10 lucruri pe care nu ar trebui sa le spui unui copil adoptat

TEMA: Adoptie | 0 | 31/10/2024

Un copil adoptat, atunci când este iubit de părinții săi, poate crește la fel de frumos și sănătos ca un copil născut în familia respectivă. Dar, oare există anumite particularități de care un părinte adoptiv ar trebui să fie conștient?

Ascultă povestea unui adult care a fost adoptat în copilărie, despre situațiile care l-au afectat pe parcursul anilor. Este, bineînțeles, un punct de vedere personal, dar informațiile pot fi de un real folos. Iată 10 lucruri pe care ar fi bine să le eviți atunci când vorbești cu un copil adoptat...

in acest articol veti citi mai multe despre:
Nu trebuie sa mentionezi cat de "diferit" fata de restul familiei arata copilul tau adoptat
Nu tine secrete. Niciodata
Nu astepta sa le spui ca sunt adoptati atunci cand cresc mai mari
Nu le spune “nu ai intelege pentru ca esti diferit fata de noi”
Daca ai acte ale adoptiei, nu le tine ascunse de ei
Ofera-le toate informatiile pe care le stii
Nu le oferi un tratament special sau lucruri speciale de facut
Nu incerca sa te rusinezi din cauza subiectului sau sa-i faci sa simta ca "adoptie" este un cuvant rau
Ultimul punct – esti gata pentru asta?
Iar cea mai importanta problema din intreaga lista

Sunt un copil adoptat.

Este important să știi că nu sunt expert în adopții și tot ceea ce împărtășesc aici este pur și simplu perspectiva mea, ca fost copil adoptat. Nu este necesar să fii de acord cu părerile mele sau să le consideri sfaturi parentale infailibile. Scopul meu este doar să împărtășesc experiențele mele personale, în speranța că pot oferi o înțelegere mai profundă familiilor adoptive din perspectiva cuiva care a trecut prin acest proces. Deci, haideți să respirăm adânc și să începem. Iată ce aș vrea să îți spun dacă ai un copil adoptat.

copil adoptie

Nu trebuie sa mentionezi cat de "diferit" fata de restul familiei arata copilul tau adoptat

Ok sa incepem cu inceputul. DIn punctul meu de vedere, nu trebuie sa mentionezi niciodata cat de "diferit" fata de restul familiei arata copilul tau adoptat.

Acest lucru ar putea parea un fapt evident, insa eu am avut un frate mai mic care a fost conceput in mod natural de catre parintii mei. Membrii familiei s-au grabit sa sublinieze modul in care ea avea barbia bunicului nostru sau ochii mamei ei. Desigur ca nimeni nu a spus vreodata astfel de lucruri despre mine.

Copiii adoptati pot trece daca este cazul pentru o discutie de asta absolut trecatoare insa nu continuati cu asta ca si cum ar fi o intreaga discutie de familie de aproximativ o ora (credeti-ma, am fost acolo). Si am fost ranit de cuvinte.

Nota pentru copiii adoptati: poate esti fericit ca nu ai nasul bunicului tau!?

Pont: Mentineti la minimum discutiile despre trasaturile fizice.

Nu incerca sa ascunzi faptul ca al tau copil este adoptat.

Nu am avut niciodata parte de asta. Uneori, cand eram in oras cu mama si sora mea, oamenii mentionau cat de diferita sunt de ele si ca trebuie sa seman cu tata. Mama doar ar fi aprobat, seamana cu tata.

Acum, eu sunt de acord cu toate subtilitatile, daca situatia o permite. De retinut este faptul ca nu orice persoana din lume are nevoie de o explicatie a vietii tale, in acel moment. Insa in privinta majoritatii prietenilor si a cunostintelor din viata ta, care este problema in a le spune ca fiica mea este adoptata!? Ceea ce ma conduce la urmatorul punct.

Pont: pare evident

Ad-Extra3:

Nu tine secrete. Niciodata.

Din fericire, am stiut intotdeauna ca eram adoptata si sunt foarte recunoscatoare pentru asta. SPUNE-LE IMEDIAT.

Nu faci niciun bine pastrand asta un secret. Ti-ar placea ca un veciun sau un unchi sa le spuna asta intr-o zi, sau sa auda de la tine? Secretele si susotelile printre adulti se simt ingrozitor atunci cand esti copil, mai ales atunci cand au legatura cu tine.

