11.01.2007, cea mai frumoasa zi din viata noastra!

0 | 7/2/2007

9 ianuarie 2007- marti. Ajung la cantacuzino pe la ora ~10. Doctorul imi face control si de data asta imi spune ca e ceva mai bine (2 degete). Merg la filtrul de internari sa facem formalitatile, doctorul imi spune ce o sa imi faca si cum, ma schimb, cer o camasa de la ei pentru ca eu nu adusesem inca tot bagajul cu mine. Aratam ca Isus pe drumul Golgotei cu acea camasa ...

Material original publicat pe forumul Desprecopii.com in sectiunea Nasterea pe Glob. Va asteptam si pe dumneavoastra sa publicati povestea unica a nasterii puiutului dvs.

Credeam ca o sa nasc tot in ziua aia si intreb daca e nevoie sa imi faca vreo clisma (ce griji aveam si eu) dar aflu ca nu (inca). Sunt condusa intr-un salon din sectia de obstetrica patologica (asta e la subsolul maternitatii), unde mai era o graviduta care urma sa nasca prin cezariana (avea deja un copilas nascut la fel).

Doctorul vine in salon sa vada ce si cum si sa imi spuna despre o injectie pe care urma sa o primesc in ziua respectiva (calciu pe vena). Primesc si injectia ceva mai incolo, eu ma simt in continuare bine (acum imi dau seama ca aveam contractii dar in tampenia mea credeam ca ma doare burta de emotie...).

Bebe tot misca in burtica de zor...ziua aceea am tot stat de vorba cu colega de salon, am schimbat pareri, m-am plimbat pe-acolo , am stat cu ai mei toata seara,t otul f bine. Salonul dadea spre o curte din care se tot auzea o gaina care se oua si ai mei faceau un mare haz de mine, ca aia tot facea oua si eu nimic...cloceam in continuare...

10 ian, miercuri-de dimineata primesc inca o injectie, de data asta in poponet si ma arat f mirata cand aflu ca asta ar trebui sa fie mai eficienta decat cea facuta intravenos (era alta substanta insa).

In continuare ii spun dr ca eu nu simt cine stie ce contractii...dupa ceva vreme ma pune pe masa si incearca sa mai stimuleze si manual colul, chestie nu prea placuta dar noroc ca dr are mana usoara si are grija sa te anunte cand stie ca o sa doara.

Dupa manevra asta , in ziua respectiva am tot pierdut din dopul acela gelatinos si eram f incantata pt ca stiam ca e de binein rest a trecut si ziua respectiva ca si cealalta,a m stat cu ai mei, am vorbit, iar noaptea am citit pana tarziu (nu prea ma reusit sa dorm nici in prima seara, na...mai greu cu adaptarea).

Alte povestiri cu nasteri de stele.
Mamele povestesc povestea nasterii puiului lor.

Tin sa mentionez ca eu aveam contractii (intariri de burta ) dar in continuare mi se parea ca nu sunt cine stie ce...

11 ian , joi-ziua cea mare!!! Colega mea de salon stia ca urmeaza sa nasca, fusese anuntata cu o seara inainte ca in acea dimineata trebuia sa fie pregatita, clismata si gata de mers la sala de operatii. Eu ma intrebam oare ce or sa imi mai faca, am baut linistita o ciocolata calda, m-am mai plimbat pe hol si apoi m-am dus iar in camera.

Pe la 9 jum vine dr cu o asistenta, ma anunta ca trebuie sa merg la clisma, mie mi se cam taie picioarele pt ca am zis ca ma pregateste si pe mine pt cezariana (vorbisem si de asa ceva, pt ca se gandea ca s-ar putea sa nu iasa pe jos bebe).

Faza cu clisma e ok, primesc si "tratament" cu lama de ras pt ca eu nu eram complet chelita :) Vine o asistenta sa ma conduca sus la sala de travaliu si imi spune ca ma grabesc ca asteapta profesorul ( adica cel care isi da ok ul pt ceza sau nu) si eu zic ca gata, hai gaina ca te tai! Mi-era groaza la gandul ca o sa ma controleze acel personaj...

Ajung sus, nici vorba de profesor, dr ma pune la monitorizare, primesc niste injectii si dr ma anunta ca revine in jumatate de ora.stau cuminte cu curelele acelea pe burta si cu ochii tinta pe monitor, bebe cam avea tahicardie (fusesem agitata) si primesc oxigen. Cand revine dr ,mergem in sala de nasteri si ma pune pe masa ca sa imi taie membranele (eu nu stiam ce face), faza la care eu scoteam niste sunete cam de extaz si s-au cam amuzat pe seama meaaveam senzatia ca dr bagase mana pana la cot in mine si imi trece prin minte o faza cand am vazusem la tara o vaca nascand si veterinarul era bagat jumatate acolo,ma pufneste rasul...s-au amuzat si asistentele de mine.

