Comunitatea Desprecopii - Hai pe forumul parintilor

Parintii intreaba, parintii raspund!
In aceasta lista de discutii puteti pune intrebari la obiect altor parinti (Exemplu: Este normal ca baiatul meu cere noaptea lapte?)