11 lucruri pe care să nu le spui NICIODATĂ unui părinte de copil cu autism

TEMA: Autism | 0 | 20/11/2023

11 lucruri pe care sa nu le spui niciodata unui parinte de copil cu autism

A fi părinte de copil diagnosticat cu autism este, fără îndoială, o provocare, și acest lucru nu se datorează doar situației în sine și modului în care un copil cu spectru autist îți schimbă viața, ci și modului în care cei din jur înțeleg să reacționeze la această situație.

Iată 11 replici pe care nu ar trebui să le spui unui părinte de copil autist...

- ce sa nu spui niciodata unui parinte de copil cu autism
Copilul tau este un geniu in arta?
Nici nu ai spune ca are autism, arata ca un copil normal!
Dumnezeu nu iti da niciodata mai mult decat poti duce!
Stiu exact prin ce treci, varul meu are un prieten al carui vecin are un copil diagnosticat cu autism
Mai ai si alti copii, au si ei autism?
De ce nu incerci tratamentul asta nou despre care am auzit la televizor recent?
Nu crezi ca l-ai supus deja prea multor tratamente...?
A devenit un chin sa imi duc copiii zilnic la balet sau la fotbal
Ar trebui sa iti faci timp si pentru tine
Cum iti merge casnicia?
De ce are copilul tau autism, care sunt cauzele?

A fi parintele de copil autist este o provocare

A fi parinte de copil diagnosticat cu autism este, fara indoiala o provocare si acest lucru nu doar datorita situatiei in sine si felului in care un copil cu spectru autist iti schimba viata, ci si datorita modului in care cei din jur inteleg sa reactioneze la aceasta situatie. Si daca de multe ori lucrurile in ceea ce priveste adaptarea in comunicarea cu copilul in sine sunt intelese, comunicarea cu parintii unui copil care are autism este adesea delicata, deoarece sensibilitatea lor este adesea pusa greu la incercare atunci cand aud cuvinte care ranesc, chiar daca de cele mai multe ori acestea sunt spuse fara intentia de a rani si adesea, dimpotriva, intentiile celor din jur se vor a fi dintre cele mai bune.

Iata cateva replici care unui parinte care nu se confrunta cu provocarea numita autism s-ar putea sa i se para banale, dar care pentru un parinte cu copil cu autism pot genera adevarate furtuni sufletesti, replici pe care nu este recomandat sa i le spui niciodata unui astfel de parinte:

1. NU SPUNE: Copilul tau este un geniu in arta? Ce talente speciale are?

SPUNE, in schimb: Ce mai face copilul tau?

Miturile legate de talentele speciale ale multor copii cu autism circula peste tot, insa realitatea dovedita de statistici este ca doar aproximativ 10% dintre acesti copii au astfel de talente speciale, majoritatea confruntandu-se doar cu problemele grave pe care le genereaza autismul, nu si cu compensarea lor prin vreun talent special.

2. NU SPUNE: Nici nu ai spune ca are autism, arata ca un copil normal!

SPUNE, in schimb: Copilul tau este adorabil!

Chiar daca tu, care nu te confrunti in mod direct cu autismul, ai intentii bune si probabil spui aceasta fraza ca pe un compliment, majoritatea parintilor care au un copil cu spectru autist nu o vor percepe ca pe un compliment. In plus, folosirea cuvantului „normal” poate genera o adevarata suferinta sufleteasca. E bine de stiut ca in lumea autismului, termenul „normal” este inlocuit cu „tipic” sau „neuro-tipic”.

Ad-Extra3:

3. NU SPUNE: Dumnezeu nu iti da niciodata mai mult decat poti duce! sau Tot ceea ce se intampla, se intampla spre bine!

SPUNE, in schimb: Pot sa te ajut cumva? sau Sunt aici, daca simti nevoia sa vorbesti!

A folosi clisee este cel mai dureros pentru un parinte care are un copil cu autism. Daca nu te afli in situatia lui, chiar nu ai cum sa stii cat de greu este si cat de mult poate duce. Astfel de replici nepotrivite creeaza impresia ca situatia in care se afla el este una pe care ar trebui sa fie in stare sa o depaseasca. De asemenea, chiar daca cei din jur au tendinta sa minimalizeze importanta diagnosticului si sa accentueze latura pozitiva, majoritatea parintilor care au un copil diagnosticat cu autism nu simt ca diagnosticul este unul „bun”. Cu timpul, parintii copiilor cu autism ajung la un nivel de acceptare si unii dintre ei chiar vad in diagnosticul pus o oportunitate de a avea o alta perspectiva asupra vietii. Nu este insa o idee buna sa fii tu cel care sa le arata cum sa ajunga la aceasta concluzie.

4. NU SPUNE: Stiu exact prin ce treci, varul meu are un prieten al carui vecin are un copil diagnosticat cu autism.

SPUNE, in schimb: Nu stiu prin ce treci, dar pot sa te ascult daca simti nevoia sa vorbesti.

A arata empatie fata de situatia unui parinte care are un copil cu autism nu este un lucru rau, pentru ca empatia face parte, in fond, din natura umana. Insa nu este nici corect, nici util sa spui ca stii prin ce trece un parinte de copil cu autism, atata timp cat tu insuti nu experimentezi aceasta ipostaza. Poti oferi ajutor fara sa fie nevoie sa spui ca intelegi lucruri pe care nu ai cum sa le intelegi in totalitate.

5. NU SPUNE: Mai ai si alti copii, au si ei autism?

SPUNE, in schimb: Mai ai alti copii?

Chiar daca exista studii care arata ca riscul ca un al doilea sau al treilea copil sa fie diagnosticat si el cu autism, nu este deloc adecvat sa formulezi o astfel de intrebare. De asemenea, este mai adecvat sa folosesti sintagma „copil cu autism” decat „copil autist”, chiar daca, la prima vedere, diferenta nu se vede. Incearca sa compari cu alte situatii si vei vedea sensul acestei remarci. De exemplu, unui copil cu cancer, nu ii spui in niciun caz „copil canceros”... Daca vrei realmente sa afli informatii despre un alt copil, atunci intreaba pur si simplu de existenta lui si evita sa faci supozitii legate de autism.

6. NU SPUNE: De ce nu incerci tratamentul asta nou despre care am auzit la televizor recent?

SPUNE, in schimb: Am citit cateva lucruri despre autism si, daca vrei, le putem discuta.

Nu oferi sfaturi daca nu ti se cer. Un parinte cu copil care are autism este arhi-informat despre terapii, despre tratamente, despre noutati in domeniu, asa incat chiar nu este cazul sa dai sfaturi din exterior in aceasta privinta. In plus, parintii unui copil cu autism au facut deja, probabil, niste alegeri, asa ca nu este cazul sa ii pui in situatia de a si le justifica. Acorda-le libertatea de a asculta sau nu ceea ce tu crezi ca este o mare descoperire, pentru ca, in realitate, pentru ei s-ar putea sa fie deja un fapt consumat.

7. NU SPUNE: Nu crezi ca l-ai supus deja prea multor tratamente, de ce nu il lasi sa creasca pur si simplu? sau Accepta-l asa cum este, de ce trebuie sa apelezi la atatea tratamente ca sa il schimbi?

SPUNE, in schimb: Ce fel de tratament sau terapie primeste copilul tau? sau Ce fel de scoala urmeaza?

Recuperarea este o adevarata provocare in autism. Ea nu este spontana si nici imediata. Parintii copiilor cu autism isi accepta copiii pentru ceea ce sunt, insa ca orice parinte, ei vor sa le ofere copiilor lor orice oportunitate posibila pentru a avea o viata frumoasa, ceea ce uneori inseamna tratamente intense, de lunga durata. Studiile arata ca o interventie timpurie intensa este cruciala in dezvoltarea ulterioara a unui copil cu autism si ca tratamentul / terapia de-a lungul vietii sunt necesare. Din nou, tine cont de faptul ca nu este indicat sa oferi sfaturi despre tratamente si terapii daca acestea nu ti se cer. Si asta pentru simplul motiv ca nu esti, probabil, persoana cea mai avizata pentru a da aceste sfaturi.

