Cand si cum spunem copilului ca este autist

Tema: Autism | 0 | 4/10/2013

Cand si cum spunem copilului ca este autist? Sunt mama unui copil autist. M-am tot gandit o vreme cum si cand ar fi cazul sa discut cu copilul meu despre autism. Am amanat deliberat acest moment de multe ori desi am gasit cel putin alte cateva argumente care ma indeamnau sa aduc acest subiect de discutie... ca de la mama la fiu. Dar, cu toate dragostea si grija pe care i-o port, ma temeam ca nu cumva acea discutie sa il faca sa simta autismul ...

De ce nu ar spune un parinte copilului ca este autist?
Ce parere au personale cu autism?
Este necesara acea Mare si Importanta Discutie?
xInformatii despre autismul la copii

Sunt mama unui copil autist. M-am tot gandit o vreme cum si cand ar fi cazul sa discut cu copilul meu despre autism. Am amanat deliberat acest moment de multe ori desi am gasit cel putin alte cateva argumente care ma indeamnau sa aduc acest subiect de discutie... ca de la mama la fiu.

Dar, cu toate dragostea si grija pe care i-o port, ma temeam ca nu cumva acea discutie sa il faca sa simta autismul ... ca un fel de boala care sa il inspaimante si sa il faca mai putin increzator in propriile sale forte. Si desigur nu vroiam sa creada ca avaand autism, este un copil mai putim valoros ... Ei bine am tot framantat acest subiect in capul meu si nu am vrut sa fac din el o varza infricosatoare in mintea lui.

De ce nu ar spune un parinte copilului ca este autist?

Un specialist in autism mi-a spus la un moment dat ca ar putea distinge doua motive serioase pentru care un parinte nu ar spune copilului sau despre autismul sau: pentru ca ar i-ar fi rusine de copilul lor sau pentru ca ar crede ca datorita autismului, copilul este incompetent si nu il intelege.

/Images/la-specialist.jpg

Ca parinte, vrei sa fii sincera cu copilul tau insa e mai important sa nu il ranesti

Si gandindu-ma la aceste doua lucruri, mi-am zis ca trebuie sa fac ceva si sa sparg gheata. Dar, apoi am incercat sa imi imaginez cum ar trebui sa fie acel moment de discutie. Marea Discutie.

Deci teoretic, parintele spune copilului sa stea jos, pe un scaun si incepe sa ii explice calm ca toate problemele lui sunt din cauza autismului. Eventual isi propun sa citeasca impreuna o carte despre autism si in final - ajng impreuna la concluzia ... ca da, copilul are autism. Scenele mi s-au parut dramatice, dure si reci. Mi-am dat seama imediat ca daca as face asa, copilul meu ar intelege mult mai multe ... si ca ar fi in final inspaimantat, mai degraba decat lamurit.

Ce parere au persoanele cu autism?

Asa ca am facut altel. Am incercat sa discut subiectul cu prietenii mei autisti. Ileana mi-a spus sa nu pun la cale o discutie de acest gen cu copilul meu, Paul a fost de acord ca discutia ar putea sa raneasca copilul. Informatia ar trebui sa fie data in sectiuni mici, putin cate putin, din cand in cand - a fost sugestia lor. O alta sugestie care mi-a placut a venit de la Maria: Nu spune copilului: ai autism - pentru ca suna ca o boala - spune mai degraba: esti autist. O alta sugestie interesanta - pe care am folosit-o a fost aceea ca in familiile cu mai mult de un copil - e bine de discutat mai intai cu copilul in cauza.

Este necesara acea Mare si Importanta Discutie?

Toate aceste intrebari si raspunsuri - dar si cautari, mi-au fost de mare ajutor in discutia cu fiul meu, Daniel. Si nu am mai trecut deci prin acea Mare si Importanta Discutie ...infricosatoare si pentru el dar si pentru mine.

Cand Daniel are pierderi de constiinta - ii spun: OK si altii au asta - va trece.

Dar l-am avertizat ca atunci cand se intampla asa ceva, eu ma stresez si fac o scena ... pentru ca asa sunt mamele ... a inteles si asta. Si asa, am invatat sa ii spun, putin cate putin ... din cand in cand. Cred ca e mult mai bine asa ...nu facem o mare problema din nimic. Si totusi, reusesc sa comunic foarte bine cu copilul meu.

Mai multe informatii despre copiii cu nevoi speciale:

Test online de diagnosticare rapida a autismului la copil

Cititi acest articol aici

Copii cu nevoi speciale Sunt ai nostri. Si au nevoie de mai multa intelegere si mai multa dragoste.

In floarea copilariei (4-12 ani)
Nici prea mici si nici mari de tot :-). Intrebari, dileme, raspunsuri, prietenie, sanatate