Pont: Nu minti (aceasta este o regula buna si in viata)!

Nu astepta sa le spui ca sunt adoptati atunci cand cresc mai mari

De ce? Nu, serios, de ce? Spune-mi un singur motiv pentru care sa pastrezi ceva atat de important ascuns de copilul tau adoptat.

Pont: Spune-le imediat ce pot asculta.

Nu le spune “nu ai intelege pentru ca esti diferit fata de noi”

Eu am fost un fluture social, iar restul membrilor familiei mele erau introvertiti. Ei nu credeau ca eu as putea macar sa realizez cum se simteau ei in anumite situatii, fiindca eu nu m-am nascut cu ei.

Asta m-a deranjat mereu. Daca ai copii biologici, exista sanse ca ei sa nu fie 100% la fel ca tine! Am doi copii biologici. Uneori sunt la fel ca mine, alteori nu. Stii de ce? Pentru ca ei isi apartin. Fiecare este unic, adoptat sau nu. Caz inchis.

Pont: acest lucru pare evident.

copil adoptat

Daca ai acte ale adoptiei, nu le tine ascunse de ei

Am stiu din prima zi ca am fost adoptata, insa unii copii din generatia mea nu au fost atat de norocosi. A trebuit sa astept pana la 18 ani pentru a-mi cauta certificatul de nastere original si dosarul adoptiei, iar atunci mi-au trebuit ani pentru a le gasi. Am fost nascuta in anii ’70, atunci cand dosarele pentru adoptie au fost inchise. Mi-am dorit cu disperare acea informatie, fiindca in perioada copilariei nu mi s-a spus absolut nimic. Nu mi-am dorit sa aud o poveste inventata despre cum o femeie m-a iubit atat de mult incat m-a dat. Imi pare rau, insa o astfel de poveste nu are nici o logica pentru un copil. Sau adolescent. Sau nici macar pentru un adult in toata regula.

Oamenii isi doresc sa stie de unde provin. Nu are importanta daca au ajuns intr-o minunata familie adoptiva sau nu. Este, pur si simplu, o nevoie naturala, inerenta. Persoanele adoptate au nevoie sa stie de unde provin, care le este povestea si cum arata/aratau parintii care le-au dat nastere.

Fiecare are un inceput. Ti-ai putea imagina cum este sa nu stii care a fost al tau? Copiii se descurca, de obicei, bine cu cateva franturi de informatii oferite pe rand. Doar mergi cu valul atunci cand intrebarile lor apar.

Ofera-le toate informatiile pe care le stii, cate putin de fiecare data, pe masura ce intrebarile apar de-a lungul anilor.

Ok, deci s-ar putea sa nu detii nici o informatie sau inregistrare a adoptiei pe care sa le-o oferi. De ce nu incercati sa cautati impreuna, ca o familie?

Stiu ca poate fi un subiect sensibil pentru parintii adoptivi. Poate ca nu vrei sa te intorci in trecut sau sa aduci in viata ta familia copilului tau. Totusi, atunci cand copilul tau adoptat este suficient de mare pentru a cauta, stiind ca il sprijini 100%, ii va face sa se simta mai iubiti decat orice altceva ai putea face tu. Daca esti impotriva dorintei lor de a investiga, ii vei face sa se simta ca fac ceva gresit. Te rog, citeste din nou numarul 6. Iti poti sprijini copilul si cauta impreuna cu el, ca o familie, sau iti poti forta copilul sa cerceteze totul singur, ca si cum ar fi un secret (iar noua nu ne plac secretele!).

Pont: Atunci cand copilul ajunge la maturitate, cautati inregistrarile adoptiei impreuna, ca o familie.

Nu le oferi un tratament special sau lucruri speciale de facut

Ok, aceasta are legatura cu Nr.5. In familie am avut un rol complet diferit fata de cel al surorii mele, din cauza diferentelor percepute ca avand legatura cu calitatea de copil adoptat. La varsta de 10 ani, mi s-au dat o multime de responsabilitati de adult, ceea ce m-a umplut de resentimente. Totusi, acest lucru merge in ambele directii. Nu-i permite copilului tau adoptat sa sara peste treburile casnice, dar nici nu ii oferi un tratament special doar fiindca este adoptat (decat daca, desigur, are un handicap care necesita tratament preferential).

