Nașterea prin operație cezariană: Procedură, recuperare și impact asupra sănătății nou-născuților

Nașterea prin operație cezariană: Procedură, recuperare și impact asupra sănătății nou-născuților
Ce este nașterea prin operație cezariană?
Nașterea prin operație cezariană este o intervenție chirurgicală utilizată pentru a aduce pe lume un copil, prin realizarea unei incizii în abdomenul și uterul mamei. Această procedură poate fi planificată în avans sau poate fi efectuată de urgență.
Ce implică nașterea prin operație cezariană?
În cazul unei cezariene planificate, pregătirile includ, de obicei, analize de sânge și o discuție cu medicul anestezist, conform protocolului fiecărei maternități. În sala de operație, vei primi anestezie regională sau generală și ți se va monta un cateter urinar pentru monitorizarea funcției urinare. Operația începe cu o incizie la nivelul peretelui abdominal, urmată de incizia uterului, evacuarea lichidului amniotic și extragerea nou-născutului, care va fi preluat de echipa de neonatologie. Deși nu vei simți durerea inciziei datorită anesteziei, este posibil să simți anumite manevre și presiune asupra abdomenului. După extragerea placentei, medicul va sutura uterul și peretele abdominal. Pe tot parcursul operației, vei fi monitorizată atent, iar personalul medical va fi prezent pentru a te susține și a asigura sănătatea ta și a nou-născutului.
Recuperarea după nașterea prin operație cezariană
După operație, vei fi mutată într-un salon postoperator și monitorizată câteva ore sau chiar o zi întreagă. Vei primi perfuzii intravenoase și calmante pentru durerea postoperatorie. În unele cazuri, pot apărea complicații precum infecții, desprinderea suturilor sau inflamarea uterului, care vor necesita tratament medicamentos. În primele ore de recuperare, vei fi încurajată să îți miști corpul și să îți îndoi picioarele pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge. Când personalul medical consideră că ești pregătită, vei fi mutată în salon, unde vei primi nou-născutul și vei beneficia de vizite de control și administrare de medicamente. O moașă te va ajuta cu alăptarea și îți va oferi suportul necesar.
Un aspect important este posibilitatea inițierii mai târzii a lactației sau dificultatea temporară a nou-născutului de a se atașa la sân. Este important să ai răbdare, să pui sugarul la sân imediat ce îl ai în brațe și să ceri ajutorul unei moașe sau unui consilier în alăptare, dacă este necesar.
Timpul petrecut în maternitate este de aproximativ 3-4 zile, în funcție de recuperare. În această perioadă, poți alege dacă dorești să ții bebelușul cu tine în salon sau să îl lași în salonul de neonatologie pentru a te odihni. Vindecarea completă a operației de cezariană durează aproximativ 6 săptămâni.
Diferențele între nașterea prin cezariană și cea naturală în ceea ce privește imunitatea și expunerea la microbi
Nașterea prin cezariană, comparativ cu nașterea naturală, poate influența imunitatea și expunerea timpurie la microbi a nou-născuților. Microbiomul uman joacă un rol crucial în sănătate, iar perturbările acestuia sunt asociate cu diverse tulburări imunitare, cum ar fi alergiile, obezitatea și bolile intestinale inflamatorii. Studii recente au evidențiat importanța microbiomului intestinal timpuriu pentru sănătatea neonatală. Tractul gastrointestinal este esențial pentru menținerea sănătății umane, deoarece găzduiește un număr mare și divers de bacterii comensale, adică acele microorganisme care trăiesc și se dezvoltă în organismul uman fără a-i produce daune, având un rol benefic. Colonizarea microbiană începe de la naștere și continuă timp de aproximativ trei ani, până când microbiota devine asemănătoare cu cea a unui adult.
