Disciplinarea pozitivă: soluții pentru educarea copiilor capricioși
Riscul de a ne pierde autoritatea în fața propriilor copii este mult mai grav decât pare la prima vedere. Ce soluții ar trebui, așadar, să adoptăm pentru a preveni această situație? Iată patru situații concrete cu care majoritatea părinților s-au confruntat măcar o dată și în fața cărora, de cele mai multe ori, soluțiile adoptate pe moment nu sunt întotdeauna cele mai fericite.
1. Contrazicerea în public
- Situație: Copilul te contrazice în fața altor persoane.
- Soluție recomandată: Încearcă să rămâi calm și să nu reacționezi exagerat. Discută problema în privat, explicându-i copilului importanța respectului reciproc și a menținerii unei front unitate în public.
2. Lipsa consecvenței
- Situație: Inconsecvența în aplicarea regulilor.
- Soluție recomandată: Stabilește reguli clare și respectă-le constant. Consecvența în aplicarea regulilor ajută copilul să înțeleagă așteptările și să se conformeze mai ușor.
3. Promisiuni nerespectate
- Situație: Promiți ceva copilului și nu te ții de cuvânt.
- Soluție recomandată: Evită să faci promisiuni pe care nu le poți respecta. Dacă totuși nu poți îndeplini o promisiune, explică-i copilului motivele și oferă-i o soluție alternativă.
4. Criticarea în mod constant
- Situație: Critici copilul în mod constant, fără a oferi și încurajări.
- Soluție recomandată: Încearcă să echilibrezi criticile constructive cu laude și încurajări. Focalizează-te pe comportamentele pozitive și încurajează dezvoltarea acestora.
-veti citi:
Copilul este bataus
Certurile frecvente intre frati
Circul facut la cumparaturi
Refuzul de a face temele
Despre disciplina si alte informatii utile
Ce solutii de parenting abordam pentru a nu pierde controlul?
Prin adoptarea unor strategii clare și consecvente, părinții pot preveni pierderea autorității și pot menține o relație sănătoasă și respectuoasă cu copiii lor.
Pornirile propriilor copii ne pot lua uneori prin surprindere, iar gasirea celei mai bune metode de a rezolva anumite situatii delicate, conflictuale, care pleaca de la capricii pe care, pe moment, noi, adultii, nu le intelegem, poate fi ea insasi o problema. Atunci cand aceasta se prelungeste, lucrurile pot evolua intr-o directie pe care niciun parinte nu si-o doreste.
Riscul de a ne pierde autoritatea in fata propriilor copii este mult mai grav decat pare la prima vedere. Ce solutii ar trebui, asadar, sa adoptam pentru a preintampina aceasta situatie? Iata patru situatii concrete, cu care majoritatea parintilor s-au confruntat macar o data si in fata carora, de cele mai multe ori, solutiile adoptate pe moment nu sunt intotdeauna cele mai fericite.
Copilul este bataus
Isi loveste fratele sau sora mai mica. In primul rand, trebuie identificat elementul care declanseaza acest comportament (situatia in sine, oboseala etc.), precum si nevoia care se ascunde in spatele unui asemenea comportament. Lovirea cuiva este, adesea, un mod de a exprima frustrarea care nu poate fi exprimata prin cuvinte. Ce e de facut? In primul rand, copiii trebuie separati. Acordati-i timp celui care este bataus, epntru a-si reveni din incordare. Nu-l pedepsiti imediat, pentru ca, umilindu-l, faceti mai rau. Un copil care loveste pe altul este un copil care se simte rau.
O pedeapsa imediata il va face sa se simta si mai rau si, eventual, sa devina si mai violent. Dupa un timp, incercati sa-i vorbiti, spunandu-i ca atunci cand nu se simte bine, ar putea sa faca altceva in loc sa-si loveasca fratele - sa se joace, sa se uite la un film, sa manance ceva bun etc. Un asemenea comportament la o varsta mica, mai ales daca se manifesta fata de un frate mai mic, este, de cele mai multe ori, un semnal al nevoii de atentie.
O solutie eficienta, in acest caz, este cea a timpului dedicat zilnic. Acordati cate un sfert de ra zilnic copilului cu probleme - timp pe care il petreceti doar cu el, in timp ce celalat copil are alte activitati. Dati-i posibilitatea sa aleaga el cum sa petreceti acest timp impreuna - sa va jucati, sa cititi o poveste, sa va harjoniti etc. Nu conteaza activitatea in sine, atata timp cat veti reusi sa schimbati ceva. Totusi, evitati uitatul la televizor.
