Abuzul emotional și violența domestică după nașterea unui copil. De la vorbe la gesturi amare - confesiuni triste

TEMA: Probleme emotionale dupa nastere | 0 | 11/6/2024

Abuzul emotional si violenta domestica dupa nasterea unui copil. De la vorbe la gesturi amare - confesiuni triste

Ideal vorbind, toată lumea se așteaptă ca un copil să aducă fericire părinților și să le transforme viața într-o oază de bucurie. Și, în majoritatea cazurilor, acest lucru se și întâmplă. Schimbarea poate genera, însă, și efecte negative, la care partenerii înșiși poate că nici nu s-au gândit vreo clipă. A deveni părinte este un lucru care îți schimbă ireversibil viața - este un adevăr care nu mai are nevoie să fie demonstrat și pe care îl cunoști doar atunci când experimentezi tu însuți viața de familie din ipostaza de părinte. Schimbarea își pune cu siguranță amprenta și asupra relației dintre partenerii cuplului în sânul căruia apare un copil.

Reacțiile la provocările de parenting a fiecăruia dintre parteneri pot fi imprevizibile... Citește despre abuzul emoțional și violența domestică după naștere. 💔💥

- veti citi:
Abuzul emotional si violenta domestica dupa nastere
Ce ar trebui sa stie barbatii care devin parinti?
Ce ar trebui sa stie femeile care devin mame?
Care este rolul celorlalti?
Viata de cuplu dupa nastere – ghid de supravietuire
Comunitatea mamicilor inteligente, grupuri de varsta, suport si ajutor. Forumuri recomandate

Abuzul emotional si violenta domestica dupa nastere

A deveni parinte este un lucru care iti schimba ireversibil viata - este un adevar care nu mai are nevoie sa fie demonstrat si pe care il cunosti doar atunci cand experimentezi tu insuti viata de familie din ipostaza de parinte. Schimbarea isi pune cu siguranta amprenta si asupra relatiei dintre partenerii cuplului in sanul caruia apare un copil. Reactiile fiecaruia dintre parteneri pot fi imprevizibile. Mai cititi si: 12 subterfugii pentru proaspetele mamici

Ideal vorbind, toata lumea se asteapta ca un copil sa aduca fericire parintilor si sa le transforme viata intr-o oaza de bucurie. Si in majoritatea cazurilor acest lucru se si intampla. Schimbarea poate genera insa si efecte negative, la care partenerii insisi poate ca nici nu s-au gandit vreo clipa. Timpul petrecut impreuna se comprima subit, evadarile din cotidian sunt suprimate aproape involuntar, oboseala se instaleaza fara drept de apel, totul, absolut totul incepe sa se invarta in jurul copilului, intr-un mod diferit de ceea ce fiecare isi imaginase inainte, iar lucrurile pot incepe sa alunece incet dar sigur pe o panta a deznadejdii pe care niciunul dintre parteneri nu si-a imaginat ca va ajunge vreodata. Iar daca inainte ca bebelusul sa apara si sa lumineze cu prezenta lui sufletele parintilor, acestia traversau deja o perioada dificila in relatia lor, atunci riscul aparitiei abuzului emotional sau chiar al violentei domestice creste exponential. Mai cititi si: 4 strategii pentru mame obosite

Prevenirea lor este esentiala, intrucat, odata declansate, chiar daca pot fi depasite, aceste experiente negative isi pun covarsitor amprenta asupra unei relatii, oricat de solida ar fi ea.