Tipul de naștere influențează dezvoltarea microbiotei intestinale, așa că vom analiza diferențele majore între cele două tipuri de naștere:
Microbiomul nou-născuților născuți pe cale vaginală
Colonizarea microbiomului: Bebelușii născuți pe cale vaginală sunt expuși la microbiota vaginală a mamei și la diverse microorganisme prezente în canalul de naștere, ceea ce joacă un rol important în stabilirea microbiotei intestinale a sugarului și în stimularea sistemului imunitar pentru a recunoaște și a lupta împotriva agenților patogeni.
Riscul de infecții, alergii și boli autoimune: Comparativ cu sugarii născuți prin cezariană, cei născuți pe cale vaginală au un risc mai scăzut de infecții, alergii sau boli autoimune pe parcursul vieții datorită expunerii la microbiota vaginală, care le întărește sistemul imunitar. Totuși, la nașterile vaginale există riscul de a transmite anumite virusuri sau bacterii pe care mama le poate avea, cum ar fi virusul hepatitei B, C, virusul herpetic sau bacteria care cauzează infecția cu streptococul de grup B. De aceea, este important să te consulți cu medicul obstetrician și să faci testele necesare înainte de naștere.
Microbiomul nou-născuților născuți prin operație cezariană
Colonizarea microbiomului: Bebelușii născuți prin cezariană pot avea un microbiom intestinal inițial diferit față de cei născuți pe cale vaginală, deoarece nu sunt expuși la populația microbiană din canalul de naștere al mamei, ceea ce poate afecta dezvoltarea inițială a sistemului imunitar. Nașterea prin cezariană poate conduce la o diversitate redusă a bacteriilor intestinale și poate întârzia colonizarea cu bacterii benefice, precum Bifidobacterium, sau poate crește numărul de bacterii dăunătoare. Bacteriile benefice pot fi transferate de la mamă la sugar și prin contactul piele pe piele și alăptare, demonstrându-se că 28% din bacteriile din microbiomul sugarului provin din laptele uman și 10% din zona pigmentată a pielii din jurul mameloanelor mamei.
Riscul de infecții, alergii și boli autoimune: Nașterea prin cezariană a fost asociată cu efecte adverse asupra dezvoltării imune, crescând riscul de infecții, alergii și tulburări inflamatorii. Colonizarea întârziată și cantitatea redusă de bifidobacterii în primele trei luni de viață pot crește riscul de infecții respiratorii, boli autoimune și obezitate. Un studiu care a urmărit sugarii timp de cinci ani a arătat că cei născuți prin cezariană au avut un risc cu 10% mai mare de infecții care au necesitat spitalizare, comparativ cu cei născuți pe cale vaginală (ex. infecțiile gastrointestinale, respiratorii).
Concluzie
Este important de menționat că sugarii se pot dezvolta sănătos indiferent de tipul nașterii. Fiecare nou-născut este unic, iar dezvoltarea imunitară este influențată de o combinație complexă de factori, precum alimentația în primii ani de viață, genetica și expunerea la mediul înconjurător. De exemplu, în primii ani de viață, sugarii sunt frecvent expuși la flora microbiană de pe pielea mamei, prin contactul în timpul alăptării și prin introducerea mâinilor și a diverselor obiecte în gură. Copilul își formează sistemul imunitar prin interacțiunea cu mediul înconjurător, iar sistemul nostru imunitar se adaptează acestui mediu pentru a-i face față.
Dacă ai întrebări sau nelămuriri legate de nașterea prin operație cezariană și impactul acesteia asupra sănătății nou-născuților, te invităm să vizitezi www.aptanutricia.ro, secțiunea "Întreabă Experții". Acolo, specialiștii noștri te ajută cu răspunsuri detaliate și sfaturi utile. Suntem aici pentru a acorda suportul de care ai nevoie.
autor: Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2025
Cere sfatul experților
Dr. Pediatru Amelia Dan, Dr. Octavia Puiu, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie și expertul AptaNutricia Olivia Forgiarini răspund întrebărilor tale despre nutriție și susținerea imunității copilului.
Fă cunoștință cu echipa de experți!
Vezi ce întreabă alte mămici
Întrebări diversificarea alimentației
Formule de lapte