Crește suficient? Semne care indică probleme de creștere

Crește suficient? Semne care indică probleme de creștere
Unii copii cresc, parcă, peste noapte. Alții sunt ultimii din grupul lor în privința înălțimii, iar părinții îngrijorați suspectează probleme de creștere. Iată ce poate cauza aceste decalaje în dezvoltare și cum poți să previi problemele de creștere.
Dacă e cel mai mic din grupa lui, este firesc să te întrebi dacă nu cumva copilul tău are o problemă de creștere. Medicii pediatri le recomandă părinților investigații suplimentare dacă creșterea în înălțime este mai mică de 5,5 cm între 2-4 ani sau mai mică de 5 cm între 4-6 ani.
Probleme de creștere - ce le provoacă
Înălțimea unui copil este influențată de mulți factori, dintre care genetica și nutriția sunt cei mai importanți. Sunt însă și alți factori care pot determina o perturbare a creșterii.
Boli endocrine care determină probleme de creștere
Când glanda pituitară, care secretă hormoni de creștere, nu funcționează normal, acest lucru poate provoca probleme de creștere la copii. Disfuncțiile hormonale pot declanșa pubertatea precoce. În acest caz, de obicei, copilul crește rapid în comparație cu alții de aceeași vârstă, dar mai apoi, creșterea lui se oprește. Astfel încât, când ajunge la maturitate, individul este relativ scund față de cei de vârsta lui. Când glanda pituitară secretă hormoni de creștere în exces, poate apărea gigantismul.
Boli sistemice care duc la probleme de creștere
Malnutriția, afecțiunile cronice digestive, bolile de rinichi sau plămâni, diabetul și stresul sever pot provoca probleme de creștere.
Boli genetice care pot provoca probleme de creștere
Sindromul Turner, sindromul Down și Achondroplazia (cea mai întâlnită formă de nanism) influențează creșterea copilului.
Problemele de creștere - cum se pune diagnosticul
În unele cazuri, problemele de creștere pot fi diagnosticate încă de la naștere: bebelușul este anormal de mic pentru vârsta lui gestațională. În cele mai multe dintre situații, însă, problemele de creștere sunt identificate de medicul pediatru în timpul controalelor regulate.
Când suspectează tulburări de creștere, medicul va recomanda într-o primă fază două tipuri de investigații: analizele de sânge (care identifică posibile cauze hormonale sau cromozomiale) și radiografii.
O imagine a mâinii stângi și a încheieturii stângi ajută medicul să estimeze așa-numita vârstă osoasă, care poate fi decalată față de vârsta biologică - explică Dr. Amelia Dan, medic primar pediatru.
Cum se tratează problemele de creștere
Multe dintre cauzele care pot determina tulburări de creștere la copii pot fi corectate cu tratament medicamentos. Odată cu diagnosticul se evaluează gravitatea problemei, starea de sănătate generală a copilului și eventualul răspuns la tratament, precum și dorința părinților și a copilului de a urma tratamentul prescris.
În cazul în care problemele de creștere sunt cauzate de deficiențe nutriționale acumulate în timp, medicul va prescrie un regim alimentar menit să corecteze aceste deficiențe nutriționale și să ofere organismului toți micro și macronutrienții de care are nevoie pentru o creștere sănătoasă.
Ce să nu lipsească din meniul juniorului tău
Până la vârsta de 2 ani, un copil își dublează greutatea. Iar aceasta mai crește de alte 5 ori până la împlinirea vârstei de 20 de ani. Această creștere trebuie susținută prin nutrienți ca:
Proteine ꟷ care intră în componența tuturor țesuturilor structurale din corp. Surse principale de proteine sunt lactatele, ouăle, carnea și peștele și soia.
Fier ꟷ intră în componența mioglobinei, care susține creșterea musculară și transportă oxigenul în sânge. Ficatul, carnea de vită, gălbenușul de ou, fructele de mare, broccoli, caisele uscate sunt bune surse alimentare de fier.
Calciu ꟷ principalul mineral care alcătuiește scheletul. 90% din calciu se găsește în oase, iar în copilărie nevoia de calciu este mult mai crescută, pentru că masa osoasă se formează până la vârsta de 20 de ani. Lactatele, fasolea, lintea, migdalele, spanacul, varza kale conțin calciu.
Vitamina D ꟷ în ciuda denumirii ei, vitamina D este, de fapt, un hormon, care ajută la absorbția calciului și la depozitarea lui în oase. Aportul insuficient de vitamina D cauzează rahitism și predispune copilul la risc mai mare de fracturi. Gălbenușul de ou, peștele gras și ciupercile sunt surse alimentare de vitamina D. Medicii recomandă însă suplimentarea zilnică de vitamina D cu 600 ui/zi, pentru copii.
Zinc ꟷ este un mineral care acționează ca un catalizator și este important în special în procesele metabolice asociate cu creșterea și maturizarea sexuală. Deficiența de zinc generează probleme de creștere. Fructele de mare, leguminoasele, semințele de cânepă, dovleac sau in, migdalele și alunele conțin zinc.
Ai întrebări sau nelămuriri legate de subiectul discutat? Întreabă Experții pe website-ul nostru, www.aptanutricia.ro. Acolo, vei găsi răspunsuri și sfaturi utile pentru a te ajuta să înțelegi mai bine problemele de creștere și să iei cele mai bune decizii pentru copilul tău.
autor: Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2025
Cere sfatul experților
Dr. Pediatru Amelia Dan, Dr. Octavia Puiu, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie și expertul AptaNutricia Olivia Forgiarini răspund întrebărilor tale despre nutriție și susținerea imunității copilului.
Fă cunoștință cu echipa de experți!
Vezi ce întreabă alte mămici
Întrebări diversificarea alimentației
Formule de lapte