Unii soti, nestiind si neintelegand de ce sotia lor nu mai este la fel de afectuoasa ca inainte de nastere, dau vina pe copil. Si atunci, provoaca scandaluri, poate chiar isi lovesc femeia pe care de fapt o iubesc si nu ar vrea sa o piarda. Bineinteles ca este nedrept ce li intampla acestor femei si ca furia lor este indreptatita. Din pacate, unii barbati reactioneaza ca niste copii rasfatati carora li s-a luat jucaria preferata: urla si lovesc. De aceea, sotiile lor sunt supuse unui si mai mare stres.
Eu cred ca daca "ea" i-ar explica "lui" nu o data, ci ori de cate ori ar fi nevoie, ca este o perioada grea, ca are nevoie de ajutorul lui pt a se reface fizic mai repede si ca aceasta perioada va trece si ei doi vor fi din nou ca la inceput, sotul s-ar mai calma. (lisaelisa - o mamica de pe forumul Desprecopii)

Ce ar trebui sa stie barbatii care devin parinti?

Indiferent cum a decurs o relatie inainte de nasterea unui copil, ar trebui sa te gandesti de doua ori inainte sa faci vreun repros partenerei tale, inainte sa declara ca te simti singur, ignorat, revoltat etc. Nu uita ca partenera ta tocmai a trecut printr-o nastere, care si-a pus amprenta atat emotional, cat si fizic asupra ei. Incearca sa o intelegi, sa o ajuti si sa ai rabdare. Chiar daca ti se pare ca dupa o luna sau doua de la nastere partenera ta a revenit la forma de dinainte, ar trebui sa o tratezi cu grija cuvenita unei fiinte care trece printr-o schimbare majora din viata ei. Studii recente arata ca o femeie care a nascut are nevoie de un an de zile pentru a-si reveni atat fizic, cat si emotional, dupa experienta traita si dupa schimbarea brusca la care a trebuie sa se adapteze din mers. Fii alaturi de ea, asculta-i nevoile si mai ales fa-o sa-si pastreze increderea in tine si in ea insasi .

Ajut-o sa-si redescopere feminitatea si intelege ca maternitatea nu o va face sa te ignore pe tine in favoarea copilului si ca acesta este mersul firesc al lucrurilor la inceput - orice bebelus are nevoie de mama lui. Programul acesta nou probabil ca v-a bulversat vietile, si chiar daca nu va dura o vesnicie, este bine sa-l faceti sa fie mai usor de suportat. Si in doi lucrurile pot fi mai usoare...

Adevarul este ca perioada de dupa nastere este una foarte grea. Putine sunt cele care, confruntate cu abuzuri din partea sotului, isi pun problema unei rupturi, fiindca este foarte bine infipta in creier ideea: cum asa, dupa ce am facut un copil? Cate dintre femeile abuzate se gandesc macar sa ia frumos copilul in brate si sa plece la parinti, la rude, la frati, la vecina, oriunde, si sa il anunte pe sot ca se intorc doar daca revine la un comportament normal si ca, in caz contrar, plecarea este definitiva? Cred ca sunt foarte putine cele care discuta macar acest lucru cu parintii, rudele, prietenii. Mentalitatea ne incurca foarte mult si cred ca noi aici putem ajuta.(mina - o mamica de pe forumul Desprecopii)

Din pacate, in unele cazuri problema nu se poate rezolva asa usor. Eu daca as avea de-a face cu un abuz (de exemplu sa imi dea o palma/prima palma) nu as mai sta sa ma gandesc cum sa gestionez situatia ca sa ne fie bine. Din momentul ala nu mai suntem "noi" sunt doar "eu" si mie trebuie sa imi fie bine (si copilului). Violenta nu are absolut nicio scuza. (Deianira - o mamica de pe forumul Desprecopii)

Ce ar trebui sa stie femeile care devin mame?