8. NU SPUNE: A devenit un chin sa imi duc copiii zilnic la balet sau la fotbal! sau Copiii mei vorbesc atat de mult ca ma innebunesc!

SPUNE, in schimb: Vrei sa il conduc eu pe copilul tau azi la terapie?

Nu te plange in fata unui parinte de copil cu autism despre cat de obositor este sa faci fata activitatilor copilului tau care nu are autism. Pentru majoritatea acestor parinti, a-si duce copilul la balet sau la fotbal este doar un vis frumos, asa ca evita sa te plangi cat de plictisitor si de enervant este pentru tine sa faci acest lucru zilnic. In schimb, te poti oferi sa ajuti si ajutorul tau va fi apreciat, mai ales daca parintii respectivi mai au si alti copii si nu reusesc sa mai faca fata sarcinilor zilnice.

9. NU SPUNE: Ar trebui sa iti faci timp si pentru tine. Ar trebui sa te relaxezi, poate chiar sa iti faci o programare la un masaj.

SPUNE, in schimb: Daca simti nevoia sa ai un pic de timp pentru tine, te ajut cu mare drag.

Viata cotidiana poate fi coplesitoare atunci cand esti parinte de copil cu autism, mai ales in primele luni dupa ce copilul a fost diagnosticat. Singurele lucruri pe care vrei sa le auzi si sa le faci sunt legate de ceea ce poti sa faci pentru copilul tau, asa incat gandul de a avea timp pentru tine ti se poate parea o blasfemie. Odata ce anumite momente critice sunt depasite, nevoia de a evada din imperiul grijilor va aparea si ea, asa ca este bine pentru un parinte de copil cu autism sa stie ca are pe cine se baza atunci cand va avea nevoie de acest timp.

10. NU SPUNE: Cum iti merge casnicia? Am auzit ca peste 80% dintre parintii care au un copil cu autism, divorteaza.

SPUNE, in schimb: Ma pot oferi ca babysitter, ca sa iesi cu sotul tau in oras diseara?

Este surprinzator poate, dar statisticile cu 80% sunt false! Divortul are o rata asemanatoare in randul parintilor de copii cu autism cu cea din randul parintilor de copii fara probleme. Este insa evident ca prezenta unui copil cu autism exercita o presiune suplimentara asupra unei casnicii. Asa incat, decat sa pui intrebari delicate, mai bine ofera-ti direct ajutorul.

11. NU SPUNE: De ce are copilul tau autism, care sunt cauzele?

SPUNE, in schimb: NIMIC.

A vorbi despre cauzele autismului este un subiect extrem de delicat, pentru ca ele sunt, practic, necunoscute. Sunt atat de multe teorii despre autism, care includ deopotriva, factori genetici, ereditari, de mediu etc., incat este absolut dificil sa dai un verdict in acesta privinta fara a rani. Chiar daca iti doresti sa pui o intrebare legata de cauze, nu o face. Abtine-te! Din respect pentru o situatie pe care nu ai cum sa o cunosti si pentru a nu accentua un sentiment de vina pe care adesea parintii unui copil cu autism il traiesc in permanenta.

A comunica cu un parinte de copil cu autism nu este cu siguranta un lucru usor, pentru ca tu, care nu te afli in situatia lui, poti vedea lucrurile altfel. Poti rani, fara sa vrei, poti face mai mult rau decat bine, cu toate ca iti doresti doar binele. Ceea ce trebuie si poti insa cu siguranta sa faci, este sa inveti sa asculti, sa oferi ajutor neconditionat si sa empatizezi discret, fara zgomot. Poti fi de un real ajutor, daca stii cum sa o faci.