Pont: trateaza-i ca pe o persoana normala, fiindca asa sunt.

Nu incerca sa te rusinezi din cauza subiectului sau sa-i faci sa simta ca "adoptie" este un cuvant rau.

De fiecare data cand am adus in casa cuvantul “adoptie”, am simtit ca am spus un cuvant extrem de urat. Mama mea ar fi oftat sau ar fi avut pe chip o privire cu adevarat nelinistita, ca si cum as fi intrebat-o cum erau facuti copiii. Facea tot ce putea, dar ma simteam ingrozitor pentru faptul ca am intrebat. De ce ar trebui sa ma simt groaznic? Nu am facut nimic rau. Este un sentiment natural sa-ti doresti sa stii mai mute despre inceputul tau.

Pe masura ce persoanele adoptate afla mai multe despre povestea adoptiei lor, ar putea incepe sa simta unele probleme de abandon. Aceasta este natural si normal. Insa nu le ascunde informatii doar fiindca esti ingrijorat cu privire la modul in care se vor simti cand vor afla. Ei au nevoie sa stie ca tu esti intotdeauna acolo pentru ei si ca nu iti este teama sa discuti despre povestea adoptiei lor.

Pont: Fii atent si gata in orice moment sa vorbesti despre asta, in cazul in care copilul tau adoptat aduce adoptia in discutie; doar nu e mare lucru!

Ultimul punct - esti gata pentru asta?

Doar prefa-te ca NU SUNT ADOPTATI. Stiu, se rupe totul, nu-i asa? INSA, si vine cu un URIAS ‘INSA’…cand orice legat de adoptie iese la suprafata, vorbeste despre aceasta deschis si liber. Nu incerca sa deviezi de la subiect!

Tu cresti aceasta persoana. Ei sunt copiii tai. Ei vor avea aceleasi obiceiuri ca si restul familiei. Daca au obiceiuri din propria lor cultura natala, atunci imbratiseaza-le ca pe un intreg familial. Pentru ca asta este ceea ce fac familiile, ele fac totul impreuna. Daca nu esti pregatit pentru aceasta treaba, ei nu vor fi pregatiti sa o adopte deloc (scuze, o alta opinie personala!).

Iar cea mai importanta problema din intreaga lista

Fiecare persoana din aceasta lume nu isi doreste decat sa fie iubita. Nu-mi pasa cine esti, insa asta este linia de final. Iti doresti sa fii iubit si vrei sa fii auzit. Cu timpul, adoptatii invata ca sunt adoptati si cu cat afla mai multe despre povestea adoptiei lor, ei ar putea incepe sa simta unele probleme de abandon. Este normal. Insa NU le ASCUNDE informatii fiindca esti ingrijorat cu privire la modul in care se vor simti. Acesta este un sentiment natural care ar putea veni la un moment dat in viata lor. Insa daca ei stiu ca tu esti intotdeauna acolo pentru ei, atunci vor trece prin toate si vor ajunge mai puternici de partea cealalta a necazurilor, datorita TIE, chiar daca din milioanele de motive pe care aceasta lume le arunca in ei, cineva nu ar putea.

Uneori, viata poate fi grea si cruda, fara ca sa aiba legatura cu adoptatii, iar ei au nevoie sa stie ca nu au facut nimic gresit. Atunci cand vor avea intotdeauna sprijinul tau neconditionat, ei vor simti ca intr-adevar apartin impreuna cu tine aceleiasi familii si ca ati fost meniti sa fiti o familie <<

7 motive pentru a adopta un copil

Ai dragoste de oferit? Adopta un copil.
Te chinui de ani de zile cu un tratament obositor pentru infertilitate care te consuma si nu duce nicaieri? Semnalul e clar: Adopta un copil.

Copilul care creste in inima mamei si inima tatalui. Cuplurile care adopta un copil spun ca pe lume exista doua feluri de copii: cei crescuti in burtica mamei si cei ce cresc in inima ei.

Se mai spune ca daca ti-e dat sa adopti, vei lua hotararea asta la momentul potrivit, adica exact atunci cand copilul care ti-este menit e gata sa fie adoptat. Articolul complet <<aici>>

Cititi si: Cand spunem copilului ca este adoptat?