Maternitatea nu inseamna sa-ti imparti dragostea intre partener si copil. Fiecare are locul lui in sufletul tau si daca tu esti constienta de acest lucru, atunci fa-l si pe barbatul din viata ta sa stie. E firesc ca el sa aiba temeri, sa se simta ignorat, sa treaca prin stari emotionale negative, dar la fel de fireasca ar trebui sa fie si incercarea ta de a-i linisti temerile si pornirile de gelozie, daca ele exista. Nu uita ca nimeni nu poate citi mintile, asa ca spune-i care iti sunt nevoile, spune-i daca te deranjeaza ceva si arata-i ca nu doar viata ta s-a schimbat, ci si a lui, implicandu-l in tot ceea ce tine de copil. Nu face asta ca si cum i-ai arunca o povara in spate, ci fa-o ca pe un act de normalitate. Profita de fiecare minut pe care il petreceti impreuna pentru a-i arata ca iubirea ta nu s-a schimbat, ci doar a devenit mai puternica. Mai cititi si: Miturile cu care te intalnesti dupa nasterea copilului tau

Ad-Extra3:

Care este rolul celorlalti?

Oamenii care va inconjoara va pot fi de folos, pentru a preintampina abuzul emotional , indiferent din ce directie ar putea surveni acesta, insa nu ei sunt cei care trebuie sa faca ceva anume. Daca aveti nevoie de ajutor, ca si cuplu, il puteti cere, fie unui specialist, fie prietenilor care au traversat, poate, experiente similare. Nimeni nu poate actiona insa in locul vostru...

Pentru cele care deja au probleme legate de gelozia partenerului fata de copil, as recomanda cat de repede asistenta de specialitate (psiholog). Este genul de conflict intre parteneri care progreseaza ca un bulgare de zapada. E una dintre ironiile vietii: faci un copil din iubire si dupa aia iubirea dispare si te intrebi ce sens mai ai. E mai greu pentru cei care au mostenit acest gen de comportament din familie, l-au vazut la tati si la prieteni. (mina - o mamica de la Desprecopii)

Ajutorul celor apropiati ar trebui sa fie binevenit oricand, fara insa ca acest lucru sa insemne amestecul lor in viata voastra. Este bine ca ei sa stie ce fel de ajutor doriti si daca este sau nu cazul sa va dea sfaturi, asa ca nu ezitati sa le spuneti daca pot si cum sa va sprijine. Parintii, mai ales mamele, au adesea tendinta de a interveni intr-o relatie atunci cand propriii lor copii devin parinti. Si, din pacate, acest lucru nu este intotdeauna de bun augur. La fel de prost inspirata poate fi insa si vina aruncata doar asupra mostenirii genetice sau educationale a partenerului pentru un lucru sau altul care a generat abuzul emotional.

Nu este normal ca mama, dupa ce ca este incercata de nastere si preocupata de bebelus, sa mai tina prelegeri sotului de ce nu mai are putere sa-i ofere totul pe tava. Barbatii ar trebui educati de mamele lor sa fie parteneri sotiilor, nu in mintea copiilor rasfatati. (mariamunteanu- o mamica de pe forumul Desprecopii)

Multe sotii sufera din cauza educatiei gresite pe care unele mame o dau fiilor lor. (lisaelisa- o mamica de pe forumul Desprecopii)

Nu uita ca indiferent de reprosurile pe care le faci, acestea sunt adresate persoanei cu care ai decis sa ai un copil. Iar cei din jur nu pot fi facuti responsabili de decizia ta. Vina, daca exista una, nu este nici a mamei tale, nici a mamei partenerului, nici a prietenilor, ci doar a celor implicate in relatie. Prin urmare, incercati sa rezolvati lucrurile impreuna, astfel incat fiecare sa invete sa isi asume raspunderea pentru ceea ce face, pentru ceea ce este. Asta nu exclude ajutorul celor din jur, iar in comunitatea DC veti gasi mereu oameni cu care sa va impartasiti experientele, oricat de triste ar fi ele. Topicul dedicat femeilor care se simt victime ale abuzului emotional sta marturie acestui lucru.

Tatal copilului trebuie sa fie tot atat de obosit ca si mama lui pe de o parte pentru ca numai astfel va putea intelege ce se petrece in casa lui si pe de alta pentru ca in acest fel o sa-i mai scada si lui nevoia de romantism, amor, ingrijire, etc. si se ajunge la un echilibru cat de cat. (simali- o mamica de pe forumul Desprecopii)

Desigur ipoteza ca un barbat la aparitia copilului e apucat de gelozie si o ia razna pe loc e o aberatie . Eu cred ca ipoteza asta cu "gelozia" barbatilor e o inventie de scuzat comportamentul lor care deriva din lipsa totala de reponsabilitate pe care unii o au (permisa de societate) in fata aparitiei copilului. Mi-e imposibil sa inteleg cum un barbat se uita la sotia lui si nu VEDE ca se recupereaza dupa nastere, ca alapteaza la 3 ore, ca e rupta de oboseala. (...) Asa ca cel mai sigur e ca situatia in care un barbat care incepe sa-si ia la palme nevasta dupa nasterea copilului arata ca in acea familie abuzul era deja prezent. De ce escaladeaza? Pentru ca in acel moment femeia este vulnerabila din multe puncte de vedere: financiar, mai ales emotional. Exista o singura solutie: despartirea. In primul rand pentru a salva copilul de la a creste intr-o familie toxica, de a prelua comportamente care-l vor afecta toata viata. (J. G. - o mamica de pe forumul Desprecopii)

Nu m-am maritat ca sa-mi educ sotul, nici sa-l vindec de vicii si nici sa duc razboi cu el. M-am maritat ca sa am o viata de familie armonioasa si sa ne crestem impreuna copiii intr-o atmosfera de siguranta si afectiune . (mariamunteanu- o mamica de pe forumul Desprecopii)

Felul in care se ajunge la abuz emotional sau la violenta domestica intr-o relatie dupa aparitia unui copil este adesea greu de perceput din exterior si adesea chiar de catre cei implicati. Recuperearea a ceea ce a fost candva e dificila si de multe ori e prea tarziu pentru a repara ceva care a fost distrus. Niciodata nu este insa prea tarziu pentru a salva, daca nu o relatie, cel putin propria demnitate si viitorul unui copil care nu are nicio vina pentru greselile oamenilor mari.

► Citeste in continuare si: De ce se cearta parintii unui bebelus si de ce dusul gunoiului poate deveni motiv de divort

Viata de cuplu dupa nastere – ghid de supravietuire

Cine are deja copii, stie cu siguranta ce inseamna schimbarea pe care o aduce cu sine marirea numarului de membri ai familiei in viata de cuplu. Nasterea unui bebelus, dincolo de fericirea enorma pe care o aduce cu sine este, de cele mai multe ori, un uragan in interiorul cuplului din punctual de vedere al intimitatii. Si asta se intampla mai ales atunci cand este vorba despre primul copil. Trecerea de la 2 la 3 produce adesea reactii neasteptate in sufletul partenerilor si duce la instabilitatea cuplului care se vede pus in fata unei schimbari radicale careia nu stie cum sa ii faca fata.

Nu stim din care motiv anume, femeile sunt, in genere, cele care isi fac cele mai multe probleme din cauza schimbarii produse. Barbatii, la randul lor, remarca schimbarea, sunt afectati, insa rareori fac ceva concret din proprie initiativa in sensul remedierii problemelor aparute. Cum sa va pastrati intimitatea, cum sa fiti in acelasi timp si indragostitii de dinainte si parinti responsabili, cum sa-l faci sa inteleaga ca nu e vina ta sau a lui ca se intampla... ceva? Un lucru e sigur – toate aceste intrebari au raspunsuri simple, ce pot fi transformate in solutii practice care sa va ajute sa va reluati viata de cuplu pe care o aveati inainte sa deveniti parinti. Desigur, multe lucruri se vor schimba, insa nu trebuie luate in tragic, ci trebuie sa incercati sa va adaptati situatiei citeste mai departe despre viata de cuplu dupa nastere – ghid de supravietuire