Certurile frecvente intre frati
Atunci cand ambii copii au o personalitate puternica, indiferent de varsta pe care o au, pot aparea certuri care se transforma in adevarate dispute. Ca parinti, avem tendinta de a interveni intr-o astfel de disputa, pentru a preintampina lucruri mai grave. Totusi, interventia parintelui poate fi nefericita pentru ca, adesea, copiii interpreteaza gresit anumite replici sau gesturi ale celor mari. Cand interveniti in cearta unor copii, mereu veti da impresia ca tineti partea cuiva. Asa ca, cel mai indicat este sa-i lasati sa-si rezolve singuri disputa. Supravegheati lucrurile din exterior si nu interveniti decat daca este realmente cazul. Iar atunci cand o faceti, incercati sa tratati in mod egal copiii. De exemplu, daca disputa are ca obiect o jucarie, confiscati-o pana cand gasesc impreuna o solutie. Nu uitati sa le explicati intotdeauna gesturile pe care le faceti.
Ad-Extra3:
Circul facut la cumparaturi
Atunci cand vine vorba de capriciile manifestate intr-un supermarket lucrurile par sa o ia razna. Copiii se enerveaza, tipa, vorbesc tare si, de foarte multe ori, se trantesc pe jos pentru ca vor ceva anume. Retineti ca in astfel de situatii, frustrarea se accentueaza proportional cu observatiile de genul “Rade lumea de tine!” sau “Ma faci de ras!”. Parintii se enerveaza si ei in astfel de situatii, fiind mai preocupati sa nu atraga atentia celor din jur decat sa rezolve efectiv problema. Este o reactie fireasca, la urma urmei, presiunea privirilor celorlati cumparatori fiind uneori de-a dreptul enervanta.
Solutia? Daca e posibil, ideal este sa redirectionati atentia copilului catre altceva. Eventual, dati-i o responsabilitate cum ar fi sa tina el lista de cumparaturi sau sa aleaga el un anumit produs de pe lista. Daca situatia se repeta de fiecare data cand mergeti la cumparaturi, atunci adoptati o strategie pe termen lung si vorbiti despre ce se va intampla la cumparaturi, inainte de a pleca de acasa. Stabiliti clar ce veti cumpara si, pentru a-l potoli, negociati de acasa si ceva ce-si doreste el. Precizati-i ca nu va veti abate de la lista de cumparaturi facuta acasa, apoi intrebati-l daca vrea sa vina la cumparaturi si el, dar respecatand ceea ce ati discutat.
Refuzul de a face temele
In spatele acestui refuz se ascunde, de cele mai multe ori, o anumita nevoie, pe care copilul nu stie sa si-o exprime altfel. Poate fi vorba de:
Un sentiment de incapacitate, care vine la pachet cu replica "Eu nu sunt bun de nimic". O metoda eficienta in acest caz este de a depasi situatia pas cu pas. Faceti temele impreuna cu copilul, ajutati-l la orice activitate la care are nevoie de ajutor, fara a-i reprosa faptul ca nu se descurca.
O nevoie de atentie care nu poate fi exprimata altfel. Promiteti-i ca veti petrece timp impreuna si veti face ceva frumos imediat dupa ce isi va termina de facut temele. Si nu uitati sa va tineti de promisiune.
Nevoia de a fi rebel se exprima adesea prin refuzul de a face temele. Copiii stiu ca pentru adulti facutul temelor este ceva foarte important, asa ca, atunci cand vor sa se revolte aleg acest punct sensibil. O posibila solutie ar fi validarea emotiilor copilului prin fraze de genul "Stiu ca nu te pot forta sa iti faci temele... Te inteleg, pentru ca nici mie, la varsta ta, nu/mi placea sa fac asta..."
Despre disciplina copiilor obraznicuti, va recomandam sa mai cititi:
Mai multe despre psihologia copilului aici >
Despre PARENTING - CITITI PE LARG AICI.
Va asteptam pe forumul special: PARENTING - sau despre meseria de parinte
autor: Prof.dr. Anamaria Ghiban, Senior Editor Desprecopii.com - toate drepturile rezervate 2024
Ad-Extra3:
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII