7 idei pentru dimineti armonioase cu scolarul tau

TEMA: Educatia copilului | 0 | 11/5/2021

21 ianuarie este considerata ziua cea mai nefericita din an. Este acea zi in care realizezi ca sarbatorile au trecut, ca iarna (in special in orasele mari) e mizerabila, ca afara e frig si ca pe jos e noroi, ca zapada e gri, ca traficul e infernal si ca dupa sarbatori ai pus la loc toate cele 3 kilograme pe care cu greu reusisei sa le dai jos inainte de Craciun.

21 ianuarie este considerata ziua cea mai nefericita din an.

Este acea zi in care realizezi ca sarbatorile au trecut, ca iarna (in special in orasele mari) e mizerabila, ca afara e frig si ca pe jos e noroi, ca zapada e gri, ca traficul e infernal si ca dupa sarbatori ai pus la loc toate cele 3 kilograme pe care cu greu reusisei sa le dai jos inainte de Craciun. Banii pentru reduceri s-au dus demult, la ce mai poti sa speri? E miezul lui ianuarie. Nu-ti ramane decat sa te intorci la munca. Sa ajungi la timp la birou a devenit un bun raspuns la intrebarea ce va propuneti in noul an? Cititi neaparat: Cum ne motivam copilul pentru scoala?

Niciodata timpul nu trece mai repede decat dimineata. Daca mai e si luni, e cu atat mai rau. La cat sa te trezesti ca sa apuci sa bei o gura de cafea, sa mananci ceva, sa te machiezi si sa te imbraci? Si pentru ca intotdeauna se poate si mai rau, cum te descurci daca pe langa toate astea ai de facut totul de doua ori? Daca in acelasi moment cu tine trebuie sa iasa pe usa si un prichindel de 7 ani care NU VREA LA SCOALA? Intr-o dimineata de luni, pe la sapte si douazeci, poti descoperi nu numai ca s-a dus Craciunul ci si ca ingerasul cu zulufi aurii - ce parca mai ieri isi arunca manutele de dupa gatul tau - s-a transformat intr-o persoana de neurnit din loc? Dar sa privim mai de-aproape...

... datele problemei:

Dimineata m-am certat cu baietelul meu de 7 ani si am ajuns iar sa tip la el -aproape ca a devenit un obicei sa facem scandal inainte de a pleca la scoala.

Ne ridicam greu din pat, dupa multe negocieri, ne spalam cu insistente si mancam cu indemnuri repetate; azi si-a gasit sa isi construiaca o jucarie din hartie desi i-am spus ca ne grabim, am izbucnit, i-am aruncat-o, i-am spus ca isi face alta deseara si am ajuns sa tipam, sa planga, sa imi spuna ca sunt o mama rea.. Dar ma lasa nervii, ca suntem in graba si am impresia ca nu intelege sa colaboreze. Cititi pe larg: Cand copilul uraste scoala .. ce facem?

Suna cunoscut? Daca nu seamana cu nimic din ceea ce deja ati trait, puteti doar sa va imaginati frustrarea unei mame care nu mai stie cum sa procedeze..

Cerinta
Cum sa fac sa il inteleg dar sa il si conving sa pricepa ca trebuie sa colaboreze si sa nu mai astepte totul pregatit fara sa miste nimic, sa se preocupe doar de joaca? Unde gresesc? Sunt lipsita de rabdare, intr-adevar, dar imi pare rau dupa ce izbucnesc si cred ca ii dauneaza si baiatului, ce sa fac?
(Octami)

Mamele stiu cel mai bine!

Iata cateva...

.. POSIBILE REZOLVARI.. (aprobate de consiliul mamelor de copii de scoala de pe DC)

Treziti-va mai devreme
Imi amintesc de hei-rupurile de dimineata pe cand eram eu copil. Si ceea ce ma deranja cel mai tare era lipsa de timp pentru orice. Am vrut sa nu fac aceeasi greseala cu copilul meu si mi-a reusit in mare parte. Secretul consta in trezitul mai devreme si pregatitul lucrurilor de cu seara. Plus evitarea oricaror conflicte, contraziceri, etc.
Ma gandesc insa ca atunci cand va merge la scoala sa-l las sa intarzie de cateva ori, sa-si ia castane de la invatatoare si sa vada pe pielea lui de ce trebuie sa fie ceva mai operativ dimineata. Pentru ca sistemul asta de acum in care noi ne agitam si el n-are nici o treaba nu-mi place. (Simali)

Convocati o sedinta de familie. Cei mici au si ei dreptul sa vorbeasca.
Eu cred ca in primul rand as convoca o sedinta de familie, cu toata lumea asezata la masa pentru discutii. As spune: avem o problema care are consecinte (ne certam, intarziem, ne suparam, etc), cum putem sa o rezolvam? L-as intreba daca se simte bine dimineata cand toata lumea, inclusiv el, e suparata, daca i-ar place sa fie alta atmosfera, etc. Si l-as ruga si pe copil sa vina cu idei, poate el chiar are sugestii care ar fi de ajutor. Apoi faptul ca parerea lui e luata in seama l-ar responsabiliza. As scrie hotararile pe o hartie si le-as lipi pe frigider, nu neaparat ca sa le citeasca de 3 ori pe zi, ci ca sa isi aduca aminte ca exista o problema, ca a existat o sedinta si ca si-a luat niste angajamente. Apoi hotararile care s-au luat in sedinta ar trebui respectate, daca nu l-as lasa sa suporte consecintele. Daca nu se ridica din pat la timp si nu-si face treburile intarzie la scoala, mama intarzie la servici si nu mai are bani pentru jucarii, dulciuri, etc. Si as repeta consiliul de familie cat de des ar fi nevoie, de fapt noi chiar procedam asa cand avem de rezolvat cate ceva. Noi ne asezam toti la masa din bucatarie, dupa masa de seara, fara distractii, fara TV, fara muzica, fara canapele pe care sa se rostogoleasca ... De obicei vorbesc eu si spun ca avem o problema, care ne deranjeaza pentru ca..., problema vrem sa o rezolvam impreuna ca o familie (si eu repet asta mereu, ca suntem o familie, ca ne iubim, ca ne pasa unora de ceilalti, ca ne respectam si vrem sa ne simtim cu totii bine in familie). Si apoi venim toti cu solutii si le alegem pe cele care sunt mai potrivite. Intotdeauna apreciez solutiile fetitei, chiar daca nu sunt bune, dar tot caut ceva pozitiv in ele, sa simta ca si contributia ei e observata.

La inceput scriam concluziile pe hartie si o lipeam de frigider, cum am mai spus, nu atat ca sa le recitim mereu, ci ca sa ne reamintim ca am discutat o problema si ca am ajuns la niste concluzii. Acum deja suntem mai expeditivi, ne-am obisnuit cu stilul asta de lucru si nu mai trebuie sa afisam pe frigider mereu.

Dar acum sa nu crezi ca sedintele astea sunt ca un tribunal care judeca si da sentinte, nu, mai glumim, mai radem, atmosfera e relaxata, dar chiar daca mai divagam ne tinem de "ordinea de zi", ca sa ne atingem scopul. Ea desena simboluri pe hartia pe care scriam concluziile, acum uneori scrie ea singura regulile, e deja un obicei al casei.

Si functioneaza... nu intotdeauna ca uns, dar sunt progrese evidente, se vede ca se misca lucrurile in directia pe care o urmaresc. Iar daca tandaleala este o regula la fiecare plecare, din nou l-as lasa sa suporte consecintele. Nu te-ai imbracat la timp, intarziem la film si nu mai putem sa intram, deci nici nu mai are sens sa plecam, si chiar n-as mai pleca. Eu ii reamintesc fetitei mele ca mai sunt 5 minute si trebuie sa vina la masa, apoi 2 minute, ca sa aiba cat de cat idee ca timpul trece. Si am observat si eu ca daca sunt inghesuita cu timpul am mai putina rabdare, intru in panica si ma enervez mai repede, asa ca pregatesc cat mai multe de cu seara, inclusiv hainele copiilor. Poate si desteptarea cu 15 minute mai devreme ar mai reduce putin din tensiune dimineata. (Donia)

Lasati-i sa afle ca orice pe lume are consecinte
Fetita mea cea mare are 10 ani. Si ea este mai inceata la imbracat, dar e expedititva cu temele. Se aseaza la masa si le face, nu pierde vremea. Pur si simplu insa isi admira fiecare obiect de imbracaminte, ii ia 5 minute sa intoarca strampii pe fata.