Revin in salon cu apa taras,insfarsit ma prind si eu de ce se intamplase,sunt in continuare ok si stau in picioar,ma plimb,vorbesc cu celelalte doua fete din salon si cu moasele,incerc sa o linistesc pe o fata care avea dureri mari saraca... Mi se monteaza minunata perfuzie pentru dilatatie si ma intind si eu in pat ca tot omul iar la un mom dat suna telefonul ,asistenta raspunde si spune "pai daca naste nu mai e domnisoara" faza la care ma pufneste rasul si imi dau seama ca e bogdan care ma cauta...ca pentru el tot domnisoara am ramas (se pierduse rau, era saracul cu lacrimile in gat,nu mai stia de el,nu ii zisesem nimic,nu ma gasise jos in salon...).

Vine sus, vorbim, il incurajez eu pe el ca avea mai multa nevoie decat mine, era palid rau (barbatii...) iar eu incerc in continuare sa imi mentin moralul ridicat. Ne pupam si il trimit jos iar eu revin la salon. Toate astea pe la 12...pana la 2 jumatate am stat cuminte in pat,aveam ceva dureri (atunci am realizat ca eu avusesem contractii si in zilele anterioare),contractiile mi se parea scurte dar dese,nu era chiar o fericire dar am stat relaxata si am respirat si intr-adevar chiar merge...eu asa am simtit.

Pe la 2 jumatate aveam dilatatie 4 jumatate spre 5 din cate imi amintesc,imi este montata peridurala,operatiune care decurge f bine,anestezista e de nota 10.eh de aici totul e f bine, imi pot misca picioarele dar nu mai simt durere, ma intind in pat, mi se monteaza curelele pe burta, stau linistita si ascult muzica pe radio guerilla. Discut cu moasele, sunt cu moralul ok...

La 17:15 primesc o doza de anestezic ce trebuia sa fie administrata mai devreme dar uitasem sa strig dupa asistenta pt ca ma simteam bine.la 17:30 ma controleaza asistenta si il cheama pe dr ca cica e de bine,e dilatatie aproape completama controleaza si dr,ma pune sa imping de cateva ori acolo in pat si apoi le spune sa ma duca la sala.in sala mai fac cateva manevre de pregatire,scremut ,impins si respirat ,sub indrumarea moaselor care au fost super...!!!

Cred ca pe la 17:40 m-au pus pe masa,am impins de am innebunit,nu eram sigura ca fac ce trebuie desi asistentele strigau ca e bine si ma ajutau,era toata lumea pe mine acolo,eu cu picioarele pe sus,aproape pe dupa gat,asa incovoiata eram.am impins de mi s-a dus sange in sus pe perfuzie,iiih.pana la urma am fost apasata de vreo trei ori pe burta de asistenta si gata,am simtit doar cand a iesit capul si l-am vazut pe dr ca rasuceste ceva .

In rest nu vedeam nimic, nu am vazut cand a scos-o, nu a ridicat-o in sus sa ceva, a taiat repde acolo cordonul si au dus o in alta sala (cred ca inghitise ceva lichid sau ceva)...Eu nu realizam ce si cum,intrebam de ce nu plange dar ea plangea in sala cealalta , credeam ca e bebele altei fete care nastea in acelasi timp.faza e ca eu tasneam rau de tot,a m pierdut ceva sange...dar nu simteam nimic,nici cand a iesit placenta,nimic...

Dupa vreo 5 minute a venit o dr cu micuta mea sa mi-o arate,era plina de vernix,bagata intr-o patura din care ii vedeam jumatate de mutrisoara si o manuta...era asa mica si scumpa, i-am intins un deget si m-a prins cu manuta ei mica...se uita asa la toata lumea din sala,ca un om trezit din somn apoi au luat-o si eu am ramas la cusut,aici nu mai tin minte multe,eram slabita rau...stiu ca la un mom dat am vomitat pe acolo...

iiiiiih...m-au dus inapoi in sala de travaliu in scaunul cu rotile pentru ca eram teribil de ametita. Am fost inconjurata de cei dragi, erau toti cu lacrimi in ochi , mi-au multumit pentru minunea mica, eu incercam sa nu plang, oricum nu stiu ce resurse mai aveam...

Am reusit sa dau totusi un mesaj lumii pe Desprecopii.com si sa vorbesc cu o colega de la mamicile de ian-februarie. Am ramas sa ma odihnesc acolo pana la 23:30 cand am fost dusa sus in salon...

Nasterea a fost usoara, ce urmeaza acum e marea incercare a vietii noastre...am avut in permanenta parte de suport moral din partea familiei, am realizat ca sunt minunati cu totii ,nu stiu ce faceam fara ei!

Si am avut parte de un doctor de nota 10 si personal medical atent!pentru dr Ciulcu Alexandru !

Joi, 11 ianuarie 2007 ,la ora 17:55 a venit pe lumea minunea noastra mica,Adriana Maria!
A trecut si asta,acum invatam sa fim parinti! Suntem foarte fericiti!!!

autor: Gabriela_S- membra a clubului Desprecopii.com - urmariti reactiile la acest topic aici >>>
Toate drepturile rezervate - (c) desprecopii.com 2006

Link-urile personale: https://community.webshots.com/user/gabriela_s28?vhost=community

Forumuri recomandate

	>>Nasterea pe glob Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate. .
	>>Clubul scutecelor (0-4 ani) Generatia in blugi de maine - deocamdata in scutece. De la 0 la 4 ani.