Aplicam si noi:
- concurs - cu mami, cu tati, cu surioara;
- anuntarea timpului;
- culcatul si trezitul mai devreme;
- pregatirea hainelor de seara;
- daca chiar nu pricepe - suportarea consecintelor - morala invatatoarei. Ne incadram, ne-am obisnuit. (mamacapra)

Copiilor le plac glumele
Avem o regula ca nu se incepe alta activitate dimineata. Daca totusi o incepe, cum a fost la voi jucaria, o va termina cand vine acasa. Eu nu i-as fi aruncat-o ci i-as fi pus-o pe birou cu precizarea ca o va termina cand revine acasa.
Intotdeauna ma pregatesc eu, ii pregatesc hainele, il imbrac repede, el se incalta si iesim pe usa. Eu mai apelez la glume, care la Adi prind foarte bine. Spre exemplu cand il imbrac si el nu colaboreaza ii spun cu un glas glumet "Hai mai mami nu mai sta asa ca o balega, baga si tu piciorul odata in pantaloni!" Chestia asta il amuza mereu pe fiu-meu. (filofteia)

Oferiti-le limite de timp pe intelesul lor
O alta metoda e sa le dau un timp limitat (ex. Pana vin eu din baie, sau pana ma imbrac eu...) pentru a face o anume actiune (...sa va imbracati, sau sa faceti patul). Nu merge intotdeauna, dar e mai limpede pt. ei decat "Hai repede, ca ma grabesc!" (kittygreeneyed)

Un copil fericit e mai usor de scos pe usa
Il alintam, il pupam, ii spunem te si miri cum, de la morcovel la ghiocel si mai stiu eu ce prostioare, maninca fix ce vrea, ne straduim sa nu-l contrariem samd.
Eu incerc sa-l inteleg, ca nici mie nu-mi place sa ma trezesc :))
Ah, uitam santajul! In zilele in care se lasa cu circoteca dimineata, seara are program impus de culcare mai devreme cu o jumatate de ora, pe motiv de: "tare-ai fost obosit azi dimineata, clar trebuie sa te culci mai devreme". Si cum uraste sa se duca la culcare mai devreme decit trebuie, incet - incet invata sa se stapineasca si sa repecte programul casei diminetile... (Simonna)

Provocati-i la un Concurs de imbracat
Il trezesc imediat ce m-am trezit eu, ii dau drumul la radio. Ma duc, ma spal pe dinti si fac dus si apoi vin la el si-l trimit la baie sa se spele pe dinti, timp in care eu ii asez hainutele pe pat. Apoi dau startul la concurs, cu un steag si un pistol in acelasi timp, moment in care incepe concursul, eu fug la mine si incepe imbracarea. Din cand in cand ma duc sa verific daca inainteaza si mai ales dc nu a uitat ceva(chilotii, maieul, etc). Si asa, il las tot timpul pe el sa castige(eu tot aman sa-mi pun sacoul ca sa nu fiu gata inaintea lui). E foarte incantat ca facem concurs si se straduieste. Acum nu cred ca va tine o viata, dar cel putin pentru o perioada vad ca merge. Apoi coboram amandoi la micul dejun(care e tot timpul acelasi- cereale cu lapte(nu avem probleme cu eventuale mofturi) si mancam in acelasi timp ca sa-i mai aduc aminte sa bage in gura, ca mai cade in meditatii si uita de ce ne-am asezat la masa!!.
Si astfel, anul asta nu ne-am certat dimineata deloc. (Corneliap33)

Si un ultim sfat:
 Fa-i un sandwich pe care sa-l manince in pauza mare la scoala; nu-l mai obliga sa manince pe graba dimineata. Mincarea trebuie s-o maninci cu placere nu s-o inghiti cu noduri. (zizica)